Dacă limba română ar fi avut 90% cuvinte slave ar mai fi fost romanică?

 Mizu, on 23 decembrie 2016 - 10:32, said:

Am explicat clar și am dat în urmă exemple. Ia și citește încet topicul de la început. O limbă nu își schimbă originea dacă ea nu se schimbă esențial. Se poate să ii fie atribuită o origine greșită dar ăsta e alt subiect.
Oficial româna își are originea în latină. Japan a zis că limba rămîne de origine latină și dacă va avea (sau ar fi avut) 90% cuvinte slave. Eu am zis că în acest caz ea va fi de origine slavă, nu latină. Am arătat și o schemă vorbită:
- eu mă duc acasă.
Dacă aceste cuvinte vor fi înlocuite de cuvinte slave vom avea altă limbă, deci de altă origine. Vom spune ceva de genul:
- ia idu doma (damoi, domaia, domie...ceva de acest gen). mai e romînește? Nu mai e, deci va fi de altă origine și anume slavă.
dacă împrumuturile sînt puține, adică vreo 20 chiar 30% din cuvinte limba nu se schimbă esențial, deci putem spune că rămîne romanică, dar la 90% este imposibil să mai rămînă aceași limbă.

 Prien, on 23 decembrie 2016 - 11:33, said:

Zici prost și nu asta a fost problema. Citește cu atenție topicul de la început. Nu s-a pus problema de împrumutat niște sute de cuvinte ci 90% din vocabular.
Spală-te pe față ca să te trezești, ia o ciorbă de burtă să îți treacă mahmureala, citește cu atenție problema în primul post și în următoarele și încearcă să nu te mai dai pe aici intelectual tu.
Nu repet problema special pt tine. Citește cu atenție și nu te mai repezi fără să pricepi despre ce e vorba.

 neafloricadinobor, on 23 decembrie 2016 - 12:31, said:

E clar, ca mi-am descoperit un hobby. De la o vreme caut sa demonstrez originea turca a limbii romane. Avem, pe linga cele enumerate de @Kaleu si cuvintul çorba
Se citeste ciorba si inseamna fix acelasi lucru, iar aia de burta, aka İşkembe Çorbası, este considerata, culmea, mincare nationala.
Lasind gluma de-o parte, ar fi foarte interesant de vazut la modul concret, cite cuvinte de origine turca si cite de origine slava exista intr-adevar. Cind m-am apucat io sa-nvat lb. italiana, am constatat cu stupoare, ca sint extrem de putine cuvinte, care se aseamana. Sa nu cumva sa avem o revelatie, constatind ca doar fo doo...trei cuvinte sa aiba ceva spoiala latineasca

 vata_pa_batz, on 11 ianuarie 2017 - 11:15, said:

Originea limbii nu e totuna cu originea cuvintelor din acea limbă. Multă lume face confuzia asta.

Adi Japan, dă o raită pe Google și vezi cum au constatat savanții că româna e de origine latinească. Ai scris aici de mai multe ori că nu pe bază de cuvinte au constatat savanții originea latină a limbii române. dacă scrie cineva pe Google „originea limbii române”, se deschid o mulțime de pagini cu adrese unde se poate citi povestea predată la școală despre cum au învățat dacii și alții limba latină. Se găsește și demonstrația făcută de savanți pt a arăta originea latină a limbii. Ea este pe bază de cuvinte.

 vata_pa_batz, on 11 ianuarie 2017 - 11:15, said:

Etimologia cuvîntului ciorbă din turcă a fost făcută de savanți pe ideea urm: cuvîntul e și în turcă, deci la noi provine din turcă. De fapt cuvîntul ciorbă se află nu numai în turcă ci și în bulgară și greacă, dar așa li s-a năzărit savanților, că vine din turcă. Este o idee absolut greșită, care a dus la concluzii caraghioase de ex că a mîntui și Crăciun ar proveni în română din limba maghiară.

Edited by althea, 24 January 2017 - 19:32.
eliminare flame

 abancor, on 19 decembrie 2016 - 11:59, said:

În prop a 2-a mai e o limbă de origine latină? Eu zic că, nu. E o limbă care a fost de origine latină poate.
În prima prop cuvintele parfum, roze și atmosferă sînt neologisme, deci nu e vreo demonstrație că româna a fost la origine o limbă derivată din latină.
Nu sînt două limbi diferite, dar exemplele date de tine nu demonstrează originea latină a limbii române, adică exemplele sînt greșite.Eu am dat exemple în care apar cuvinte pe care lingviștii le deduc din limba latină, adică dacii ar fi învățat latinește și în timp aceste cuvinte s-au transformat. Există și părerea altor lingviști care spun că dacii de la început au pocit cuvintele latinești, adică de la început au spus cap, nu caput, mînă...nu manus. Admitem că urm cuvinte sînt de origine latină: femeie, ochi, negru, frumos. Urm prop ar demonstra originea latină a limbii: FEMEIA CU OCHII NEGRI ESTE FRUMOASĂ.dacă vor fi înclocuite cuvintele cu cuvinte slave mai poți spune că limba de origine latină? JENSCENA CU OCII CIORNÎI IESTE KRASIVA. Dacă acest fenomen se va produce cu 80 sau 90% dintre cuvintele limbii limba noastră va fi de origine slavă. Acest lucru s-a și petrecut în istorie în mai multe teritorii printre care Bulgaria. Acolo cuvintele limbii vlahe au fost în cea mai mare parte înlocuite cu cuvinte slave, iar limba a devenit evident o limbă slavă.
În bulgară au rămas din limba vlahilor: sintaxa, multe asemănări gramaticale, 38% din cuvinte și pronunția, iar asta nu e numai afirmația mea ci și a multor lingviști.
Prin urmare nu vă culcați pe urechea aia că limba rămîne de origine latină orice am face noi. Nu rămîne ci se duce dracului, adică se face de altă origine.

Edited by neafloricadinobor, 15 January 2017 - 09:28.

 AdiJapan, on 18 decembrie 2016 - 06:26, said:

„Cînd spunem că munții Carpați sînt munți de încrețire sau că Kilimanjaro e un munte vulcanic, spunem ceva despre trecutul lor, nu despre prezent....”
SÎNT este la timpul prezent, deci cînd spunem sînt noi vorbim la prezent, nu la timpul trecut, domnule Japan.
Cînd spunem că limba romînă e de origine latină ne referim că ea derivă din latină și este în prezent de origine latină, că spunem ESTE, iar ESTE...e la timpul prezent.
Eu măcert de multe ori cu oameni care gîndesc greșit. Aici e o probă de cum japan gîndește greșit.

 neafloricadinobor, on 15 ianuarie 2017 - 08:57, said:

Am spus altceva.  

 neafloricadinobor, on 15 ianuarie 2017 - 08:57, said:

Aveți o etimologie mai bună a lui ciorbă? Prezentați-o, argumentat.

Între timp găutați cu Google și aflați că cuvîntul turcesc çorba vine la rîndul din persană, unde s-a format prin compunerea a două cuvinte care înseamnă „fiertură sărată”.

 neafloricadinobor, on 15 ianuarie 2017 - 09:26, said:

Faceți aceeași confuzie puerilă ca la începutul discuției. Vi se pare că originea limbii = originea cuvintelor ei.

 neafloricadinobor, on 15 ianuarie 2017 - 09:26, said:

Prostii, din nou. Nu se schimbă originea limbii, ci doar cuvintele.

Engleza nu e 29% de origine latină, 29% de origine franceză, 26% de origine germanică, 6% de origine greacă etc., cum ar rezulta din analiza lexicului. Engleza e o limbă germanică și atît. Asta e originea ei, indiferent cît de mult i s-a schimbat lexicul între timp.

La fel și româna: nu este 38% de origine franceză, 20% latină, 11% slavă etc., ci este o limbă romanică. Schimbarea cuvintelor, chiar dramatică, nu înseamnă schimbarea originii.

 neafloricadinobor, on 15 ianuarie 2017 - 09:26, said:

Ce înseamnă „limba vlahilor”?

 neafloricadinobor, on 15 ianuarie 2017 - 09:48, said:

Sigur, verbul e la prezent, dar nu exprimă un fenomen prezent, nici la originea munților, nici la a limbii.

Edited by althea, 24 January 2017 - 19:33.
eliminare flame

Nu ai spus altcevaq.  Asta ai spus. Vrei să siti caut postarile din urmă? T

Am mai bună etimologie pt cuvîntul ciorbă, dar nu e acesta subiectul. O să scriu pe un topic de etimologie a cuvintelor romînești.
Idei puerile ai tu. savanții pe bază de cuvinte au stabilit originea latină a limbii. Alții spun că e greșit acest lucru, printre care și eu. dacologii spun că e greșit să deduci pe soare din solis cind există în sanscrită so-ria, iar în rusă soli-țe. Tot așa e greșit să deduci pe apă din aqua cînd în sanscrită e apa. așa că nu îmi explici tu mie cum s-a determinat originea limbii, că știu mai bine decît tine. Am citit cu atenție ambele teorii.
Nu mai perora despre engleză că ar fi de origine germanică. E de origine amestecată.
Romîna e de origine romanică. Nu cred că e într-adevăr așa, dar așa e definiția actuală și mergem pe ea. Cum s=a dat această definiție? Simplu; savanții au comparat cuvintele. Au găsit că sînt cele mai multe cuvinte de bază de origine latină. dacă aceste cuvinte nu vor mai fi în limbă ci altele de altă origine limba va fi de altă origine. E foarte simplu pt orice om cu inteligență medie.
„Sigur, verbul e la prezent, dar nu exprimă un fenomen prezent, nici la originea munților, nici la a limbii.”
Verbul la timpul prezent exprimă o situație la timpul prezent.

Edited by althea, 24 January 2017 - 19:35.
raspuns la o parte editata a unui mesaj anterior + eliminare jigniri

 neafloricadinobor, on 15 ianuarie 2017 - 09:26, said:

Vrei sa spui ca nu e asa:
miros - sl.
-ul - lat.
trandafir - gr.
-i- - lat.
-lor - lat.
se - lat.
raspandea - sl.
in - lat.
vazduh - sl.

Edited by 654321, 15 January 2017 - 11:25.

Limba vlahilor din Bulgaria era limba numită azi romînă.Încercă să te gîndești mai mult ca să nu mai pui astfel de întrebări.

 654321, on 15 ianuarie 2017 - 11:24, said:

Păi, dacă nu sînt vorbe latinești cum să fie de origine latină? Logicianule!
Și de unde scoți că IN, UL, sînt latinești? IN este și in engleză, deci teoretic acesta poate fi de origine dacică în romînește. Articolul post pus este și in alte limbi (bulgară), deci și acesta ar putea fi in romînește de altă origine.

Edited by neafloricadinobor, 15 January 2017 - 11:33.

 neafloricadinobor, on 15 ianuarie 2017 - 11:23, said:

Sunt nascut in 1990.
Exprima ceva ce s-a intamplat in trecut sau in prezent?

Edited by althea, 24 January 2017 - 19:36.
eliminare jigniri

 AdiJapan, on 15 ianuarie 2017 - 11:00, said:

Schimbarea cuvintelor de origine latină din limba romînă cu unele de origine slavă va îmnsemna și schimbarea originii întregii limbi, care va fi de origine slavă, căci dacă nu vor mai exista cuvintele de origine latină aceasta nu va mai exista. E o treabă absolut simplă și ușor de înțeles pt orice om normal. Văd că mai apar niște supranormali care pricep aiurea. Ei vor să fie de origine latină orice s-ar întîmpla. Își fac iluzii că limba va fi de origine latină și dacă ei ar spune „ Ia sam rumun i govoresc pă rumunsku”.
Îmi place nespus cînd văd asemenea caraghioși care îmi spun mie că sînt beat. E plin netul de ei. mai grav e că unii au ajuns și prin academie, alții autori de cărți despre istoria limbii romîne sau descifratori de texte dacice. De curînd un asemenea caraghios a scris o carte despre cum s-a format limba romînă. Îl cheamă Lucian G.Costi și e cetățean american venit să ne lumineze.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/FlaYK-VDsgY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

  Autorul își prezintă maculatura în acest film. Mostră: cică cuvîntul dimineață e format din DI-MIN-E-AȚĂ. El ne explică ce caută acolo substantivul ață(??).  Eu zic că nu e aubstantiv ci terminație, adică sufix. E unul dintre sufixele de formare a diminutivelor și a unor substantive de ex: roșu...roșeață, verde...verdeață, alb...albeață.
Îl dau pe acesta de exemplu ca să arăt că nu numai latinomanii debitează prostii cu privire la originea limbii române ci și alții.Cartea lui Costi poartă un titlu care mie mi se pare exagerat și caraghios:„ Limba română. Nașterea și falsurile istorice. Taina formării cuvintelor. Recuperarea originilor reale.”

Edited by neafloricadinobor, 15 January 2017 - 14:12.

MUSAI e din germana (MUS; germ, a trebui). Se foloseste cu precadere in Ardeal.
De ce sa nu fie ciorba cuvint romanesc? Eu iti arat radacina cuvintului impreuna cu aceeasi radacina in alte cuvinte romanesti.
CIORBA CIORAP CIORTAN A CIORDI CIORDEALA CIOROVAIALA CIOARA CIARTA A CIERE CIUR  CIURUC CIRIC CIRIPIT
Radacina este CIOR cu variante CIAR CEAR CIR
La prima vedere cioara nu are a face cu ciortanul sau cu ciorba, dar daca observam calitatea acestor entitati constatam ca la toate este precara, deci radacina CIOR este ca sa fie facute cuvinte ce desemneaza lucruri proaste.
Turcii, grecii, bulgarii, sirbii au in limba cuvintul ciorba. Daca nu au multe cuvinte cu aceasta radacina cum au facurt ei cuvintul ciorba? Nu ti se pare normal ca acest cuvint sa provina din limba in care s-au facut mai multe cuvinte cu aceasta radacina? Mie, da.

Edited by neafloricadinobor, 22 January 2017 - 18:25.

Am căutat pe Google ceva despre radicaliilingvistici, adică despre rădăcinile cuvintelor.
http://armoniicultur...atiei-mondiale/

Citat:
„Inapoi la originea cuvintelor!
De exemplu, cuvântul “x” se găseşte şi în română, dar şi în germană. Cine a dat cui? E uşor să se spuna că românii sunt proşti şi că tot timpul au luat de la alţii. Asta e chiar modalitatea la care se apelează în dicţionar. Dar uite că a fost descoperit un element foarte important de structură în limba română, care demonstrează contrariul, adică adevărul.
Elementul inseamna că o limbă este caracterizată de două aspecte fundamentale: ea trebuie să aibă o organicitate proprie şi trebuie să aibă, de asemenea, radicali proprii.
Adică limba respectivă îşi explică orice element din resursele ei proprii, fără să facă apel la alte limbi sau influenţe. Iar radicalul este asimilat întotdeauna cu un element de bază, cu ceva primordial de la care s-a pornit şi de la care s-au format familiile de cuvinte. Din ce se cunoaşte până acum, limba română este singura care prezintă aceste caracteristici esenţiale. Asta face să avem o complexitate unică a limbii populare şi, ceea ce este cel mai important, aceasta se bazează pe radicalii ei proprii, adică pe rădăcinile de la care s-a format limba.

Limba franceza saraca in radicali lingvistici!
Prin comparaţie, în multe dintre celelalte limbi moderne – dintre care franceza este un bun exemplu – există o mare sărăcie de termeni proprii care să le exprime ideile, tocmai pentru că limbile respective nu au o bază a lor proprie. Dar bineînţeles că acest lucru este trecut sub tăcere sau pur şi simplu ignorat.
Aceste limbi (ex. franceza) nu au rădăcini de bază, ele nu se găsesc în resursele lor lingvistice. Nu există aceste particule esenţiale de la care a pornit formarea familiilor de cuvinte. Dar în limba română le găsim. De exemplu, radicalul bor, care nu există în altă parte, a generat aproape 500 de cuvinte. La fel şi radicalul ma, care, deşi a generat mai puţine cuvine, este de asemenea foarte important. Nu se cunosc alte cazuri de o importanţă mai mare.

Din radicalii lingvistici se formeaza cuvinte
S-au format chiar familii de cuvinte împărţite pe categorii care ţin de utilităţi imediate, cum ar fi digestia, depozitarea. Metoda cu radicalii permite să se descopere care este limba de bază care a dus la apariţia unui cuvânt într-o limbă sau alta. Aşa s-a văzut că limba română stă la baza tuturor limbilor indo-europene. Asta este într-adevăr o “lovitură”, dar toţi caută să o evite.
Ei vor spune că, poate nu acela e radicalul pentru cuvântul sau familia respectivă de cuvinte. „Poate că l-ai tras tu să devină aşa”. Insa nu au cum să facă asta, pentru că acel radical este chiar rădăcina fundamentală în limba ţărănească. Doar limba ţărănească populară este cea autentică. Radicalul bor are semnificaţia de gaură: bortă, burtă şi aşa mai departe. De exemplu, cuvântul borcan, care implică de asemenea un spaţiu gol, o deschizătură, se zice că vine din limba bulgară.

Limba bulgara alta limba saraca in radicali lingvistici!
Care este familia de cuvinte în limba bulgară, câte cuvinte au ei în familia care derivă din bor? Poate zece. În condiţiilea acestea, practic ele nici nu există faţă de cele aproape 500 care au fost identificate în limba română.
Situaţia este chiar comică: nu doar că acest cuvânt din română – şi am dat doar un exemplu – nu provine din limba bulgară, dar este chiar invers, adică ei l-au luat de la noi, pentru că noi suntem cei care avem sute de derivaţii ale rădăcinii. Ţăranii noştri nu făceau congrese să inventeze cuvintele.
Au pornit de la radicali monosilabici: ma, la, ta, ba şi alţii. Pe măsură ce obiectele de activitate şi lucrurile se adăugau în universul în care trăiau şi activau, ele trebuiau să fie numite şi oamenii de atunci făceau asta în general pe baza a ceea ce deja era cunoscut.
Nu era vorba despre vreo ştiinţă în a inventa sau a compune cuvintele, ci mai mult despre specificul vibratoriu al acelui lucru, pe care oamenii străvechi îl simţeau mult mai clar decât cei din prezent.
Diferenţa de concepţie şi spiritualitate între atunci şi acum este imensă.”

Edited by althea, 24 January 2017 - 19:42.
ironii

Asta cu radicalii suna ca o poveste romantica. Doar ca in cazul asta nu prea da:

CIORBA CIORAP CIORTAN A CIORDI CIORDEALA CIOROVAIALA CIOARA CIARTA A CIERE CIUR  CIURUC CIRIC CIRIPIT

Ciorapul are oarece legatura cu ciorba. Cu ciorba de burta, ca la bucatile alea de carne le mai zice si "flausati"  
In rest nu vad legaturi, pentru ca, nu-i asa, explicatia ar fi ca radicalii au semnificatii:

Quote

Apropo "ciordeala" e cuvint rromesc:

Interpretul adus de politie, ca sa se ancheteze disparitia unui cocos
- rrome ciordit-ai cirigliu?
- Ciordit, cum nu?
- Bariu îi?
- Bariu
- Auzi bah (zice interpretul catre sectorist), cica nu l-a furat el

Ce chestie, saracia asta de soft inlocuieste neaosul si singurul cuvint care descrie corect etnia bronzatilor, aka "tz i g a n" cu rrom....he he

Edited by vata_pa_batz, 23 January 2017 - 18:53.

...Ca eram curios, am dat cu ciorba de translator si am separat cu spatiu, unde pare sa se potriveasca:

turceste: çorba
uzbeaca: sho'rva
lituaniana: sriuba
curda (curmnji): şorbe
azerbaidjan: şorbası

greaca: σούπα

bulgara: супа
sirba: супа
rusa: суп
ucraineana: суп

Aha deci slaviii au aceeasi chestie. grecii au cu totul altceva, iar romanii, uzbecii, turcii... au gatit la acelasi ceaun.

Edited by vata_pa_batz, 23 January 2017 - 19:26.

A ciordi...ciordeală nu e cuvînt ți_gănesc, adică inventat de ei, ci e românesc.

Pt ceilalți, care sînt serioși și au chef să gîndească serios:
Un radical este și BOR variantă BUR, cu care limba română a format în trecut vreo 500 de cuvinte: bordei, borhot, a borî, burtă, bortă, borcan, a borborosi. Puteți să mai găsiți cîteva cuvinte cu acest radical?

Edited by althea, 24 January 2017 - 19:43.
ironii

Si deoarece avem acelasi radical "cior", sa vedem cum se zice la ciorap prin alte limbi:

turceste: çorap
azerbaidjan: corablı
uzbeaca: paypoq (aproape de papuc???)