Nutritie animala

iuliangl, on 24th November 2010, 14:01, said:

Vezi ca ai un total de 102.8 %.

Akomar, on 25th November 2010, 10:27, said:

toleranta admisa cred eu, dar nu la kg aveam eu dubii

iuliangl, on 25th November 2010, 08:38, said:

nu, nu e o toleranta admisa Daca ai un butoi de 100 kg nu il poti umple cu 102 kg.

Afla datele corecte si iti calculez reteta. Vezi ca ii lipseste si premixul.

Akomar, on 25th November 2010, 10:44, said:

offisde daca ma bag la pro    
de fapt il umplu pe butoi, dar da pe afara 2 kg  
premix am 150gr. la 100 kg nu stiu cum se cheama (pt ouat).
ma gindeam sa nu fie ceva prea ne-natural prea mult, fata de porumb boabe+amestec de ceereale din piata ce le dadeam eu.....

iuliangl, on 25th November 2010, 13:52, said:

Nu e nimic nenatural, daca ar folosi toata lumea amestecul asta pentru sistem gospodaresc ar fi foarte bine.  (doar ouatoare adulte nu alte categorii)

In mare atunci cand faci reteta pentru pasari trebuie sa te gandesti sa ii asiguri:

1. Macronutrienti
- Carbohidrati
- Proteine
- Lipide

(din cereale si sroturi)

2. Micronutrienti
- Vitamine
- Minerale

(din premix)

Edited by Akomar, 25 November 2010 - 16:58.

iuliangl, on 25th November 2010, 10:38, said:

Pai, daca calculezi 102.8 ca fiind 100%, nu o sa mai ai aceleasi procente de participare...

Si mie nu-mi place deloc faina aia de peste in alimentatia gainilor ouatoare.

Edited by horia66, 25 November 2010 - 17:05.

horia66, on 25th November 2010, 15:03, said:

Depinde foarte mult si sursa si conditiile de pastrare/stocare/administrare.
In mod normal TOATE fainurile de peste ar trebui stabilizate cu antioxidanti.
Problemele ce pot apare sunt cele legate de transmiterea mirosului de peste in oua (de regula apar la includeri de peste 4-5%) si probleme la tineret de eroziune a stomacului muscular.
Altfel, o excelenta sursa proteica (60-65% PB) si mai important o structura a aminoacizilor de foarta buna calitate. In sistem industrial se poate suplini cu aminoacizi de sinteza dar urca pretul retetei.

Akomar, on 25th November 2010, 17:28, said:

Aici ai pus degetul pe rana. De foarte multe ori se achizitioneaza de catre importator o faina de peste foarte slaba calitativ, de multe ori contaminata cu diverse, inclusiv (uneori) metale grele... de origine extremul orient sau america de sud. Asta din cauza ca [,] clientul pune principiul "mai ieftin !" inaintea calitatii ...

Da' asta e la ordinea zilei: de cele mai multe ori un crescator de gaini / rate / gaste / porci etc (ne-profesionist) isi cumpara furajul dupa regula "cel mai ieftin" si se mira ca nu-i cresc orataniile cu tara^tzele cumparate.

Asa si cu faina de peste. Ca^ti crezi ca vor alege calitatea in locul pretului ? Si o faina de peste de proasta calitate face mai mult rau (mult mai mult !) decat lipsa ei in furaj.

Cu alte cuvinte: daca tu sau eu ne-am face o fermulita proprie, mai mult ca sigur ca am utiliza faina de peste in furaje (la diferite categorii zootehnice), dar am sti ce sa alegem de pe piata - si in plus mai mult ca sigur am verifica periodic calitatea a ceea ce cumparam, prin analize de laborator ... facute asa la modul privat si fara sa batem toba. Doar ca sa ne verificam seriozitatea furnizorului.

