Diverse teorii ale legăturilor de continuitate între populația traco-romanică și poporul român

 ionelmironescu, on 01 iunie 2018 - 11:44, said:

Ia, pune dovada aicea, sa vorbim pe ce se stie, cabron. Arata-mi tu mie unde in ce dictionar ai citit tu ca cuvantu 'macho' inseamna tzap.

Edited by criztu, 01 June 2018 - 12:01.

 codreanus, on 01 iunie 2018 - 02:03, said:

Nu se pot face discuţii sincere între latinofili şi dacofili. Se ajunge imediat la ceartă pt că latinofilii tratează de la început pe dacofili cu dispreţ. Am văzut discuţii de acest gen.
Toate argumentele şi dovezile aduse de dacologi sint respinse de latinofili, în cel mai bun caz ignorate.
În disputa asta nu există arbitru, iar un meci nu se poate desfăşura fără arbitru, ca şi un proces care nu poate avea loc fără judecător.
Din proprie experienţă pot spune că unii latinofili celebri, ca Profesorul Ion Coja (lingvist), Sorin Olteanu (lingvist), Aurora Păţan (lingvist) au un caracter infect, duplicitar, mincinos, obraznic, necinstit. Pt respectivii am pus de mai multe ori dovezi aici şi pe internet.
Trebuie ca statul să repună catedra de dacologie şi să creeze un institut de dacologie, ca să se poată exprima şi dacologii într-un cadru ştiinţific.
În Bulgaria există institut de tracologie şi catedră de tracologie.

 WestPoint, on 01 iunie 2018 - 11:54, said:

Eu nu am recunoscut acum că e falsificată îstoria României! Eu spun de mulţi ani acest lucru. Nu numai că spun dar am şi arătat unele falsuri.
Nu se pot pune de acord dacologii cu latinofilii (latinologii). Sînt două concepţii diferite, antagonice. E ca şi cum ai încerca să pui de acord pe legionari cu comunişti.
Ştiinţa nu s-a făcut vreodată şi nici nu se va face prin punere de acord. Aia merge in politică.

 criztu, on 01 iunie 2018 - 11:59, said:

NU am citit. Am spus că nu cunosc spaniola. Aveam impresia asta. Acum am deschis un dictionar online spaniol român care la macho a dat aşa:
macho - marius
macho - speculant(la bursa);cerb

http://www.dictionar.us/spaniol-roman/

 enough1453, on 01 iunie 2018 - 00:38, said:

Despre ce limes spui că ar fi fost abandonat în perioada „raporturilor” cu goții?
Și apropo, chiar și dacă locuitorii traco-romani ar fi dispărut din zonă, total, fapt neadevărat și pe care nu l-ai dovedit cu nimic, asta nu înseamnă că populațiile respective ar fi încetat să existe, prin urmare este exclus ca ei să fi dispărut total din existență, or fi murit câțiva prin războaiele cu goții, dar să dispară total, ăsta este un neadevăr pe care nu l-ai argumentat cu nimic.

 enough1453, on 01 iunie 2018 - 00:38, said:

Perioada slavonismului cultural la români nu neagă teoria continuității, ci de fapt doar explică în ce condiții a avut loc continuitatea istorică a românilor. Este adevărat că asimilarea unor populații slave, care a însemnat și o slavizare a limbii române la nivelul lexicului, a constituit în același timp o altoire în etnogeneza românilor, însă trunchiul principal al poporului român era deja format, slavii au adăugat etnic și limbii la nivel lexical, însă nu au schimbat caracterul „traco-romanic” al limbii române.

 WestPoint, on 01 iunie 2018 - 11:54, said:

I-ai uitat pe Gepizi!

 Ghita_Bizonu, on 01 iunie 2018 - 07:11, said:

ti-a explicat nea florica.

 Ghita_Bizonu, on 01 iunie 2018 - 07:11, said:

cam tare subtire explicatia asta.
e cea a unui scoler de clasa a V-a.
Care tocmai a invatat istoria patriei, prin indoctrinare.

La 1300 , capii politici in zona asta erau unguri, cumani, tatari.
Ungurii depindeau de Roma nicidecum de Noul Rim.(in definitiv trecusera sub domnia angevinilor, adica fara menajamente)
Cumanii trecusera si ei la Roma, nicidecum la Noul Rim.
Tatarii erau alta mancare de peste, conduceau din Crimeea, pentru ei spatiul extracarpatic era un teritoriu Negru, o Kara.

Bulgaria era sfaramata in doua tarate, controlate de tatari.

Pe firmament apare insa o alta putere, Serbia.
Serbia care este o putere in expansiune, si care pe la 1300 toamna are prententia de a reprezenta Noul Rim.

Si culmea.
Din Serbia asta de la sud de DUnare,
unde slavona este limba cancelariei si ale religiei,
pornesc domnniile vlahe la nord de DUnare.

Ei.
Adevarul asta istoric tu si aia care prefera dulceturile turcesti cu tiriplisca,
nu-l ingurgitati.

De ce?
Fiindca nu-i dulceata turceasca.
De aia!

 enough1453, on 01 iunie 2018 - 17:57, said:

si culmea culmilor, sarbii cum de n-au bagat de seama?

 leogoto, on 01 iunie 2018 - 19:51, said:

cum adica?

Stari Vlah unde este?

 enough1453, on 01 iunie 2018 - 20:46, said:

tot acolo unde-a fost. nu s-a mutat nicaieri.
ai si alte intrebari?

 leogoto, on 01 iunie 2018 - 21:09, said:

daca este tot acolo, crezi ca sarbii n-au bagat in seama pe vlahi?

 ionelmironescu, on 26 mai 2018 - 10:01, said:

Nicolae Gudea: „Romanizarea a fost un proces istoric în lumea romană, foarte complex ca structură, cu o anumită durată de desfășurare, diferită pe zone geografice și popoare. În urma romanizării, o populație „barbară” integrată prin cucerire în statul roman, trăind în condițiile vieții sociale, politice și spirituale romane tipice sau alături de o populație romană sau deja romanizată, a preluat și a asimilat, în întregime, toate aceste forme. (...) Rezultatele romanizării nu au fost aceleași peste tot; ele au depins de condițiile economice, politice, geografice, de nivelul civilizației și chiar de etnicul populațiilor care locuiau în diferitele părți ale Imperiului. (...)

Elementele prin care se definește procesul de romanizare sînt:
- viața materială care poate fi înțeleasă ca practică socială;
- aspectul material al civilizației romane, cu mai multe componente: producția economică unitară cuprinzînd impunerea și răspîndirea formelor de organizare sclavagistă romană și cultura materială propriu-zisă;
- stratificarea societății;
- activitatea politică;
- viața spirituală, care include limba, religia, cultura, arta, arhitectura.”

 ionelmironescu, on 26 mai 2018 - 10:38, said:

Eu am citit la Iosif Constantin Drăgan că ăia 40 din 80 se referea de fapt la împărații care de după criza imperiului din perioada veacului al III-lea. Și nu este adevărat că au fost toți traci și daci, au fost și iliri, dalmați. Însă văzut-am până unde merge falsificarea istoriei românilor, istorie care a mai fost restituită prin scrierile lui Ioan Iosif Russu, spre exemplu în rezumatul de la istoria civilizațiilor lui Arnold Toynbee (tradus și publicat la „Humanitas”), unde restauratorii „balcanici” ai imperiului roman erau denumiți în masă „ilirii”, ascunzîndu-se astfel pentru mulți dintre ei adevărata lor identitate tracoromană și dacoromană (adică STRĂROMÂNĂ), doar prin artificiul că „Balcanii” erau atunci denumiți Illyricum! Aceasta este o parte din adevărata istorie a românilor, ascunsă prin diverse cărți, nu doar în cea a lui Toynbee, am văzut și în altele, sub denumirea de „iliri”; mai erau totuși și alții pe acolo, nu doar ilirii, mai erau și tracii, dacii romani și ăștia au fost cei mai mulți.

 morenno, on 30 mai 2018 - 12:33, said:

Alte dovezi pentru continuitate, de data asta pentru populații protoromâne, străromâne de la sudul Dunării, în speță aici este vorba despre tracii besi, despre romanizarea lor (inclusiv prin creștinare), populații trace bese fiind dintre populațiile la care a desfășurat activitate misionară și pastorală sfântul Niceta de Remesiana (traco-roman, străromân), episcop al Remesianei aproximativ în perioada 366-414 după Hristos.

Emilia Doruțiu-Boilă: „Besii, trib tracic, localizat pe Hebrul superior (azi Marița) între Munții Haemus și Rhodope. Regiunea locuită de ei constituia una din cele 14 strategii ale provinciei romane Thracia. Strabo îi descrie ca pe un neam primitiv și sălbatic, trăind în colibe sărăcăcioase, ocupîndu-se mai ales cu mineritul. În cursul expediției de supunere a Thraciei (72 î. Hr.), M. Lucullus Varro le-a ocupat capitala, inaugurând șirul de lupte dintre besi și romani, care nu s-au încheiat decât după transformarea Thraciei în provincie romană. (...) După înființarea provinciei romane Thracia (46 d. Hr.), besii s-au încadrat în formele administrative romane, în viața publică și religioasă romană precum și în armată. Besii au constituit una dintre cele mai bogate surse de recrutare veacuri de-a rîndul. Un grup de besi este atestat în vici din Scythia Minor, pe teritoriul orașelor grecești Tomis și Histria și pe teritoriul Capidavei. (..) În  D a c i a  carpatică apar prin unitatea Cohors II Flavia Bessorum, cantonată în castrul Cincșor pe Olt și în alte puncte din  D a c i a  Inferior.”

Gheorghe Poenaru-Bordea: „Besii, neam tracic care ocupa cea mai mare parte a regiunii Munților Haemus și a zonei de la sud de aceștia, până la Munții Rhodopi. Se învecinau cu coralii, maedii, brenii și dantheleții, precum și cu odrișii și sapeii. Besii trăiau în colibe și duceau o viață aspră ocupându-se și cu mineritul. În 72-71 î. Hr. au fost învinși în Munții Balcani de Lucullus care le-a ocupat capitala, Uscudama (Adrianopolis). În 60-59 î. Hr., besii erau în conflict cu C. Octavius, tatăl lui Augustus, iar în 57-56 î. Hr. cu L. Calpurnius Piso Caesoninus, guvernatorul Macedoniei. În 48 î. Hr., făceau parte din armata lui Pompeius Magnus, împreună cu dardanii, „parte mercenari, parte luați cu forța sau de bunăvoie”, pentru ca în 44-42 î. Hr. Brutus, ajutat de Rascuporis, să-i pedepsească „pentru tot răul ce-l pricinuiseră”. Cu prilejul campaniei sale din 29 î. Hr., M. Licinius Crassus a acordat odrișilor „ținutul în care se extindea cultul lui Dionysos” și care se afla sub jurisdicția besilor. M. Lollius a continuat aceeași politică în 20-18 î. Hr. aducînd triburile bese sub ascultarea sa. Între 14-11 î. Hr., a avut loc răscoala lui Vologeses, marele preot al lui Dionysos la besi, care, victorios în luptele cu dinastia odrisă, a ajuns până la Chersones. Besii au fost înfrînți în cele din urmă, după o rezistență eroică, de L. Calpurnius Piso. Probabil, imediat după aceste evenimente o parte din besi au fost dislocați în Dobrogea, unde îi găsim încă în anii 8-17 d. Hr., fiind menționați apoi în calitate de consistentes în inscripții datând din perioada 133-177 d. Hr., când prezența lor era legată, între altele, de extragerea fierului. Cei rămași la vechile vetre au fost organizați în strategia Bessica apărînd în izvoare și după căderea Imperiului roman de apus.”

Imagine cu ruine ale bazilicii creștine de la Remesiana, din fosta provincie  D a c i a  Mediterranea:
(azi la Bela Palanka, în Serbia)

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/BelaPalankaIskopine.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Iochanan, 12 June 2018 - 22:23.

 Iochanan, on 12 iunie 2018 - 22:04, said:

da dovezi de continuitate la nord de Dunare.

caci alea lipsesc cu desavarsire.

si te rog eu,
nu veni ca nea florica cu inele gepide in care descoperi limba romaneasca.

Edited by enough1453, 12 June 2018 - 22:24.

 enough1453, on 12 iunie 2018 - 22:23, said:

Aici discutăm despre diverse teorii ale continuității, nu exclusiv despre una singură. Faptul că mata nu crezi în continuitatea și la nordul Dunării te privește și nu ai decât să îți susții teoria cu argumente, probe, dovezi. Oricum din câte am înțeles din ce ai spus, mata nu crezi nici măcar în teza continuității, ai spus undeva că nu crezi în perpetuarea „identității romane” sau ceva de genul, prin urmare din punctul de vedere al postării de început al acestei discuții, opiniile dumitale sînt direct vizate, cel puțin de mine, pentru a fi contrazise de teza continuității românilor din populații traco-iliro-romanice, în care cred, teză care este vizată de mai multe teorii istorice, dintre care numai una este „hulita” (în special de unguri „anticomuniști”, adică antiromâni) teorie a continuității daco-romane de la nordul Dunării, teorie pe care însă, trebuie să recunosc, nu prea am văzut-o niciunde afirmată, poate doar în cărțulii din astea pentru copii „de grădiniță”, în rest nu am văzut-o niciunde, nici în tratatul Academiei din anii 60, am auzit că nu este nici în tratatul Academiei recent editat, am văzut destule cărți, inclusiv ale unor autori „controversați”, și la nici unul nu am văzut afirmată această teorie explicit, și nici nu cred că sînt prea mulți care să fi mers pe mâna ei. (În definitiv, teza respectivă cred că este mai mult o obsesie patologică a hungaropaților antiromâni, de altfel poate ai observat că revine obsedant, adică patologic, cvasi-psihopatic, în discursul lor, marcat în dese rînduri și de tot felul de remarci șoviniste antiromânești, în disperarea lor la fel de patologică, de bolnavă de a „crea o păpușă de paie căreia să creadă ei că îi pot da foc”, și implicit să „demitizeze” și să desființeze românismul și să împlinească astfel un fel de „ucidere simbolică” a poporului român, temă recurentă de-a lungul istoriei obsesiilor lor patologice de-a lungul secolelor, că doar nu crede cineva că expresii de genul „l-am pușcat pe Dumnezăul românilor” ar fi chiar așa de întîmplătoare și specifice exclusiv perioadei anilor 40 ai veacului trecut.)

 Iochanan, on 12 iunie 2018 - 22:46, said:

cum vezi, eu iti vizez direct teoriile, fiindca stiu ce vorbesc.
In general vorbesc clar, concis si la obiect, fara gargara.
Sunt doua aspecte:
1. unul lingvistic, etnic, microidentitar
2. unul macroidentitar, cel al identitatii colective
Amandoua aceste aspecte sufera de alte descompunari, spre detaliu, spre atomizare.

sa luam cazul 1.
Vorbim de populatia latinofona est-europeana, preponderent balcanica.
De fapt in Balcani ea a supravietuit si si-a conferit identitatea.
Ca supravietuitoare/continuatoare a autohtonilor iliri/traci/daci/etc e greu de speculat.

Cum astazi in Romania, ca sa iau un exemplu, orasul Brasov a suferit o schimbare
radicala a populatiei autohtone, care practic s-a diluat undeva la sub 5%.
La fel putem spune de toata Romania, ea s-a modificat radical.

Putem insa vorbi de o continuitate lingvistica/culturala in Balcani, a latinofonilor romani.

sa luam cazul 2.
Identitar latinofonii est-europeni au evoluat pe mai multe trasee.
La fel ca al franci, unde populatia galo-romano a fost inghitita
de identitea franca.
La fel si in zona Balcanilor, unde in final supravietuiesc latinofonii romani.
Identitatea ce li se va conferi va fi cea a latinofonilor romani de pe limes, cea de vlah.
in opozitie cu dominanta a elitelor conducatoare ale imperiului Romania, care aveau pe cea de roman.
In momentul in care otomanii ocupa Balcanii,
identitatea de rumun se confera si vlahilor, ca de altfel toti crestinii Balcanilor.
rumun = crestin
Faptul ca regele Ungariei, Matei Corvin, e in competitie cu alte familii aristocratice ale Ungariei,
care se intampla sa fie originare din Croatia, si care se  lauda cu originea lor romana,
se ajunge ca elitele UngroVlahiei si MoldoVlahiei
sa-si descopere originea romana.

Adica identitatea de roman se suprapune celei de rumun.

Prin Scoala Ardeleana aceasta identitate este folosita ca simbol al identitatii
poporului asuprit olah.

In rest, ce faceti voi cu continuitatea si frectiile vis-a-vis de unguri se numeste Manuela.
Se face in fiecare dimineata, cu fresh air, in fata oglinzii
si se manifesta prin urale dragnienie, adica pitigaiate.
Si bineinteles cat mai exhibitionist posibil, cu fetele de Teleorman (alea trecute)
puse in posturi/pozitii de vizionat.

Edited by enough1453, 13 June 2018 - 00:52.

 enough1453, on 12 iunie 2018 - 22:23, said:

Pot să vin eu cu dovezi de continuitate in fiecare zi, că inși ca tine  necinstiți vor repinge orice evidență.
Nu dovezile lipsesc cu desăvîrșire. Îți lipsesc ție cu desăvîrșire cinstea și discernămîntul!

Bați cîmpii, Fane. Îl contrazici pe Iohanan cu diverse aiureli.

 ionelmironescu, on 13 iunie 2018 - 14:48, said:

pai si bulgarii au teoriile tale de "inele".

Ia uite cum interpreteaza ei inelele tracice:
limba traca: SERDE GORD, AS BRUZA DADON ZELKIA ANA ZERI OSTA.
bulgareste: SRED GRAD, JAS BRZO DADOV ZELKA NA ZVER USTA.
romaneste: in mijlocul orasului, iute am bagat varza in gura bestiei

Edited by enough1453, 13 June 2018 - 20:51.

normal

daca ii dai unui bulgaros care nu stie decat bulgareste, sa citeasca texte de pe inele, o sa le portiveasca el pe bulgareste

daca i le dai lui neaflorica care nu stie decat romaneste [limitat, cu sincope, dar, de bine de rau, stie nativ] le potriveste pe romaneste

 enough1453, on 13 iunie 2018 - 20:50, said:

Ce să îți fac dacă ești prea simpluț și nu îți dai seama că bulgarii spun prostii?
Ce text e acesta? Nu îl cunosc.

 Mount_Yerrmom, on 13 iunie 2018 - 22:34, said:

Nu le-a potrivit și nici nu se pot prtrivi dacă nu e scris in bulgărește. O să potrivească niște cuvinte care nu vor fi in relație gramaticală pe text.
Eu nu pot protrivi să iasă in romînește un text scris in altă limbă. Am scris asta  aici de 100 de ori dar tu care nu ai caracter minți continuu că eu așa fac!