Ce va ingrijoreaza sau va displace la o casa din lemn?

DIY, on 03 aprilie 2023 - 20:15, said:

Poți fi mai specific? De ce casele de lemn de la noi sunt ”struțo-cămile”? Mă refer la cele făcute după proiect.

akeem, on 03 aprilie 2023 - 20:01, said:

O intrebare foarte potrivita!

Dupa cum am spus, in vreo doua randuri, deja!, nu alegi sa-ti faci casa din lemn fiindca este mai ieftina. Cine isi imagineaza asa ceva va avea o mare si neplacuta surpriza.

Am mai spus si ca, oricat ar fi de tentant , ar fi pacat sa se transforme si topicul asta intr-unul "lemn vs caramida". Pe directia asta, mai sunt discutii, pe forum.

Asa ca ramane intrebarea: de ce din lemn?

Motivele sunt cateva si nu se aplica oricui. Lucrul acesta fiind extrem de evident daca te uiti si la raspunsurile de pe-aici . Nu incerc sa conving pe nimeni sa faca altfel decat asa cum isi doreste. Ce incerc eu, aici, este sa(-mi) lamuresc niste aspecte astfel incat, atunci cand cei din jur au intrebari, sa le pot raspunde luand in considerare si interventiile de aici; ingrijorarile si lucrurile care nu plac. Exact cum spune titlul topicului. Eu nu am ingrijorari majore si-mi plac casele din lemn. In concluzie, poate ca raspunsurile si atitudinea mea ar putea fi prea relaxate, in conditiile in care altii le-ar avea; ingrijorarile, adica ...

Revenind ... De ce din lemn?

In primul rand, casele din lemn sunt construite de cei sau pentru cei ce isi doresc asa ceva. Cazul meu, spre exemplu. Imi plac casele din lemn, imi place cum "se simt", imi place lemnul, ca material. Culmea este ca nu ma refer la casele din busteni, ci la cele pe schelet de lemn (da! lemnul imbracat nici nu se mai vede), in sistem de stalpi si grinzi, panouri portante, s.a.m.d.
Daca ai locuit suficient in beton & caramida dar si in case din lemn, simiti imediat diferenta; de cum ai intrat, intr-o cladire. Diferenta asta este de natura sa te impinga pe o directie sau pe alta. Dupa cum spuneam, to each their own ... Este vorba despre perceptie! Ceea ce unora le inspira soliditate si trainicie, mie-mi inspira raceala.
Si, cu asta, am lamurit motivul numar unu, care este foarte simplu: dorinta de a construi cu lemn.

Un sub-motiv al celui de mai sus este dorinta de a avea lemn, la vedere. Imi plac placarile cu lemn dar alea oneste. Alea care spun, cinstit, ca structura este din altceva, iar placarea e placare. In acelasi timp imi plac ginzile, din lemn, la vedere. Insa o grinda din beton, placata cu lemn, nu intra in zona mea de interes. Fiind un sub-motiv (nu stiu de ce ma distreaza atat "inventia" asta lingvistica") al primului, revine criteriul de perceptie personala.

Un al doilea motiv ar fi cel dat de limitarile impuse de locatie. Lemnul este mult mai usor si mai transportabil decat tone de ciment, caramizi, saci de tinci, finsaje specifice s.a.m.d. In aceeasi masura, este si mai usor de depozitat si de mutat, de colo, dincolo, in santier; dupa nevoi.
Fundatia este, cu siguranta, mai zvelta, ceea ce duce la un consum si, implicit, la un transport redus de beton. Lipsesc "din schema" betoanele pentru stalpi, planseu peste parter si, uneori, planseu parter. Cand spun beton ma refer, desigur, la produsul complet. In plus, nu-mi imaginez ca, odata ce construiesti o casa, din lemn, te apuci sa torni terase si alte asemenea ... din beton. Din nou, se reduce efortul de transport si de punere in opera.
Nu va ganditi ca limitarile impuse de locatie se refera, exclusiv, la construirea unei case in vreo zona uitata de lume. Nu. Asta-i numai un exemplu. Imaginati-va ca vreti sa cumparati un teren sau o casa demolabila intr-un oras vechi. In mai toate orasele, pe care le stiu eu si care si-au pastrat centrul vechi, sunt niste stradute minuscule, unde te descurci mult mai repede si mai simplu folosind o metoda de construire ... altfel ...
Exemplele ar putea continua, pe directia asta, dar nu are rost sa ma intind. Am convingerea, insa, ca ideaa de baza a fost "lansata".