Apropo de analize facute la solicitarea fermierului, pentru a verifica seriozitatea furnizorilor - o intamplare cu protagonisti pe care ii cunosc foarte bine si personal:

Un mare complex de porci (nu spun care...) si-a amenajat un mic laborator propriu pentru determinarea parametrilor din furaje, ata^t pentru a creste performanta retetelor proprii, cat si pentru a-si verifica corectitudinea furnizorilor. La acest laborator asa-numit "de nutritie" a fost angajata o doamna doctor, prea putin dispusa sa faca compromisuri profesionale si dornica sa mearga pa^na-n pa^nzele albe atunci cand are dreptate...

Ei bine, si au achizitionat ei - de proba - niste premixuri vitamino-minerale de la doi furnizori. Primul, un fabricant din Ungaria si celalalt, un institut de cercetari de pe langa bucuresti. Face doamna doctor analize la ambele premixuri si nu e deloc multumita de rezultat.

Cum relatia cu institutul de cercetari era foarte stransa prin persoana directorului, hotaraste doamna doctor sa trimita niste probe de premix ne-etichetate, doar numerotate la institutul de cercetari, sa li se faca analize la vitamine si minerale, fara a li se spune celor de la institut ca erau si din premixurile lor printre probele trimise.

Surpriza: institutul de cercetari (la fel ca si laboratorul de nutritie al complexului de porci) obtine rezultate foarte bune la parametrii premixului unguresc - vitaminele chiar in exces cu 5-7%, si rezultatele execrabile ale premixului produs de acelasi institut de cercetari - parametri in minus cu cca. 25-30% ...

Vin rezultatele - doar cu mentiunea numarului probei - la complexul de porci si respectiva doamna doctor se duce cu ele si le insira pe biroul directorului - fiecare proba cu originea ei. Iese un scandal monstruos, se incing telefoanele si se urla in birouri etc.

Concluzia: a doua zi se desfiinteaza laboratorul de nutritie al complexului de porci, se decide ca toate testele de laborator pe furaje sa se faca la respectivul institut de cercetari.... si doamna doctor e mutata la laboratorul de bacteriologie al complexului de porci. Unde continua mai multi ani sa le faca zile fripte factorilor de decizie din complex, intrucat refuza in ruptul capului sa modifice vreodata buletinele de analiza si antibiogramele....

Edited by horia66, 25 November 2010 - 22:08.

horia66, on 25th November 2010, 19:44, said:

haiosa povestirea, pe mine ca amuza copios hai sa-i zic "romanismele" astea. Nu mai stiu daca mai demult ma amuzau

Cinste doamnei doctor e bine ca totusi mai exista si oameni cu coloana vertebrala dar pacat ca ii marginalizeaza sistemul...

Am si eu o povestioara legata de premixuri de pe vremea cand lucram in tara. Cumparam la un moment dat niste premixuri de la un FNC de prin Teleorman.
Ducandu-ma de mai multe ori acolo, am socializat cu cei implicati si ajunsesem sa fim asa amici, sa ne salutam sa spunem o gluma, un banc cat stateam pe acolo pentru formalitati.
La un moment dat cand situatia era suficient de relaxata si ma cunoscusera suficient, au inceput si ofertele bune
Ofertele constau in ingrediente pe sub mana: lizina, metionina, vitamine (puteam lua ce vroiam, D3, C, A, etc - pentru ca ei cumparau direct vitaminele si faceau acolo premixul).
Si l-am intrebat pe nenea de unde le ia? Sau cum le ia? Pai cum sa la ia, le lua nu din depozit de unde s-ar fi sesizat cineva poate ci le lua din sectorul de ambalare direct pana sa intre la mixat.
Adica cum prietene eu vin aici la tine de luni de zile sa iau premix si acum imi vinzi de fapt niste ingrediente pe care le-am platit deja odata?  

Ca sa determini fiecare vitamina dintr-un premix e ceva cheltuiala si se justifica doar daca esti un colos asa ca din pacate ramane o selectie facuta dupa alte criterii decat cele obiective.
Din fericire probleme din astea nu am intalnit nicaieri in occident. Nici nu am auzit vreodata.

Akomar, on 25th November 2010, 22:39, said:

Nu este imposibil nici la un fermier mic. Poti sa ceri la un laborator judetean determinarea a doar catorva parametri - inclusiv cateva vitamine - si doar odata la 3 / 6 luni. Si compari buletinul de analiza cu eticheta ...

Quote

Poate ca faceau si ei magarii in anii '50-'60 cand se reconstruia europa, dar aia au iesit de mult de pe piata ...

horia66, on 25th November 2010, 20:53, said:

Acum pericolul vine din Asia. Sunt din ce in ce mai multi exportatori de acolo care se extind in Europa si care in conditiile actuale de criza economica vin cu pret redus dar calitate indoielnica.
Am intalnit si companii din RO care fac import din China. Unii le vindeau asa, altii le reambalau sau divizau.

horia66, on 25th November 2010, 21:44, said:

Ma scuzati ca ma bag si eu in seama unde nu ma pricep...dar nu inteleg de ce este utilizata faina de peste in retetele de furajare pentru zootehnie? Nu este mai la indemana si mai ieftina faina de carne? Asta nu face decat sa creeze o presiune suplimentara asupra pretului acestui produs deficitar la nivel mondial. Stiati ca daca toata faina de peste ar fi utilizata numai in acvacultura, nu ar acoperi decat 4% din necesar? Iar pestii carnivori sunt "programati" sa pape proteine din peste, soia nu este tolerata asa de bine din cauza inhibitorilor. Mai multe pe The Future of Aquafeeds Cu stima, Mihai

Edited by acvabio, 29 November 2010 - 13:14.

acvabio, on 29th November 2010, 11:13, said:

Faina de carne nu se mai foloseste acum in Europa, nu stiu exact legislatia din toate tarile dar in vest este interzisa clar. Motivul interzicerii a fost declansarea Encefalopatiei Spongiforme Bovine (boala vacii nebune) in Marea Britanie pusa pe seama utilizarii fainii din carne ce continea prionii cauzatori ce nu erau inactivati prin tratamentele termice conventionale.
Ulterior au constatat ca folosirea unei presiuni de 30 psi pentru aprox. 30 de minute in timpul procesarii sau dupa procesare se distrug acesti prioni. (acum odata cu ei si alte elemente esentiale printre care lizina si cistina- ori daca prin aportul de faina animala nu mai poti aduce ceea ce este cel mai important si anume aminoacizi esentiali, atunci mai bine nu o mai folosesti).
Un alt minus al fainii de carne este si inconsistenta sa, putand fi foarte multe surse iar in final tot atatea tipuri de fainuri.
Contaminarea microbiana in special cu salmonella a fost o alta mare problema (chiar si dupa o decontaminare initiala, se pare ca mai ramane un minim de 10%).
Mai sunt de zis dar o las atat deocamdata

Cat despre utilizarea fainii de peste in acvacultura si faptul s-ar acoperi doar 4% daca s-ar folosi toata, ma intreb cat anume se foloseste acum? 0.001% ? Nu stiu...intreb si eu. Apropos...in ratiile pentru pesti care sunt limitele de administrare?

Akomar, on 29th November 2010, 15:19, said:

Si, din punctul meu de vedere, incarcatura cu amine biogene - cadaverina si putresceina - care se intalnesc deseori in faina de carne (si se determina destul de greu...).

Akomar, on 29th November 2010, 15:19, said:

  La noi in tara, de exemplu, majoritatea piscicultorilor furajeaza pestii cu sparturi de cereale si sroturi de floarea soarelui si... soia in cel mai fericit caz, bazandu-se aproape in totalitate pe hrana naturala a helesteelor. Din aceasta cauza bazinele sunt "ingrasate" sa produca plancton si diferite organisme care intra in hrana naturala pestilor. Pestii carnivori din helestee (somn, stiuca, salau) se hranesc cu peste marunt si puiet, dar raportul de 7-10 kg hrana naturala/kg spor de crestere nu este foarte profitabil. Furajele granulate extrudate/expandate nu se utilizeaza decat pentru pastravi, sturioni, somni, anghile etc care sunt crescuti in sistemele intensive si superintensive in care hrana naturala nu exista (bazine de ciment, plastic, eventual recirculante). In compozitia lor intra faina de peste maxim 25-30% pentru pastravi, in rest ...din ce in ce mai putin pana la zero la pestii ierbivori. Daca socotim ca 90% productia din acvacultura mondiala este in China, India si alte tari din zona, unde pestii se cresc in sisteme traditionale, deci nu cu pelete...s-ar putea sa ne cam iasa calculele.
Daca faina de carne are probleme... de ce se utilizeaza totusi in compozitia furajelor granulate pentru pesti (pana la 20%), in plus fata de faina de peste? Sa fie oare tratamentele termice de extrudare/expandare? Nu stiu, dar mie mi se pare foarte aiurea sa bagi in furajele gainilor ouatoare sau al purceilor...faina de peste si chiar faina de carne. Am onoarea...

acvabio - un demers pentru ape mai curate si pesti mai sanatosi in farfurie...

Edited by acvabio, 29 November 2010 - 20:16.

acvabio, on 29th November 2010, 18:12, said:

Sa stii ca noi Europenii in general si romanii in particular avem o parere gresita despre Asia. Ii vedem asa undeva la fundul civilizatiei si inapoiati si chiar credem ca le dam peste nas cu cat de destepti suntem noi sau cu ce tehnologie avem. Era si impresia uni coleg si bun prieten ce lucreaza in productie in Romania si era foarte vehement dar i-am demonstrat ca nu e chiar asa...
Nimic mai fals!
Am fost in Asia in cateva tari si am fost special la ferme zootehnie iar printre ele si la companii din aqua industry. (ferme de crap, tipalia, creveti, fabrici de furaje)
Am vazut la un moment dat o ferma de somn crescut in bazin in sistem intensiv (deci cu nutret combinat) ale caror performante de crestere erau uluitoare. Nu le am exact datele la indemana dar poate le caut.  Compania aia facea export de crap si printre tari era si Romania!
Ce vreau sa zic e ca in Asia pe langa faptul ca e cea mai mare productie e si cea mai intensivizata si bineinteles ca sunt si sisteme traditionale de crestere dar grosul cred ca e in intensiv, nu am vazut ultimele statistici. Excludem din discutie pescuitul din zona, vorbim doar de sisteme de crestere ca asa numai pe fluviul Mekong poti sa scoti peste sa dai un an Romaniei.

acvabio, on 29th November 2010, 18:12, said:

Proteina e de baza in nutritia animala. Nu bagi proteina, nu faci proteina!
Ori sursele de proteina vegetala nu sunt foarte multe (sroturi soia, floare, etc), se scumpesc si nici asa valoroase nu sunt. Valoarea proteica a fainurilor animale e net superioara celei vegetale dar principalul motiv ramane si disponibilitatea ei. De aceea in multe locuri in care se folosesc fainurile animale se pune si problema pretului si cu siguranta ca daca e o faina produsa local la un pret competitiv e mai buna decat un import de soia de foarte departe.
Si am mai zis odata ca fara proteina animala e si greu de asigurat necesarul unei ratii cu necesar ridicat in proteina (peste 20%) fara adaosuri de aminoacizi de sinteza dar al caror pret ar fi destul de mare.
Un kg de faina de carne cu 50% proteina imi aduce pe langa aminoacizi in ratie si calciu si fosfor mai mult decat soia care oricum vine cum un 38 proteina- sa zicem.
Era la un moment dat chiar si fana de pene cand faceam nutritie pe la scoala dar nu am vazut-o nicaieri in practica nu stiu daca se mai face (avea proteina 85%).

acvabio, on 29th November 2010, 20:12, said:

S-ar putea ca fiintele cu sange rece sa nu reactioneze la fel ca pasarile / mamiferele la problemele componentelor nedorite ale fainii de carne ...

Quote

Nu numai tie... