Loser la 23 ani

Povestea vietii mele. Am 23 ani, ma lupt cu depresia, zi de zi. Se spune ca este boala secolului, sunt sigur ca nu sunt singurul care sufera de ea. Nu iti mai gasesti fericirea in lucrurile ce ti-o alimentau, pasiuni. Te trezesti in fiecare dimineata - te duci la munca - ajungi obosit acasa - te culci. Cam la asta se rezuma viata ta. Nu reusesti sa gasesti o motivatie nici macar sa te dai jos din pat. Esti mizerabil. Nu te mai preocupa nici aspectele de igiena, pur si simplu, ramai blocat in trecut, reflectand la anumite evenimente neplacute si avand o tenta de overthinking asupra unor lucruri probabil nesemnificative, dar care, la momentul respectiv, luand deciziile corecte, ai fi putut ajunge unde ti-ai dorit. Ai fi putut sa-ti atingi target-ul.

Inca din scoala generala, am fost tinta bullying-ului, fapt care mi-a agravat sanatatea mentala si mi-a scazut foarte mult stima de sine si increderea. Bullying-ul a continuat pana in anii de liceu. Desigur, nu am avut parte si nu am fost inconjurat de oameni de calitate. Nu am invatat la o scoala buna, nici la un liceu cat de cat stralucit din capitala. Am fost si inca sunt, un om introvertit, inchis in el, in lumea lui, cu gandurile lui. Singurii " prieteni " pe care i-am avut, au fost cei din liceu - si nici aia nu ii puteam numii prieteni. Desigur, bullying-ul nu s-a oprit numai la liceu, a fost si in anturaj. Cum am spus, nu am fost inconjurat de oameni de calitate. La lupte nu am vrut sa ma duc, nu sunt facut pentru asta si nici sa raspund inapoi, nu am fizicul necesar sa-mi pot apara orgoliul si sa ies cu el nepatat. Am incercat sa ma duc la sala de forta cu un fost coleg din scoala generala si sa ne tinem de ea, cu chiu cu vai, ne-am dus 7 luni si am renuntat. Nu vedeam rezultatele dorite si nici motivatie nu mai gaseam sa ma mai duc.

La capitolul fete - am stat foarte prost si sunt in prezent in aceeasi situatie. 23 de ani, locuiesc intr-o tara straina. Am doar 10 clase terminate ( am renuntat in clasa a 11-a ca sa vin aici ). Am avut parte de cateva relatii, dar le pot numara pe degete. In general, am fost evitat si refuzat ori de cate ori s-a ivit ocazia sa incerc. Din perspectiva unei persoane extrovertite, poate ar percepe altfel viata. Pentru un introvertit - lucrurile stau altfel.

Cel mai umilitor moment din viata mea a fost cand am fost bullied de fata cu o fata ( un crush, cu care eram la intalnire ) de catre " amicii " mei. Mi-am creat o obsesie fata de ea si am incercat tot posibilul sa ii fac o parere buna despre mine - Dumnezeu nu si-a dorit lucrul asta. Stiu, sunt si alte fete pe lumea asta, nu se invarte lumea in jurul unei singure persoane. Dar contextul actual nu-mi permite sa ma gandesc la prezent si nici viitor.

Nu am incercat sa vorbesc cu familia despre problemele personale. Consider ca ar fi un subiect de evitat, avand in vedere faptul ca au o anumita varsta, au crescut cu o alta mentalitate, si sunt subiecte intime pe care nu ai vrea sa le discuti cu o persoana care te cunoaste.

In prezent - 23 ani, un job dead-end ( infirmier ) fara prieteni si fara iubita. Nu imi gasesc motivatia sa revin cu picioarele pe pamant, sa ma trezesc la realitate si sa imi scot din cap trecutul, sa fiu mai positive-thinking. Desprins de realitate, cu o ura fata de societatea in care am trait si de evenimentele traumatice la care am fost expus de multe ori - imi gasesc alienarea in jocuri video si mancare.

Sincer, am obosit sa ma lupt cu depresia. Nu am avut niciodata tente de suicid si nici prin cap nu mi-a trecut sa fac asa ceva. Nu am ajuns atat de rau. Am intrat sa mai discut cu persoane care poate au avut parte de experiente neplacute la viata lor, oameni care sunt in masura sa dea sfaturi.

Sunt sigur ca problemele mele ar fi minore in comparatie cu ce au trait alte persoane la viata lor.

 UnSimplu_Anonim, on 14 iulie 2020 - 02:03, said:

Doar o femeie te scoate din starea asta și nu e nici o grabă la 23 de ani că nu găsești una.

Lasă mâncarea că femeilor nu le plac bărbații cu burtă și caută una până o să găsești.

Dacă tot te plictisești până îți găsești o femeie pune mâna și slăbeste că sigur ești mai gras.

Băieții alfa fac glume proaste de băietii beta mai grași și tu zici că ai fost cam luat în râs până acum și de prieteni.

Edited by dsarewq, 14 July 2020 - 06:10.

 UnSimplu_Anonim, on 14 iulie 2020 - 02:03, said:

Problemele tale provin din perspectiva limitată asupra lumii și a Universului. Mai mult, imaginea despre propria persoană e oglindirea ideilor preconcepute din societatea în care ai crescut. Trebuie să renunți la ideile astea preconcepute, trebuie să renunți la gânduri, trebuie să trăiești clipa, trebuie să renunți la sine și să îți extinzi conștiința, să cuprindă realitatea. Ești blocat într-o cușcă pe care ți-ai creat-o singur cu un demon pe care îl hrănești.

O ființă umană este o parte a întregului, numită de
noi „Univers”; o parte limitată în timp și spațiu.
Fiecare experimentează pe sine, prin gândurile și
sentimentele sale care par ca ceva separat de restul -
un fel de iluzie optică (amăgire) a conștiinței sale.
Această amăgire este pentru noi un fel de închisoare,
limitându-ne la dorințele personale și afecțiunea
pentru câteva persoane apropiate de noi.
Sarcina noastră trebuie să fie să ne eliberăm de
această închisoare prin lărgirea cercului nostru de
compasiune pentru a îmbrățișa toate ființele vii și
întreaga natură în frumusețea ei.
(Einstein)

Omule, tu, ca infirmier, scrii mai bine decat multi dintre colegii mei medici! Intoarce-te acasa, reapuca-te urgent de scoala, da la medicina si dupa aia vezi tu, ramai sau te intorci in strainatate.
Iti trebuie un proiect mare, de viata, de care sa te tii. Eu cred ca asta e. Bafta!

Ce intelegi prin bullying?
Adica au facut misto de tine? ca intre baieti asa?

Ca să ajungă doctor trebuie așa - de la anul să facă clasele 11, 12 si 13 la liceu la seral și 6 ani facultatea.

Are 23 de ani acum, la 33 de ani ar însemna să termine facultatea, cam mult 10 ani.

Cand suntem tineri, cu femeile toti avem probleme... si eu am o perioada foarte proasta, iar uneori umblu din una in alta si tot nu ma simt fericit . Dar nu stau sa ma plang pe softpedia

 UnSimplu_Anonim, on 14 iulie 2020 - 02:03, said:

Cand ai sa scapi definitiv de prosteala cu jocurile video si in plus vei scoate din vocabular rahatul de exprimare romenglez vei putea spune ca ai facut primul tau pas spre o viata normala.

Nu mai putem de dragul nostru cand exprimam stari si intamplari englezite, lucruri pe care sunt 100% nici ca le-am simiti sau nici le-am da importanta daca nu ar avea sonoritatea mormaita a vestului.

Hai mai usurel cu pianul pe scari. Poate este ceva de sapat prin gradina si nu am observat.

Tinerii din ziua de azi sunt foarte fragili emoțional. În adolescență am avut și eu probleme de relaționare cu cei de vârsta mea și crede-mă că era mult mai greu, fiind mult mai violenți. Am stat, am cântărit problema și am decis să nu îi mai las să îmi facă necazuri. Prin urmare am sărit la bătaie și după ce am împărțit câțiva pumni, i-am surprins astfel, au sărit restul și mi-au dat-o, borș pe nas, ochi vineți dar mi-am câștigat respectul. În primul weekend m-au invitat la un bairam și de atunci mi i-am făcut prieteni.
Cu fetele am fost sfătuit de un mare macho man să le dau spațiu, libertate și să nu umblu ca un cățel cu limba scoasă. A fost un sfat bun, un pic de indiferență a produs efectul invers, nu mai fugeau de mine.
Referitor la școală/profesie se poate rezolva, cunosc tineri care au făcut greșeli mari și și-au petrecut tinerețea în penitenciar, au ieșit afară și ușor, ușor au recuperat devenind oameni foarte respectabili. E cam mult de muncă dar dacă nu suferi de lene, dă-i bice.
Cu vorbitul, e simplu...cei cu care vorbești sunt tot oameni și nu mușcă. Ca să îți faci curaj imaginează-ți persoana că stă pe wc. În felul acesta îți dai seama că e un om ca toți oamenii. La mine a funcționat...mai greu era când mă apuca râsul...dar e o parte bună în chestia asta, devii relaxat.

1. Meseria de infirmier nu este cea mai buna meserie din lume, dar te tine in contact cu oamenii, iti aduce un venit lunar sigur si iti lasa timp sa te dezvolti dupa serviciu.
2. Mergi la un psiholog, poate chiar in spitalul in care lucrezi. Nu este o rusine.
3. Fa sport, nu de performanta si nici pentru muschi. Ai nevoie ca mintea ta sa fie ocupata.
4. Iesi in aer liber. La mare sau la munte sigur vei cunoaste pe cineva. Un grup de amici in care sa gasesti cativa prieteni ti-ar fi util.

Sper sa fie scrisa "la misto" postarea asta. Daca nu e.....mergi la un psiholog. Punctul 2 trebuia sa fie punctul 1.

Îţi trebuie încredere în tine, ca bărbat. Îmbracă-te cu o ţinută care să te pună în valoare. Apucă-te de ceva sport, nu neapărat să tragi de fiare din prima, dar nici să te neglijezi.
Mergi undeva în natură, ascultă sunetele ei.
Socializează cu un căţeluş sau o pisicuţă.
Nu lua în seamă părerea altora despre tine, tu singur trebuie să ai încredere în tine, cum spuneam. Murphy spunea că, dacă reuşeşti să mulţumeşti N oameni, va apărea nemulţumitul cu nr. N+1.
A... cel mai important, nu neglija igiena (parcă aşa am citit). Igiena trebuie să fie impecabilă (asta nu înseamnă să dai cu 1 t de parfum pe tine), altfel nu vei atrage pe nimeni, nici prieteni, nici posibile relaţii.

Edited by PSC, 14 July 2020 - 07:19.

 TLGTLC, on 14 iulie 2020 - 07:11, said:

Poate prieteni de pahar. Prietenii ii numeri pe jumatate din degetele de la o mana, ce e peste e deja prea mult. Si mai au o calitate....sunt acolo si cand ti-e bine, si cand ti-e greu.

 paco rabanne, on 14 iulie 2020 - 07:22, said:

Un bărbat nu are nevoie de prieteni ca să cunoască femei și mai bine să aibă un bărbat o femeie și să nu aibă prieteni decât invers.

 on64, on 14 iulie 2020 - 07:19, said:

Husshhh, hussshh, de aici.

Depresia se trateaza si se poate vindeca. Cauti ajutor de specialitate, adica la aia care au experienta in a trata asemenea cazuri. Numai sa vrei.

Initiator, daca ai face un chestionar pe care cei d-acilea ar trebui sa-l completeze sinceri fiind, sigur ar bifa "la greu"..Sfatul anterior, cel cu ajutorul unui psiholog, trebe luat in considerare. "..cu o ura fata de societatea.." la capitolu' asta mere perfect "Stiu ca sunt prost. Dar cand ma uit in jur, prind curaj". Singurii care " nu au scapare"  sunt aia  care au "pacatul" autosuficientei, ceea ce nu e cazul la tine. Bafta
https://www.mesageru...itate-infatuata

Edited by danb1961, 14 July 2020 - 07:46.

 on64, on 14 iulie 2020 - 07:19, said:

Nepotrivitule.

 Bursul, on 14 iulie 2020 - 07:39, said:

da?
recent s-a mai dus unul, mare livestreamer de pe twitch, self-made milionaire, mii de fani, etc.
era depresiv de mic si tot s-a sinucis
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/2Cnh1z2-0U4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

cand unul ca asta nu rezista, cum naiba sa putem niste luzeri ca mine si initaiatorul?

 denky, on 14 iulie 2020 - 06:25, said:

Mda, pentru cineva care zice ca are doar 10 clase, neasteptat de bine. Ceea ce deja e un lucru bun.

@initiator, cred ca foarte multi au trecut la un moment dat in viata prin ce treci tu ... dupa cum ziceau si alti colegi, fa-ti un program "sanatos" de viata, cu sport/iesiri/hobby-uri, comunica cat mai mult cu cei din jur si cred ca problema se va rezolva de la sine. In meseria ta cunosti multi oameni, e imposibil sa nu gasesti o fata care sa te placa si care sa-ti placa. Nu e cazul sa-ti faci asa de multe griji. Si cauta-ti un anturaj mai bun, prieteni cu care ai ceva in comun, nu "mistocari"/cartieristi ...

 on64, on 14 iulie 2020 - 07:51, said:

Pai la ei se complica lucrurile in loc sa se simplifice ... sunt o gramada de vedete foarte mari care n-au putut sa treaca de depresie.

Edited by utopium, 14 July 2020 - 07:59.