Un alt motiv ar fi acela ca, in anumite situatii, lemnul este achizitionat local si preturile inclina balanta inspre casa din lemn. Lemnul ud se pune la uscat. Conectorii moderni si proiectarea judicioasa a structurii rezolva alinierile, paralelismele, unghiurile, etc. Scandura, lambriurile (daca asta se doreste) sau alt gen de finisaje, din lemn, se trateaza si se pot usca / aseza pe pozitie. Din nou, lista ar putea continua.
Un sub-motiv al acestuia, din urma, este situatia norocoasa in care ... cea mai ieftina constructie este cea pe care mesterul o face si cu ochii inchisi. Te bucuri, in zona, de lemn local si de mesteri care stiu sa lucreze cu el si nu mai stai pe ganduri! Casa din lemn este!

Mai vreti motive? Mai am, cel putin, unul.
Anexe, arhitectura locala.
Vrei sa construiesti intr-o zona unde predomina casele din lemn si unde una, din caramida, vine ca nuca-n perete ... te apuci sa-ti achizitionezi lemn. Nu poti visa la o casa cu sindrila, pe acoperis, si sita, pe pereti, pe care sa o faci pe structura din beton. Asa zic eu. Am dat un exemplu extrem, cand exista o intreaga plaja de variante intermediare.
Nu cadreaza sa faci o pensiune, sa zicem, din beton si caramida; unde sa vina, la relaxare, orasenii care-si traiesc viata ... inconjurati de betoane. Din nou, parerea mea.
Nu merge sa restaurezi o casa veche, din chirpic sau lemn, si sa-i faci o anexa din beton si BCA. Cu toate ca BCA-ul este, de fapt, mult mai compatibil cu lemnul, decat cu betonul. Ma refer, aici, la coeficientii de dilatare / contractare, gradul de izolare termica. Nu si la aspectul eco; ceea ce ma duce la urmatorul motiv.

Protejarea mediului!
Unii viseaza la case eco. Unii le si ridica. Bravo lor!  Altii le ridica ... partial eco; cazul meu, spre exemplu. Permiteti-mi sa folosesc termenul de eco, ca umbrela, fara a ma infiera ca nu reprezinta, cu acuratete, aspectele la care fac referire.
Exista pasionati de mediu care considera ca cea mai mare investitie din viata, casa!, trebuie sa se alinieze crezurilor lor. Asa au aparut, si in Romania, case (nou construite) din baloti de paie, chirpic, canepa , anvelope reciclate, pamant batatorit s.a.m.d. Este cat se poate de evident ca, in asemenea situatii, se vor prefera materiale care sa reprezinte convingerile. In plus, din nou, lemnul este cu adevarat compatibil cu toate materialele de mai sus. Betonul si metalul nu sunt.

Un alt sub-capitol (nu ma pot abtine!) este cel al caselor din busteni, din bile de lemn, din scanduri in sistem sandwich (cu pamant, la interior). Astea tin, dupa parerea mea, mai mult de moda, decat de altceva. Cu toate acestea, se pot incadra in grupul caselor partial ecologice. Nu conteaza ce a fost, intai; oul sau gaina. Important este, din punctul de vedere pe care il dezbat, aici, ca sunt construite din lemn.

Nu in ultimul rand, este motivatia data de avantajele construirii cu lemn! Despre acestea, un pic mai incolo, ca mai am si altele de facut.
Multumesc ca m-ati "ascultat".

a_r_C, on 04 aprilie 2023 - 10:19, said:

Nu m-am referit la toate casele, din lemn, de la noi.
M-am referit la marketingul care propune case canadiene sau americane chiar daca, in fapt, nu sunt! Mai citeste, te rog, ce-am scris si-ti va fi clar. Raspunsul meu, citat mai sus, venea intr-un anumit context.
Probabil ca ideea de casa tipic americana are farmecul ei si se profita de asta.

Mi se pare normal ca orice casa, din lemn, sa fie facuta dupa un proiect. Aici suntem in deplin consens. Iar daca proiectul este facut, cu grija, pentru lemn ... Kudoz!
Faptul ca o casa, din lemn, este construita dupa un proiect, nu insemana, automat, ca este si de tip nord-american sau canadian. Faptul ca unii denumesc unele case si le marketeaza ca fiind case nord-americane sau canadiene, iar nu le face sa fie ... ceea ce nu sunt.

Eu nu am vazut, in Romania, case din lemn care sa respecte atat principiile constructive nord-americane (de aceea am si pus, mai sus, linkul catre Canadian Wood-Frame House Construction) cat si genul de dimensionare.

Cu principiile constructive e simplu. Difera de cele nord-americane. E vizibil.
Cu dimensionarea e un pic mai complicat, avand in vedere ca normele de proiectare sunt diferite. Pe continentul nord-american, unde este o traditie in ceea ce priveste construirea caselor din lemn, lemnul este considerat un material elastic. Ca urmare, proiectarea structurilor tine cont de acest aspect si il integreaza. Structura de rezistenta este "impinsa" in domeniul "elastic". Explica-i romanului ca e ok sa ai o anumita sageata / element / lungime si o sa-l vezi cum fuge, mancand pamantul!  In Romania, proeictarea caselor, din lemn, se face in domeniul "rigid". Sa fie, care va sa zica, cam ca betonu'

Acestea sunt motivele pentru care am spus ca, in Romania, casele marketate ca fiind nord-american sau canadiene sunt, in fapt, niste struto-camile.

Înțeleg acum la ce te-ai referit...
Cel mai mult mă îngrijorează la o casă în sistem canadian/american că materialele de la noi nu sunt adaptate pentru pierderi minime și execuție ușoară. De exemplu, dacă croiesc verticalele cadrului de lemn la 600 mm interax, să se potrivească cu foaia de gips carton, trebuie să tai din vata de 600 mm să se potrivească între verticale. La fel și din OSB. Astfel sunt ceva pierderi la o casa, dar, mai ales, manoperă în plus.
Nu știu cum au rezolvat problema asta cei care au construit la noi în sistem american.

Eu in Romania nu as construi din lemn. Nu pentru ca ar fi o alegere proasta, ci pentru ca:

- nu este mainstream, lipsa forta de munca specializata. Trebuie sa iti alegi tipul de casa unde gasesti usor meseriasi. BCA/caramida rules.
- lipsa materie prima de calitate. In Romania nu se gaseste (usor) lemn uscat corect. Pur si simplu e complicat sa faci o casa din lemn fara materiale de buna calitate. RO nu e US sau CA.
- Gips carton. Eu nu il apreciez (ca sa nu spun ca il urasc). Prefer oricand un perete tencuit/gletuit/vopsit, acesta nu crapa, nu bate, nu troncane. La o casa din lemn vei avea gips carton peste tot. Se mie nu mi-ar place asta.
- Personal prefer inertie termica a casei cat mai mare.
- baile in casa de lemn .... trebuie hidroizolate dumnezeieste. Nu ca nu se poate, dar ajungem iar la forta de munca din tara...

a_r_C, on 05 aprilie 2023 - 07:45, said:

Ai perfecta dreptate! Nu este usor sa construiesti, cu lemn, de vreme ce nu exista o normare sanatoasa; in toata industria constructiilor, nu numai a celor din lemn.

Iata, insa, cum am facut noi.

Avem o constructie, tipic canadiana (da' pe bune! ), pe care am ridicat-o in doi. Ma rog ... doi si jumatate fiindca mai era un baietel care dadea la mana, tinea de una, de alta, alerga dupa o scula sau alta. Constructia este micuta, 50mp, iar momentan este anexa / garaj / atelier. A fost construita in ideea ca, la o adica, in maxim o luna, o putem transforma intr-o casuta cu un open space + baie, la parter, si un dormitor + baie mica, la etaj.

Pritoritatile au fost (1) sa mentinem principiile constructive si (2) sa facem economie la materialele scumpe.

Am proiectat constructia dupa prinicipiile din cartulia pe care o tot prezint, The Wood Frame House Construction. Dupa aceea, in raport de incarcarile estimate, de noi, am dimensionat, totul, cu ajutorul altei cartulii, The Span Book. Dupa aceea, am modificat spatierile si altele asemenea, dupa materialele pe care le-am putut gasi. Dupa acest ultim pas a intervenit structuristul care a "tradus" totul; adica a calcualt & adaptat, totul, ca pentru un proiect in Romania. Ocazie cu care a mai supradimensionat pe ici, pe colo, din cauza ca lemnul romanesc nu are fise tehnice complete si testare.

Neavand cum sa construim canadieneste si cum sa ne bucuram de economiile date de standardizarea industriei acesteia, pe continentul nord-american, ne-am trasat prioritatile proprii. Am incercat sa facem o aprovizionare cat mai exacta pentru materialele scumpe si am "transmis" pierderile catre materialele mai ieftine.

Cel mai scump material a fost lemnul; atat ca pret, cat si din punct de vedere al costurilor de transport, descarcare, si manevrare. Asa ca lemnul a fost achizitionat la marele fix. Lemn, uscat, cu certificat. Am lucrat cu lemn bun, de calitate, uscat in fabrica. Cu alte cuvinte ... lemn dintr-ala care, cica, nu se gaseste in Romania
Al doilea material la care am tinut sa facem economii, necumparand in plus, a fost OSB-ul. Am tabele, in excel, cu taieturile OSB-ului astfel incat, in bucata X, sa intre parti din inchiderile cutare, cutare si cutare. Ca nota explicativa, tabelele astea s-au dovedit a fi niste pitici fata de cele pe care le-am facut cu "casa mare".
In concluzie, OSB-ul s-a inchis, perfect, pe stalpi si - mai important! - pe capriori.

Pierderile ai fost minime. Mai multa pierdere am inregistrat, dupa cum spui, pe partea de izolatie termica. Doar ca pe aceasta am achizitionat-o local, la pret bun si transport, pana-n curte, inclus. Toate resturile le-am pastrat pentru "casa mare". Da, izolatia a implicat un pic mai multa manopera dar este ceva ce, daca se doreste, poate face aproape oricine.

Cam asa a fost, in mare. Mai multe detalii si o lista completa a materialelor achizitionate, aici:

https://forum.softpe...8#entry21499494

Orice mester bun iti foloseste aproape ultima bucata de osb, placa de termoizolatie, gips-carton, tigla etc.
De ani nu am mai vazut pe nimeni sa faca risipa de materiale pe santiere, la cat sunt de scumpe la toti raman doar niste maruntisuri pt "un sac" de gunoi (nu ma refer la ambalaje ci strict la materiale), de metoda excel recunosc nu am auzit.
Dar ma bucur ca exista si mai tipicari decat mine. Sa aibe numai cine sa reziste cu ei.

Cred ca trebuia sa impui o regula pt topicul asta: orice postare sa inceapa cu o declaratie te tipul "Sunt x si n-am locuit in viata mea mai mult de doua zile intr-o casa din lemn dar am citit cate ceva pe net (chestii de genul: cari, parsi, ursi...)"
Asta ca sa-i filtrezi pe cei care au ca unica experienta cu casele pe lemn un weekend petrecut intr-o cabana prost facuta.

Dupa cum stii am experienta construirii unei struto-camile pe structura din lemn (cu mainile mele in cea mai mare parte), casa pe care o locuiesc de aproape 2 ani.

Nu pot sa-i reprosez nimic din chestiile negative mentionate de colegi in postarile anterioare.
Nu scartie nimic, nici macar scara care e doar incastrata pe un perete.
Cutremurele de pana acum nu le-am simtit (cred ca am prins si unul sau doua peste 4 -  in zbor de cioara sunt mai putin de 100km de epicentrele cutremurelor de Vrancea) si nici furtunile nu le aud diferit fata de ce auzeam la bloc.
Izolarea fonica parter-mansarda e mai buna decat plafonul din beton al apartamentului de la bloc.
Ca intretinere - inca nimic de facut iar pe viitor va fi ca si la casele grele, tot o vopsea pt lemnaria exterioara a acoperisului si o lavabila la interior.
Am facut-o cu lemn uscat si dimensionat luat din Romania (chiar daca intamplator era importat din Ucraina). Se gaseste greu dar se gaseste. Si apropos, s-a dublat-triplat pretul lemnului dar si otelul a crescut la fel de mult.
Fundatia poti sa o ai dimensionata si  mai finut daca schimbi destui arhitecti - e mai ieftin sa faci asta decat sa ingropi in pamant in mod inutil multe tone de otel si ciment.
N-am testat partea cu incendiul dar nu vad de ce polistirenul sau sarpanta mea (tratata mai bine decat lemnaria majoritatii acoperisurilor clasice) ar arde diferit de cele ale caselor din caramida.

Sunt multe motive pt mi-as face casa tot pe lemn daca ar fi sa o iau de la capat:
- confortul in primul rand - nu ai suprafete cu temperaturi sensibil diferite si implicit curenti de aer
- e mai calda decat orice casa in care am stat pana acum
- costul incalzirii e foarte mic - in iarna asta, pana acum, cred ca am ars sub 2mc de fag uscat
- se incalzeste foarte repede se raceste foarte lent
- e mult mai usor de construit in regie proprie - am facut casa in timpul liber
- sistemul iti permite sa bagi grosimi mari de izolatie ieftina (raportata la eficienta) si sa gestionezi usor sistemele, inclusiv pe cele masive cum e ventilatia.
- pt varianta constructiei in regie proprie nici costul nu e un dezavantaj. Am ajuns pentru o casa de 135mp la un pic sub pretul pe care il aveau "dezvoltatorii" din zona pt casele de 150mp. Stiu ca pare la fel sau mai scumpa dar se compara mere cu pere - o casa un pic mai mica dar aproape de standardul de casa pasiva cu o casa un pic mai mare dar cu structura subdimensionata, izolatie proasta, lucrata prost si cu cele mai ieftine materiale de pe piata.

Trebuie sa mentionez si un dezavantaj - in iulie si august e mai cald decat mi-as dori in casa - am prea multe geamuri in soare pe care inca n-am reusit sa le umbresc.
Nu stiu daca aici inertia termica al unei structuri grele ar fi ajutat in aceiasi situatie. Senzatia mea e ca doar ar fi nivelat un pic extremele si ar muta intervalul "fierbinte" mai spre noapte.

blue_marlin, on 05 aprilie 2023 - 22:32, said:

Edited by Prototype2, 06 April 2023 - 10:05.

DIY, on 05 aprilie 2023 - 19:27, said:

Mulțumesc de pont.
V-a ieșit foarte bine. Mă bucur că există astfel de exemple practice, din care se pot inspira cei care vor să meargă pe acest sistem constructiv. Inclusiv eu.
Pentru eficiența la materiale, am văzut și sistemul constructiv suedez - postase cineva mai demult un filmuleț. Tot structură pe cadre de lemn, doar că așezate puțin diferit de sistemul canadian. De la exterior la interior:
- ”siding” din lemn;
-  panouri cu rol de protecție la vânt (fără rol structural). Nu le-am întâlnit la noi. Probabil, DHF-ul ar fi cea mai apropiată variantă;
- cadrele de lemn umplute cu vată;
- folie barieră de vapori;
- niște șipci (pătrați) de 5 sau 10 cm prinse orizontal pe montanții din structură. Probabil, au rolul să rigidizeze cadrele, să creeze un suport pentru un spațiu suplimentar de izolație așezată orizontal pe cadrele de lemn, să creeze un spațiu pentru instalații (sanitare și electrice), fără să afecteze bariera de vapori și să fie suport pentru plăcile de OSB;
- OSB-ul așezat orizontal, așa cum am văzut că ai făcut și tu;
- gips carton așezat vertical, prins de OSB. Practic, plăcile de gips s-au potrivit perfect pe înălțimea camerei.

Am de gând să construiesc o casa din lemn și încerc să mă lămuresc care ar fi cea mai bună variantă la noi, atât ca structură, cât și ca eficiență.

Quote

Nu e mare inginerie o instalație electrică la casele din lemn. Găsești tot ce trebuie pe piața noastră. Canadienii, americanii, englezii trec cu cablurile direct prin structura de lemn și nu le mai iau foc casele. La noi, de cele mai multe ori, chiar se exagerează inutil cu țeavă panzer, copexuri metalice și alte alea.

Nu vreau sa fiu cel care lauda casele clasice din zidarie. Dar in materie de electrica exista niste normative (protectie foc etc) care implica ori cablu cu protectie la propagare foc (scump) ori copex metalic (scump si el). La o casa pe zidarie poti pune si cablu mai ieftin. Normativele trebuie respectate, nu e loc de negociere.

Personal, ca sa revin la ce am comentat acum cateva posturi, as alege o casa din lemn doar daca ar fi din panouri prefabricate. Fara pierderi in santier, cu mai putina forta de munca la locatie etc. As evita problema procurarii lemnului, etc.

Probabil ca odata cu raspandirea fabricilor de case prefabricate, o sa creasca piata si la noi. Dar, mai curge apa pe Dunare pana atunci ...

Poți folosi același cablu ca la cărămidă - de ex. Cyy-f - trecut prin copex care rezistă la proba cu firul incandeșcent la 960 grade C. Un astfel de copex este în jur de 100 lei rola de 100 m. Față de un copex obișnuit adaugă câțiva bani per metru. O nimica toată. Mă pricep la electrică și știu ce spun.

Copexul metalic are nevoie de impamantare din loc in loc ca sa nu devina resou electric la defect de izolatie - vezi clipul lui Chelaru cu o contructie pe lemn ce a inceput sa arda la o supratensiune de la copexul metalic. Deasemenea se stie ca tuburile au prostul obicei sa fie circuit de aer care va ajuta si intretine focul sa se raspandeasca, la case de lemn se obtureaza orice sansa a aerului sa circule si sa ajute focul sa se propage.
Cyy-F e un standard slabut, nici in zidarie nu e omologat nu mai vorbim de lemn.
Nu degeaba exista norme si aparataj dedicat pentru lemn. La noi in magazine nu exista nici macar cele cu standarde de zidarie cu care se lucreaza pe afara, practic nu ai sanse sa fi safe in casa pe lemn cu ce gasesti in magazinele romanesti. Repet, cele mai multe produse si solutii ce garanteaza siguranta pe lemn la standarde europene se gasesc in Germania.
Eu zic ca atata timp cat romanii nu inteleg ca trebuie sa-si ia toate masurile de precautie si sa nu lucreze pe electric cu habarnisti cu pieptul scos, vor arde ca sobolanii in case, fie ele si de lemn. Partea nasoala e ca specialisti care sa stie ce si cum trebuie sa monteze pe lemn ii numeri pe degete. 90% nu vor sa monteze diferentiale si nu au auzit de AFDD. Fa-ti instalatie pe lemn in Romania! Exista scoli si spitale in Romania fara diferentiale! Verificati cabana de lemn la care mergeti de revelion daca are macar un amarat de diferential anti-incendiu la contor! Daca n-au luat foc inca nu inseamna ca au scapat garantat.

Eu n-as gauri structura de rezistenta daca nu a fost dimensionata pentru asta. Atunci pentru ce mai facem calcule? Sa ne laudam ca avem arhitect si structurist?
Ce faci cu bariera de vapori la dozele de aparataj. Cum etansezi sute de doze, cabluri, tuburi etc?
Daca vrei casa pe timberframe sanatoasa fara bariera de vapori pusa de forma si ciuruita, se monteaza bariera de vapori pe structura, apoi se face caroiaj pentru gips-carton prin care ramane spatiu tehnic de instalatii electrice si sanitare. Astfel poti sa etansezi lemnul sa nu ai condens in ele.
Bariera de vapori nu se inteapa, nu e sita, ea trebuie sa faca casa de lemn o punga de vapori. Altfel apa condenseaza in structura si mucegaieste.

Ipotetic daca vorbim de CLT faci santuri in pereti ca la zidarie? Oricum daca pui tot asa gips carton ca la timberframe s-a cam dus farmecul, dar n-ai incotro...

Edited by Prototype2, 06 April 2023 - 19:17.

a_r_C, on 06 aprilie 2023 - 10:44, said:

Multumesc si, la randu-mi, iti doresc succes si spor, cu constructia ta!

a_r_C, on 06 aprilie 2023 - 10:44, said:

Nu cred ca este vorba despre acelasi tip, dar iata o serie de filmulete care-mi plac. Chiar daca sunt niste diferente, sesizabile, intre felul in care lucrurile se potrivesc in Romania si cel in care se fac In Suedia, filmarile astea reprezinta un exemplu de urmat.
Din pacate, nu pune OSB-ul orizontal dar, pe de alta parte, mentioneaza, la un moment dat, ca zona seismica, in care cosntruieste, e ... neseimica Daca OSB-ul este luat, in calcul, de catre structurist, il punem cum spune proiectul. Daca nu suntem siguri despre cum anume e mai bine sa-l montam, il punem orizontal.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/4nRz0D0bNmg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Trebuie sa mentionez si ca santierul lui e mai curat decat a fost al meu!!!

Cat despre panourile, de exterior, pe care le foloseste (ma refer la cele din seria sugerata de mine), tipul asta, inclin sa cred ca este un tip de izolatie grafitata. Omul spune ca nu-i stie denumirea, in engleza, ceea ce nu ma ajuta deloc. Ce am observat este ca, inainte de a face izolatia termica, a casei, panourile erau un pic umede; ceea ce ma face sa cred ca "respira".

a_r_C, on 06 aprilie 2023 - 10:44, said:

Inca o data, succes! Sa ne tii la curent, da?

De el ziceam și eu. La episodul 10, min. 4, pune OSB-ul orizontal.

E impresionant ce poate face suedezul ăla singur, cu două mâini dibace.

a_r_C, on 06 aprilie 2023 - 10:59, said:

Corect! Nici o chestie nu-i mare lucru daca te informezi si stii despre ce este vorba si daca respecti proiectul, procedurile, normele, materialele, etc. Te informezi corespunzator, te aprovizionezi corespunzator, executi lucrarea ca la carte si nu are de ce sa te doara capul.
In general, pe continentul nord-american este mai putina teama de incendii sau alte probleme rezultate in urma unor greseli de executie. In primul rand, exista proiect. E plin youtube de filmulete in care oamenii se misca rapid si trag cablurile, prin elementele de structura, de parca nu le-ar pasa, dar asta nu denota decat faptul ca sunt super-familiarizati cu procedurile standard si cu proiectul. Deci, proiect si executie corecta. In plus, exista inspectiile la final de etape. Nu ai trecut inspectia, apare "stop work" si nimeni nu-si doreste asta. Sa revii, la normal, presupune un proces lung si costisitor.

Ca regula generala, gaurile in elementele de structura, verticale, se dau in axul elementului. In grinzi sa dau numai in treimea inferioara a elementului. Diametrul (fizic sau echivalent al) gaurii nu are voie sa depaseasca 1/3 din grosimea elementului. Gaurile nu au voie sa fie mai aproape de 10 cm de punctele de prindere si se mentine un minim de 10 cm si intre gauri, daca sunt mai multe. Si nu se dau gauri, sub nici o forma!, la jumatatea grinzii. O treime din grinda, in zona de mijloc, isi va pastra integritatea fizica. Asa, in mare. Lamuririle cele mai clare le primesti de la structurist. De ce spun asta? O spun fiindca, in Romania, inca este la moda sa se lucreze cu grinzi in sectiune partrata. Asta nu insemana ca o gaura poate avea diametrul de 1/3 din grosimea, exagerata nejustificat, a grinzii, ci din grosimea de calcul. Un exemplu tot asa, exagerat, care poate nu ti se aplica, dar care sigur foloseste celor prea putin familiarizati cu constructiile din lemn.

De fapt, regulile enuntate, de mine, mai sus, se aplica si structurilor din beton. Nu am vazut, in Romania, ca asemenea gauri sa fie prevazute in proiect si, cu atat mai putin, sa fie puse in practica dar ... asta nu inseamna ca nu ar fi o metoda folositoare; in anumite cazuri. Diferenta, desigur, consta din faptul ca, in cazul betonului, gaurile se formeaza la turnare; proiect, piese de trecere, distante minime fata de armatura, chestii ... Eu nu am vazut asa ceva; cu exceptia trecerilor prin plansee. Nu spun ca nu exista. Vorbesc doar din ce stiu eu, direct.

a_r_C, on 06 aprilie 2023 - 20:28, said:

N-am retinut! Voi revedea, cu mare placere, episodul cu pricina; si nu numai ... daca tot ma pornesc

E grozav, tipul! Plus ca e si inginer, de felul lui; construieste roboti, ca meserie, de baza. Asta se vede in atentia la detaliu, felul in care-si organizeaza si pregateste etapele si, dupa cum spuneam , in curatenia de pe santier.

Edited by DIY, 06 April 2023 - 20:45.

Dacă mâine m-aș apuca de construcție, din nou, cub din 'beton' aș face, fără gram de rigips și lemn aș folosi doar pentru fațada exterioară! Au adus colegii suficiente argumente de ce nu, și pe lângă toate cele amintite, mai adaug unul: revânzarea! La noi, pe cocioc, nu își dorește nimeni o casă unde principalul material e lemnul.