Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Genetica vs educatia vs cultura

Asus ROG - Probleme mari wi-fi

Recomandare Apartament

reparatie zgarietura bara spate
 Lipire XPS de hidroizolație ...

Detectare dispozitiv de ascultare...

Detectare posibile dispozitive de...

suport/cutie fixare SSD in locul ...
 Popcorn stradal

De ce ard asa de violent masinile...

Sfat achizitie bicicleta MTB

Imi tot apare ipconfig
 Degresant auto eficient

Pistol care sa pulverizeze vopsea...

Cursuri inot apa netratata

Telefoane vechi, fixe si mobile c...
 

generator de energie electrică

- - - - -
  • Please log in to reply
83 replies to this topic

#55
M-H-N

M-H-N

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 153
  • Înscris: 19.02.2014
Andrei, pana la urma ai reusit ceva sau esti in aceeasi situatie cu proiectul ca si-n vara 2014?!

#56
Andrei2753965

Andrei2753965

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 23
  • Înscris: 21.04.2013
... ce să reuşesc?

#57
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,683
  • Înscris: 29.03.2006
Intreaba daca au sosit petawattii...

#58
M-H-N

M-H-N

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 153
  • Înscris: 19.02.2014
Daca ai gasit investitor/finantator care sa construiasca generatorul sau ai ramas tot la stadiul de intentie teoretica?!

#59
Andrei2753965

Andrei2753965

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 23
  • Înscris: 21.04.2013
... dacă am găsit investitor/finanţator? - nici n-am căutat. Mai bine zis: ce-ar însemna a găsi un investitor/finanţator, şi asta la nivelul României? Când a putut cineva din România să facă ceva?
Aş avea, poate, anumite posibilităţi în Italia, dar încă nu stăpânesc limba atât de bine încât să fiu explicit  aşa cum reuşesc să o fac în inutila limbă română. Prin urmare...

Edited by Andrei2753965, 03 March 2015 - 10:00.


#60
tehnics

tehnics

    acolo unde vara-i zi la miezul noptii

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 30,866
  • Înscris: 01.11.2005

Quote

Prin urmare...
..pune mana si invata italiana...

#61
Clovis

Clovis

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,215
  • Înscris: 24.04.2007
Omul a descoperit cum poate sa curga apa de la vale la deal si voi faceti mishto.....Vezi ca e veche inventia....

#62
jafo

jafo

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 705
  • Înscris: 06.11.2005
Wow. Nu stiu cum am gasit topicul asta - magnific.
Nu credeam ca mai exista asa ceva. O lectura instructiva.
Thanks

#63
buntzi

buntzi

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,328
  • Înscris: 09.09.2006
E de apreciat câtă răbdare și dedicație, în special pentru posturile alea de trei sferturi de pagină pline de ecuații.
Presupun că ăla era momentul la care trebuia să cadem pe spate cu roțile în sus și privirea fixă, muți de admirație...

#64
batranul_geo

batranul_geo

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 38
  • Înscris: 27.03.2007
Raspunsul a fost tot timpul in fata noastra: 2753965 !!

#65
vyctoras1985

vyctoras1985

    Guru Member

  • Grup: Validating
  • Posts: 11,765
  • Înscris: 01.07.2013
Apropo de perpetuum mobile daca pui niste bile din alea care se lovesc neincetat dar sa fie facute din magneti ce se intampla?

#66
Andrei2753965

Andrei2753965

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 23
  • Înscris: 21.04.2013
... da. Deci până la urmă am reuşit să fac toată povestea în legătură cu invenţia despre care vorbeam. Şi nu e deloc simplă, povestea asta. Cine vrea să afle amănunte în plus, le poate găsi în funcţie de ceea ce am pus mai jos. Adică:    

https://scrieridotnet.files.wordpress.com/2016/04/ricevuta_102016000029704_02.pdf

sau:

click pe acest link http://www.uibm.gov....ti/default.aspx
apoi, când se va deschide noua pagină, în partea de sus va fi ceva de genul:
Sei in: dati /

Ricerca per:  Codice - Data - Provincia - Testo - Titolare - Classe   


click pe cuvântul Titolare
în noua pagină va fi o căsuţă de căutare. Scrie: Toma Gheorghita, şi click pe cuvântul "cerca" ce se găseşte în dreapta, partea inferioară a paginii.

Cam aşa ar arăta obiectul întregii poveşti.

[ http://i63.tinypic.com/10zs108.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#67
Andrei2753965

Andrei2753965

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 23
  • Înscris: 21.04.2013
... în Italia durează 18 luni să obţii un brevet. Chiar astăzi am primit o scrisoare de la o firmă de consultanţă în proprietate industrială din Torino, care mi-a propus să se ocupe de ceea ce se numeşte extensie a monopolului în alte ţări decât Italia. Costă o grămadă de bani să fac asta, adică să ajung să deţin monopolul în vreo 140 de ţări, dar pe mine chestia că am fost contactat este cu mult mai importantă. Simbolic vorbind. Cei de la firma despre care vorbesc, şi despre care eu habar nu aveam că există, au căutat la Oficiul de Stat Brevete şi Mărci din Italia, au găsit cererea mea, şi au studiat documentaţia. Cu siguranţă nu m-ar fi băgat în seamă dacă ar fi considerat că cererea mea de brevet este o aiureală.
Am dat un telefon ca să cer detalii, am lăsat o adresă e-mail şi imediat am primit un ceea ce italienii zic preventivo. Nu e că aş ţine neapărat să ajung jupân în toată lumea, la capitolul energie, Mi-ar fi suficientă doar Italia. Dar, dacă cineva are bani şi este dispus să intre în combinaţie cu mine, îi stau la dispoziţie. Il preventivo poate fi descărcat de aici:


https://scrieridotne...to-generale.doc

#68
Protopopeus

Protopopeus

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,484
  • Înscris: 23.05.2007

 Andrei2753965, on 04 iulie 2016 - 11:39, said:

...........................
Cam aşa ar arăta obiectul întregii poveşti.
..........................

Dar un prototip functional, ce zici, nu ne arati ?!
Ca patente la OSIM (sau echivalentul din alte tari) se pot inregistra cu tot ce ne trece prin cap dimineata, dupa un somn urat.

Pana la urma e o masinarie din "categoria" celor gravitationale, bag seama...

Lasand asta la o parte, firma aia care-a venit cu propunerea in ceea ce priveste exclusivitatea, cere si niste banuti pentru treaba asta, nu ?!
Pun pariu ca daca inventez si eu pana diseara avionul din hartie, cu coada, ma vor contacta si pe mine sa-mi ofere exclusivitate...

#69
Andrei2753965

Andrei2753965

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 23
  • Înscris: 21.04.2013
... nu e acuma că eu mă apuc să fac expuneri. Cu atât mai mult cu cât românii, ehei!, sunt de genul că mereu află de la alţii tot ce ar ţine de realizările vreunui român. Ca, mai tărziu, să nu mai dovedească patrioţii şi naţionaliştii cu baterile pumnului în piept, şi zicerile de genul "vezi, măi, că noi am făcut şi am dres", da' lumea e rea şi nu vrea să admită că românul e cel mai tare din parcare. A se vedea circul cu Brâncuşi, şi tunul de milioane pe care-l dau nişte şmecheri, în legătură cu statuia aceea, în timp ce o ţară întreagă este toată numai proşti făcuţi grămadă, şi nu-şi dau seama de întregul şmen.

Am trimis un mesaj, în urmă cu vreo două săptămâni, unuia din România (căruia îi voi spune X) care mă ştie, şi care are tangenţă cu diverse persoane importante din România. Iată cum suna mesajul:

... bună seara, domnule X. Tot eu sunt, GD Toma. Nu ne-am mai auzit de mult. V-am mai văzut pe internet. La fel de mare patriot. Nu că mi-ar părea rău. Dar nici impresionat nu sunt. Doar v-am mai spus-o. Cum v-am spus şi faptul că eu nu sunt deloc patriot. Mesajul acesta pe care vi-l trimit este de a vedea cât sunteţi de patriot în realitate. Vă mai aduceţi, sper, aminte de invenţia aceea despre care am vorbit. Ei, bine, am depus deja toată documentaţia pentru cerere de brevet. De astăzi, documentaţia este considerată informaţie publică, şi deci nu mai am motive să îmi fac griji pentru eventualitatea că cineva ar putea să-mi fure ideile şi proiectul. Pentru acordarea unui brevet de invenţie trebuie să treacă 18 luni, din care au trecut deja 3 luni. Dar până atunci eu mi-aş dori să găsesc un investitor în măsură să preia monopolul asupra invenţiei. Repet că nu sunt un patriot, totuşi aş prefera să-mi vând României invenţia. Vă daţi seama că 20 de ani de monopol asupra a ceea ce poate să facă invenţia mea, ar putea să aducă un avantaj extraordiar unei ţări, chiar şi dacă şi-ar exercita acel monopol numai la nivelul Statelor din UE (să zicem).
Asta cer de la dvs., să-mi faceţi nişte legături cu unele persoane influente din România cărora să le prezint invenţia. Eu nu cunosc pe nimeni, şi, oricum, numele meu nu e prea agreat de anumite persoane, în diverse sfere.  
Să vă spun cum mi-a venit această idee. Brâncuşi, despre el e vorba, şi despre statuia aceea de multe milioane de euro. Este, ca să zis aşa, un test. Vreau să văd în câtă măsură marii patrioţi ai României vor susţine cumpărarea invenţiei mele, care, sunteţi liber să nu credeţi până la proba contrarie, trebuie că va fi considerată una dintre cele mai mari invenţii ale lumii. Însăşi pe fratele dvs. l-am văzut susţinând cu tărie cumpărarea acelei statui. Dacă nu aveţi pe altcineva, chiar cu el puteţi să mă puneţi în legătură. După câte am văzut, are destulă influenţă. Vin, iată, cu o bună şansă prin care să văd sinceritatea credinţelor dvs. şi-a altora, inclusiv prin acceptarea faptului că credinţele mele sunt cu mult diverse de ale dvs. şi-ale multora din România.

gdtoma

Vă rog frumos să-mi răspundeţi. Ataşez la mesaj documentul...

Şi, bineînţeles, X a rămas mut. Omul care anterior discuta destul de liber cu mine, iată, nu-şi dezminte originea. Vedeţi? Sunt chestiunile date, şi altele, motive temeinice în virtutea cărora când ai de a face cu români cam nu faci decât să-ţi oboseşti creierii degeaba.    

... Protopopeus,
eşti liber să crezi ceea ce crezi. Dacă ai şti cât este de dificil să depui şi să-ţi fie şi acceptate documentele de cerere a unui brevet, n-ai mai veni cu afirmaţii copilăreşti de soiul acelora cu avionul de hărtie.

#70
Protopopeus

Protopopeus

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,484
  • Înscris: 23.05.2007
GD Toma, si totusi, n-ai raspuns la intrebarea: "Dar un prototip functional, ce zici, nu ne arati ?!"

In absenta unui prototip functional, nimeni, dar absolut nimeni, de pe planeta asta, in deplinatatea facultatilor mentale, nu va investi nici un singur leu intr-o "inventie", fie ea si "protejata" cu un brevet la OSIM (ma rog, echivalentul din Italia). Nici macar din loialitate nationalista...
Probabil de-asta se fofileaza si amicul acela al tau...

Apoi, daca vrei sa realizezi si tu un test din acela de "solidaritate" precum oligofrenismul acela de campanie cu sculptura lui Brancusi (da, aici sunt intru totul de acord cu tine, parca unii au fost spalati pe creier, le demonstrezi negru pe alb frauda de la mijlocul acelei "campanii", frauda demonstrata de-acu' aproape 2 ani, dar ei totusi batman, batman), pai atunci apuca-te si initiaza o campanie de finantare pe un echivalent al kickstarter-ului (ca asta nu-i disponibil in Romania), promoveaza-ti inventia si cere sprijin.

Pana una-alta eu te sfatuiesc sa te concentrezi si pe niscaiva cifre si sa mai lasi cuvintele de scriitor la o parte, ca totusi vorbim despre stiinta...

Despre inregistrarea la OSIM, nu cred ce vreau eu ci cred ceea ce vad in stanga si-n dreapta. Daca arunci un ochi pe-acolo, te crucesti si cu stanga si cu dreapta, avionul meu din hartie, cu coada, iti va parea, brusc, o inventie cat se poate de "eligibila".

#71
Andrei2753965

Andrei2753965

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 23
  • Înscris: 21.04.2013
... Protopopeus,
protopopeusul..., pardon!, prototipul funcţional, voiam să spun, da' mi s-o sclântit limba-n gură, îl am acasă, în pod. Cum ai vrea să-l poţi vedea? Dar, de fapt, adevărata întrebare este aceasta:
- De ce te-aş invita acasă la mine, ca să-ţi demonstrez ceea ce ţii neapărat să contrazici?
Am observat o chestie. Dacă unui italian îi spui că ai inventat mersul pe jos, în general nu eşti nici crezut, nici contrazis. Ţi se va spune:
- Dacă asta poate să genereze un bine, ai toată consideraţia!
Unui român, în schimb, dacă te apuci să-i spui că ai descoperit America, în mai toate cazurile vei fi imediat acuzat, combătut, de parcă ai luat ceva de la cineva. Dă ţara pe dinafară de credinţe oarbe în chestii de soiul minunilor pe care le-ar fi făcut nu ştiu ce spurcăciune zisă moaştă din proprietatea derbedeilor strănşi în aşazisul cler bisericesc BOR. Şi, totuşi, la români a dispărut orice umbră de credinţă în celălalt. Undeva, în altă parte, am fost chiar bruscat cu o chestie gen:
- Ce zici, mă?! Ai inventat tu... Da' cine eşti tu, mă, să inventezi? Ia vino încoace, şi dă tot din tine! Cine eşti, de unde eşti, ce şcoală ai, cu ce te ocupi, unde şi cum trăieşti, ce număr porţi la papuci, tot, tot, tot.                
Şi, da. Dacă m-am mai dus pe unele forumuri, şi mă mai duc, cu subiectul ce face obiect acestei pagini, dar şi altele, este, într-adevăr, un exerciţiu pentru mine. Cu un anume rost. Despre care nu am chef acuma să vorbesc.
Pentru că "totuşi vorbim despre ştiinţă", stimate Protopopeus, uite, am să fac o glumiţă. Citeşte cele de mai jos, şi spune-mi dacă ai răs.
  
Gge1 (1 înseamnă: "de caracteristicile oarecare") va avea nevoie de un lucru mecanic (lc) în stare să-i pună în funcţiune Dinamul (D). Şi nu oricum, ci de o manieră aptă să îndeplinească anumiţi parametri. În caz contrar, Gge1 nu ne va da un bun R.
Vom folosi formula:
(Gge = R) = ♂lc,
unde:
♂lc înseamnă: "dependenţă de" lc).
Aşadar:
(Gge = R) = (♂D = ♂lc).
D este angrenajul de piese mecanice care transformă lc în curent electric (ce).
lc este efectul generat de al doilea angrenaj de piese mecanice, şi pe care îl vom nota Y. Aşa cum RGge este condiţionat de RD, se va înţelege că şi Y este de caracterizat în funcţie de un anume R pe care trebuie să-l asigure lui D.  
Deci
(Y = R) = lc,
adică:
[(Gge = R) = ♂D] = [(Y = R) = lc].
lc = o mişcare continuă, de o viteză constantă, pe care Y o imprimă lui X. Pentru că:
(X = R) = C,
unde:
C = cerinţele ansamblului rotoric al generatorului,
adică:
C → a/b (→ a/b a se citi: "necesită, are nevoie de" a/b)
a/b însemnând:
a = număr de rotaţii ale lui X;
b = durata de timp în care a trebuie să se producă.
Dar pentru ca (X = R) = C,
X → Xd astfel că vorbim de Xd = un sector al axului (X) adaptat de aşa manieră că Xd = parte de arbore tip roată dinţată.
Prin intermediul lui Xd,
Y = © (a se citi: "Y satisface C → a/b").
lc presupune deja preexistenţa unei energii care se şi constituie ca şi cauză a lc. Iar noi, în tratatul de faţă, nu vom refuza să uzăm de această presupunere. Dar vom spune că avem de a face cu o sursă furnizoare de energie deocamdată necunoscută, şi o vom nota cu simbolul Sen.
lc vine prin intermediul lui Y, un sistem de angrenaje mecanice şi el, pe care trebuie, deocamdată, să-l luăm în discuţie cu începere de la Yu.
Este de insistat aici asupra unui lucru extrem de important. Având până acum Xd şi Yu, şi clară fiind aceasta că ambele piese sunt factori intermediari prin care Y = ©, trebuie văzut (ca lucru separat de simpla intermediere) calităţile lui Xd şi Yu de a fi transformatori. Pentru că lc = activitatea lui X. Activitatea lui X fiind mişcarea ce transmite forţa (F) de la Sen, la ansamblul rotoric al lui G.
Ştiindu-se că un generator de electricitate este acelaşi lucru, dar în situaţii diverse, cu un electromotor, vom spune şi aceasta că de F (aptă să imprime rotorului un anume număr de curse într-un anume interval de timp) este neapărat nevoie, în caz contrar generatorul de electricitate nu va reuşi să ne dea R pe care ni-l dorim. Astfel, odată cu spunerea că mişcarea lui X este acelaşi lucru cu mişcarea pe care o execută şi ansamblul rotoric al generatorului, este de observat dependenţa G = R de specificităţile lui X. Şi mă refer la specificităţi ce ţin de cuplajul prin care X, intermediat de Xd, primeşte F de a se mişca, de a se roti. In funcţie de propriile valori, şi în funcţie de valorile pieselor anterioare lui, adică Yu, mişcarea de rotaţie a lui X va fi de o viteză mai mare sau mai mică.
Calitatea lui Xd de a fi un transformator, ca şi calitatea altor intermediari de care am uza (pentru a converti Sen, prin intermediul lui Y, în număr de curse necesare intervalului de timp anume - parametri pe care X trebuie să-i îndeplinească spre a reuşi R al lui G - ne dă nouă disponibilitatea de a opera cu Sen la nivel de care viteza este şi va rămâne o problemă inclusă sistemului X → Y.
Viteza, prin urmare, fiind o problema (a mecanismelor) inclusă sistemului, rămâne un lucru pe care să-l stabilim noi, în funcţie de capacitatea, forma, dimensiunile generatorului pe care dorim să-l construim. De la Z, noi aşteptând doar să ne furnizeze F în măsură să "împingă" angrenajul. Gândind, în continuare, situaţia că Y (ca şi în cazul lui X, cu diferenţele ce vor fi relevate pe parcurs) se manifestă cauzat de un ax pe care îl vom nota Z, unde viteza lui Z nu e de nicio importanţă. Poate foarte bine să se rotească, Z, cu mişcarea de deplasare a melcului - doar F al lui contează (şi, desigur, rezistenţa materialelor implicate în construcţia generatorului).
A se înţelege, din cele de până acum, aceasta că suntem obligaţi să pornim mereu de la coadă, la cap, ori de câte ori vrem să construim un generator în baza principiilor existente în tratatul de faţă. Suntem obligaţi, adică, să pornim de la cunoaşterea lui C al electromotorului (pus în situaţia de a genera electricitate) de la care se aşteaptă R oarecare.
Spunem că R(G) = PC (potenţă cunoscută). Indiferent de capacitatea lui G, a este în general mare - de ordinul miilor de rotaţii/b, iar b reprezintă de obicei durata de 1 minut. Noi vom spune că avem de construit un generator cu următoarele date:
R(X) = PC → (C = a/b = 10000/1)
unde:
Z = a/b = 1/1,
dar Z = Fo (forţă oportună).
Dacă stabilim că Xd este o roată dinţată cu valoare 10, iar Yu este de asemenea o roată dinţată, cu valoarea 100, putem să recurgem la modelul - a se vedea imaginea de mai jos.
Este, până la urmă, o simplă chestie de matematică elementară. Viclenia, însă - tot atât de eficace, pe cât este de simplă - stă în faptul că ZiFo © [R(X) = PC → (C = a/b = 10000/1)] cauzează situaţia marelui avantaj dat în formula:
ZiFo → (C = a/b = 1/1).
Asta însemnând că Z ne conduce pe noi la un lucru extrem de esenţial, anume: am înşelat timpul, adică: duratele. Cu cât vom avea de operat cu durate mai lungi, timp în care noi să vedem în ce fel vom rezolva problema F oportune lui Z, cu atât mai mult şi mai bine noi vom fi în stare să construim un sistem funcţionabil la parametrii propuşi, lipsit de şocurile inevitabile care, în general, apar sau pot să apară, când vorbim de angrenaje mecanice (blocaje ale diverselor piesa implicate, de exemplu, sau doar simpla variabilitate de viteză a mişcării pieselor, posibil să apară din cauza frecării).
Problema (G = R) = ♂lc este, aşadar, redusă la numai ♂lc, de la SeniZ, la XiY(iXd). ♂ eliberată de cerinţa vitezei şi-a unei durate susceptibil să ne stânjenească, în care să se înscrie ciclul acţiunii lc, rezultă un lc care trebuie acum să se manifeste doar prin mişcarea continuă, rotativă, de o viteză lentă şi invariabilă, imprimată lui Z (de către Sen).
Coroborat cu faptul că traseul lui Z, în a efectua o rotaţie completă, va fi cât mai mic posibil, noi, în continuare, vom nota acest traseu cu simbolul ƠZ (mişcarea lui Z).
Dar, din motive ce se vor înţelege mai târziu, noi vom spune şi aceasta că ƠZ = 2 două sensuri, după cum urmează:
ƠZ = ƠȹZ, şi:
ƠZ = ƠȸZ.
ȹ a se citi: mişcarea "de aval" a lui Z, în timp ce ȸ = mişcarea "de amonte" a lui Z.
Ce înseamnă, de fapt, ƠȹZ şi ƠȸZ? Înseamnă sau poate să însemne un traseu dat liniar în formula:
[(G = R) = ♂lc] = [♂ƠZ = (♂ƠZ = ƠȹZ ) + (♂ƠZ = ƠȸZ].
Unde:
[♂ƠZ = (♂ƠZ = ƠȹZ ) + (♂ƠZ = ƠȸZ] = ♂Fo,
în timp ce:
♂Fo = ♂Sen.  
Este deja un grosolan truism repetarea că [(G = R) = ♂lc] → F. Şi vom avea → F cu atât mai mare, cu cât vom construi un generator de electricitate multiplu, unde, pe acelaşi X, montăm copii de X, astfel că mişcarea aceluiaşi ax va putea, simultan, să facă funcţionabile mai multe generatoare, în funcţie de cerinţele noastre.
Pe mai departe, vom spune că F este acelaşi lucru, cu simbolul kg care întotdeauna va fi însoţit de exprimarea unei valori cantitative, prin urmare:
Fo = nkg.
Şi, deoarece am arătat faptul că Z nu mai este condiţionat de o durată anume, un minut fiind deja prea mare pentru o rotaţie completă a lui Z - situaţie în care, dacă va fi cazul, noi vom regla viteza de mişcare a lui Z, printr-un sistem de frânare oarecare, vom arăta acum felul în care, pentru a prescurta discursul explicativ, ne dispensăm de timp şi în cazul lui X. Aşadar:
[(X = R) = (C → a/b)] = ♂®X (rotaţii).
Iar dacă:
(ƠȹZ + ƠȸZ) = ƠZ,
Automat că vom avea şi:
ƠZ = ®X.
Pentru că:
ƠȹZ = (®X = 5000/1) şi:
ƠȸZ = (®X = 5000/1)
NOTĂ: Valoarea lui b, la nivel de care trebuie să se producă a al lui X (sau Xd) poate fi mai mică. Nu, însă, şi mai mare (de un minut, în cazul de care ne folosim noi în tratatul de faţă). În timp ce valoarea lui b, la nivel de care trebuie să se producă a al  lui Z, nu e de nicio relevanţă, dat fiind că durata de un minut este deja prea mare.     
În continuare, spunând că:
[ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = jumătatea unei rotiri complete a lui Z, adică 360° : 2 = 180°,
şi:
[ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° Ξ (echivalent) semicercului descris de un braţ-manivelă (b1m1)
unde:
b1 = c (cerc) notat cb1 în centrul căruia sfârşeşte Z,
în timp ce m1 = cl (cilindru) notat clm1 în calitate de tridiminsionalizare a c,
vom putea spune şi aceasta că:
m1 | pi | pf (a se citi: "m1 de la/până la punctul iniţial, de la/până la punctul final") → (F = nkg).
Motivaţia:
m1 | pi | pf → (F = nkg) pentru ca să poată face faţă sarcinii la care este supus. Realitate de exprimat complet cu formula:  
[ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg).
Căci avem [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg) realitate parţială care subînţelege ♂Sen. Este vorba de o realitate parţială, dat fiind faptul că, mai târziu, vom vorbi despre realitatea pereche - dar asta la momentul oportun. Deocamdată ar fi de observat aceasta că [♂ m1 | pi | pf → (F = nkg)] = ♂Sen reprezintă o chestiune pe care este bine să o scrutăm cu mai multă atenţie. Contextul de redat maxim de simplu, fiind următorul:
Avem, pe de o parte, Z, care (cauzat de Yp şi restul de şiruri de roţi dinţate, până la Xd) stă blocat şi necesitând să-i fie imprimat o mare forţă, pentru a putea fi mişcat - situaţia dată o vom numi stare de blocaj 1 (sb1). Iar, pe de altă parte, aflat în sb1, lui Z i-am montat b1m1, dar nu întâmplător, ci b1m1 vine montat în maniera că b1 va avea o poziţie perfect verticală, în timp ce m1 va avea o poziţie perfect orizontală, în raport cu Yp aflat în sb1, caz în care m1 va fi de notat că se află la pi - stare de indicat complet cu expresia:

Z, Yp şi restul de angrenaje, până la X
_______________________________ = (m1 = pi)
sb1

Precizând că b1m1 este o piesă ce va face corp comun cu Z, vom preciza şi faptul că b1m1 are destinaţia de a sluji ca element motric, b1m1 funcţionând în baza principiului general al pârghiilor. Fixat pe dispozitivul apt să-i asigure o bună rotaţie - montarea axulul Z, pe dispozitivul de fixare, se va face prin intermediul unor rulmenţi care vor juca rol de pivot - Z urmează să se deplaseze m1 | pi | pf, cauzat de acţiunea punctului periferic maxim al pârghiei Z-b1-m1.
La contextul lesne de văzut de către oricine, dat anterior, situaţia exprimată în formula [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg) posedă, în realitate, destul de puţin ♂Sen în modul în care suntem noi obişnuiţi să gândim dependenţa de o energie care să "însufleţească" lc în general. Asta pentru că → (F = nkg) este de rezolvat prin intermediul a ceea ce se cheamă Forţă Gravitaţională.
Odată ce am ieşit din sb1, şi-am ajuns în sb2, suntem tentaţi să gândim că am căzut din lac, în puţ. Devreme ce din sb2, pentru ca să putem readuce m1 la pi, este normal că vom avea nevoie de F încă şi mai mare de cum era în cazul indicat de expresia [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg). Iar această condiţie nouă va fi de indicat cu expresia:
[ƠȸZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pf | pi → [F = (nkg + nkg)].
Şi vorbim de → [F = (nkg + nkg)] cauzat de faptul că, pe lângă echivalentul de → F a ƠȹZ (→ F pe care am rezolvat-o prin intermediul g = nkg, ƠȸZ presupune acum un plus de → F. Anume: → F aptă să învingă F contrarie a complexului g = nkg.
Pe de altă parte, să vedem şi ceea ce este bun în situaţia la care am ajuns. Intermediat de g = nkg, noi am subordonat realitatea exprimată de formula [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180°, astfel cum, de aici înainte, ieşirea din sb1 nu mai presupune ♂Sen. Şi, pe mai departe, vom spune că [ƠȸZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pf | pi → [F = (nkg + nkg)].
Imaginea sensului dinspre sb2, către (X = R) = C, ne conduce la a şti instinctual că operăm cu obligaţia de a sacrifica energie, în favoarea altei energii, respectiv: sacrificarea combustibilului oarecare, generator de mişcare, generator, adică de energie cinetică, pentru ca să obţinem în schimb convertirea energiei cinetice (prin multiplicările ce apar la nivelul vitezelor imprimate pieselor implicate) în electricitate. În timp ce imaginea sensului dinspre (X = R) = C, către sb2, ne conduce la a descoperi că, în măsura în care am reuşit să creăm înşelătoria existentă în formula [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg) tot aşa putem creăm o a doua înşelătorie, de data aceasta contrară sb2. În acest fel, noi să nu fim obligaţi de a veni din exteriorul angrenajului, cu o F aptă să ne redea starea dată în expresia m1 | pi.
Noua situaţie este cu mult diversă de sb2. Specie că F necesară întoarcerii la starea dată în expresia m1 | pf, va fi substanţial redusă comparativ cu F de care am fi avut nevoie în situaţia în care noi am fi implicat un lc oarecare, fără să fi recurs la stratagema intermediată de sb3. Această F necesară întoarcerii la starea dată în expresia m1 | pf, acum substanţial redusă, poate fi încă şi mai mult redusă, odată ce recurgem la o a treia înşelătorie adică sb4 care reprezintă, mai degrabă, un deblocaj al mecanismelor implicate. Starea de echilibru m1, şi m2, este de tradus în ceea ce ne priveşte, prin înţelegerea că am creat o F aptă să ducă m1 pi | pf, şi, reciproca, am creat o F aptă să ducă m2 | pi | pf - importanţa esenţială stând în faptul că mişcarea de rotaţie a lui Z, Yu şi restul de angrenaje până la X este strict subordonată mişcărilor în contrasens ale m1, şi m2. Iar acum, prin intermediul echilibrului dintre m1, şi m2, (g = nkg) + (g3 = nkg) şi (g = nkg) + (g2 = nkg) ne sunt în continuare de folos, prin conflictul ce reiese din opoziţia de sensuri de la nivelul F m1, şi Fm2. Conflictul arătat presupunând că orice ieşire din sb4, necesită în continuare o venire din exteriorul angrenajului cu un lc, dar va fi vorba de un lc ca produs al unui consum de energie insignifiant, comparativ cu energia pe care o va genera funcţionarea întregului sistem de angrenaje. Pentru că m1, şi m2, în echilibru/conflict unul cu altul, îşi anulează reciproc proporţia majoritară de rezistenţă la reversibilitatea stărilor diverse pe care le vor avea, în momente diverse.

#72
Protopopeus

Protopopeus

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,484
  • Înscris: 23.05.2007
Continui, vad, in aceeasi nota ca si la-nceput !

Nu-i nevoie sa ma chemi pe mine la tine-acasa ca sa-mi arati personal inventia, si nici nu-mi dau seama de ce-o tii in pod (desi banuiesc ca-i doar o figura de stil)...
Nimeni dintre cei care (chiar) au inventat ceva pe lumea asta nu si-au tinut inventia in pod apoi s-au apucat s-alerge dupa colaborari si sponsori ci au mers frumos cu inventia si-au incercat sa demonstreze ca chiar e ceea ce spune el ca e.

Organizeaza o prezentare publica, fie si pe-o bucata de loc dintr-o piata, inchiriat in prealabil de la primaria locala, sau, pentru mai mult profesionalism, intr-o sala de prezentari, asa cum au o gramada de hoteluri care se respecta, sau oriunde altundeva, fie si pe proprietatea ta privata, invita media locala sa ia parte la eveniment si cu asta basta. Costurile sunt infime, expunerea si promovarea enorme, iar potentialul de-a primi ajutor, de orice fel, e la fel de mare.
Cu abordarea ta, in schimb, n-ai cum sa obtii nici un fel de ajutor de nicaieri.
Ai gandit total gresit atunci cand ai hotarat sa faci prezentarea publica a inventiei pe un banal forum...

Referitor la exemplul acela cu italianul, eu as zice ca daca-i spui italianului c-ai inventat mersul pe jos, el va chema echivalentul 112-ului de-acolo de la ei.

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate