Diverse teorii ale legăturilor de continuitate între populația traco-romanică și poporul român

Petru Caraman: „(...) Când examinăm grupul slav ne frapează în primul rînd unitatea perfectă din punct de vedere fonetic: toate denumirile slave descind din același prototip vechi slav koleda - formă care s-a păstrat până azi în polonă și slovenă. De aceea putem trage concluzia cu cuvîntul koleda împreună cu datina au păstruns la popoarele slave încă în perioada când alcătuiau o comunitate unitară.

Să ne întoarcem acum la problema anterioară. Care sînt căile prin care datina a ajuns la slavi, sau, mai exact, unde s-a aflat, după toate probabilitățile, locul în care s-a petrecut împrumutul și de la cine. Putem emite ipoteza că e vorba de Peninsula Balcanică, mai precis de Grecia, cu toate că acolo colindele nu erau cunoscute, nu numai în perioada anterioară stăpînirii romane, dar și în timpul acestei stăpîniri. (...) De aici rezultă că trebuie exclusă posibilitatea unui împrumut slav prin intermediar grecesc. În privința acelorași cuvinte la alte popoare, est-europene, se observă că toate sînt luate de la slavi, fiindcă în toate apare fonetismul slav. (...) Iar la români colinda prezintă fonetism vechi-bulgar, precum îl dă și Berneker. Deci, toate celelalte națiuni din răsărit, afară de greci, par a fi primit datina colindatului de la slavi (ba și grecii sînt influențați de ei).

Deci slavii n-au putut primi datina indirect de la romani, prin intermediul vreunei alte națiuni, ci direct, deoarece din citatele expresii am văzut că de fapt se disting numai două tipuri diferite: tipul grec, foarte restrîns; tipul slav, care are o uriașă răspândire. Prin urmare, avem de a face cu două serii de împrumuturi paralele și cu totul independente unul de altul, ambele primind datina de la izvor, adică de la romani.

Rămâne dar de discutat acum de la care anume populație romană sau romanizată au împrumutat slavii datina și de examinat încă locul probabil unde s-a făcut împrumutul. Populație romanizată definitiv au găsit slavii la venirea lor în părțile de sud-est ale Europei, atât în  D a c i a, cât și la sud de Dunăre, pe strămoșii românilor de astăzi. Poate n-a fost alt popor cu care slavii să fi avut mai viu contact și mai strînse legături (afară bineînțeles de bulgari, care s-au contopit cu totul cu ei devenind slavi) decât acea populație traco-romanică, vorbitoare de limbă latină, răspândită pe spații foarte întinse, pe care au întîlnit-o la năvălirea lor către sudul Europei slavii. (...) Ei bine, de la acești traci romanizați, purtători de datini și credințe romane și vorbitori de limbă romană, cu care au venit în atingere slavii atât la nord cât și la sud de Dunăre, încă din perioada slavă comună, credem că au primit slavii atât datina colindatului cât și expresia ce o desemnează. Ipoteza aceasta ar fi perfect de acord cu cea a istoricilor citați și ar împăca două păreri extreme: una, că slavii au primit cuvîntul la sud de Dunăre, alta, că l-au primit la nord de Dunăre.”

Edited by Iochanan, 28 December 2018 - 15:28.

 Iochanan, on 28 decembrie 2018 - 15:27, said:

gargara multa pentru o chestie simpla:
populatia latinofona a Balcanilor le-a pasat slavilor o gramada de vocabular:
colinda, ulei, vin, cezar, etc

ca populatia aia latinofona era musai sa fie traco-romanica e o imbecilitate
populatia aia latinofona in mare parte era formata din colonisti italici.

si poate fi reperata doar la dreapta Dunarii.

 cirus6, on 26 decembrie 2018 - 15:26, said:

cand sustii ceva, demonstreaz-o

 enough1453, on 28 decembrie 2018 - 16:18, said:

Evident că au fost și coloniști italici, pe lângă traci, geți, iliri, daci, carpi etc. O întreagă sinteză traco-romanică din care a rezultat de fapt nucleul fundamental al ginții române, altoită mai târziu și cu însemnate elemente slave.

 Iochanan, on 28 decembrie 2018 - 16:44, said:

adica cum?
pe de o parte au fost tot felul de colonisti din toate partile,
iar final sunt corcituri traco-romane?
cam absurd!
mai degraba elementul trac s-a dezvoltat in cel slav.

Nu stiu daca isi are locul pe acest topic dar totusi:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/ycgzJHRxRKY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Scuze daca linkul a mai fost deja postat pe softpedia

 From 25 mai 2018 - 22:20:

Faptul că se încearcă reducerea teoriei continuității la ceea ce au învățat unii prin manuale de gimnaziu sau de școală primară, ori la ceea ce PARE că au vehiculat unii în perioada „național-comunistă”, deși este evident din scrierile a destui istorici români că există de fapt mai multe teorii ale continuității, este mai mult decât vizibil în cazul unor elemente ale așa-zisei istoriografii recente, spre exemplu cazurile Boia Lucian și Sandache Cristian. Este absolut evident că această tentativă reducționistă, neavînd suport istoriografic, ci probabil ideologic, fiind irațională din punctul de vedere al întregii istoriografii românești, are niște rațiuni ascunse, sau mai bine zis nu chiar atât de ascunse pe cât își închipuie unii.

Boia Lucian: „Ajungem acum la problema cea mai delicată a istoriei românești: chestiunea „continuității”. S-au format românii, ca popor, pe teritoriul fostei Dacii, respectiv al României de astăzi, sau au venit, la mai multe secole după retragerea aureliană, de undeva, de la sud de Dunăre? Teza „imigraționistă” a fost argumentată de istoricul austriac Robert Roesler, el însuși precedat, cu un veac înainte, de alți istorici de expresie germană, pentru a fi împărtășită în cele din urmă de întreaga istoriografie maghiară. E lesne de înțeles: ungurii doresc să fie primii, și nu românii, în Transilvania! Românii, pe de altă parte, susțin continuitatea; la fel de lesne de înțeles: și ei doresc să fie primii, și nu ungurii, tot în Transilvania!” (ed. Humanitas, 2018, p. 19)
„Constat însă că sînt istorici români care, vorbind despre continuitate, nici nu mai pomenesc teoria imigraționistă, fie și doar pentru a o combate. Socotesc probabil că nici măcar nu merită să fie combătută! Dar atunci de ce insistăm atât de tare asupra continuității, odată ce punctul advers pur și simplu s-a volatilizat?” (ibidem, p. 25)

Sandache Cristian: „Între anii 271-272 (după Christos), împăratul roman Aurelian a luat decizia părăsirii Daciei de către armata și administrația romană, în condițiile amplificării năvălirilor barbarilor, provincia fiind considerată a fi tot mai greu de apărat. Și aici intrăm dintr-o dată, într-o chestiune extrem de controversată, cunoscută mai ales ca dezbaterea legată de tema existenței (continuității) sau nu, a daco-romanilor în provincia Dacia și după plecarea armatei și administrației romane.
Teza „imigraționistă”, conform căreia elementul etnic român s-ar fi cristalizat la sud de Dunăre (probabil prin nord-vestul peninsulei Balcanice) a fost susținută pentru prima dată de către istoricii austrieci Joseph Sulzer și Johann Christian Engel (sfîrșitul secolului al XVIII-lea), însă în anul 1871, un alt austriac (Robert Roesler) va publica lucrarea intitulată „Romanische Studien”, care proba o capacitate speculativă remarcabilă și oferea o serie de argumente de natură filologică, deloc de ignorat.
În perspectivă, teza imigraționistă va fi preluată de către istoriografia maghiară, devenind o adevărată dogmă sacrosanctă a acesteia (dar și de către unii istorici nemaghiari), după cum istoriografia română se va înverșuna să o combată pe toate căile posibile și în toate ocaziile, considerând un sacrilegiu, fie și practicarea unui exercițiu de imaginație, în cadrul căruia poporul român ar proveni din sudul Dunării.” (ed. Argonaut, 2018, p. 20)

Or dacă studiem ceea ce au spus și demonstrat istorici ca Iorga sau Onciul, printre cei mai mari istorici români și printre cei mai reprezentativi ai istoriografiei românești, vedem că lucrurile nu stau tocmai așa, vedem că de fapt istoriografia românească nu este chiar așa de polarizată între „continuatiști” și „imigraționiști”, așa cum încearcă cei doi pomeniți mai sus să insinueze, de fapt adevărul este că această polarizare este un simplu mit al celor doi și că situația reală în planul istoriei istoriografiei românești stă cu totul altfel, iar Iorga și Onciul sînt doar doi dintre istoricii care abordează lucrurile altfel, adică mai exact prin perspectiva altor teorii ale continuității, pentru că atât teoria continuității în tot bazinul Dunării de Jos, cât și teoria admigraționistă a lui Onciul sînt de fapt diverse variante de teorii ale continuității, întrucât afirmă și demonstrează legături de continuitate între vechea lume tracică, traco-romanică și poporul român, indiferent de stabilitatea continuă sau migrația teritorială. Continuitatea nu este și nu a fost văzută și nu poate fi văzută exclusiv ca o continuitate de viețuire teritorială, ca și cum lanțul generațiilor umane ale poporului (incluzînd și dimensiuni culturale) nu pot fi luate în context și continuitatea lor, adică a poporului, nu poate fi gândită și în alt fel decât ca o „stabilitate teritorială eternă și imuabilă”.

 tflorin40, on 30 decembrie 2018 - 20:52, said:

Acum m am uitat la filmuleț, mi se pare interesant că cei din timoc vorbesc aproape ca noi ardelenii, nu ca oltenii sau muntenii.

Ce "ardeleni" bă, ca nu existam. Români suntem cu tâti...

 Iochanan, on 25 mai 2018 - 22:20, said:

Matale nu vrei să discuţi nici să afli nimic, ci să dai cu bâta în duşmanii  natiei. Dacă, tracă, romană, slavă, nu mai contează, contează sa fie şi să o aperi de ceva, chiar şi de ea. )
Păi intelectuale cetit, dacă e un adevăr nu poate fi falsificat, problema e când vezi în teorii adevăruri, mai ales tulburătoare.
Ia spune care-i teoria în care trebuie să credem şi dacă Burebista sau Traian ne-a lăsat ceva mesaj prin matale!

Teoriile nu sunt adevăruri, extremismul e un adevăr. Unele nici teorii nu sunt, ci speculaţii.

Edited by A_treia_cale, 07 March 2019 - 04:53.

P.S.
Mai bine ne-aţi ceti din argumentele lui Onciu' (care a fost un moderat) cum românii nu ar fi putut migra că practică agricultura. Oare cine mai practică agricultura în Europa?))
Am mai văzut necredincioşi mai sus, şi eu sunt, nu am bani de tratate, matale le-aţi cetit pe toate ştiţi dovezile adevărului,  aşa că cer în mod public să mă educaţi vers cu vers numai decât cu "probele" ce nu le ştim noi bibanii de pe care profită maghiarimea.
Ia să vedem!

 cirus6, on 06 ianuarie 2019 - 11:13, said:

Că au emigrat o parte din Banat se spune.
Dar sunt şi olteni pe acolo, ăia par mai vechi şi au şi un nume mai interesant. De fapt bănăţenii sunt mai mult pe Morava.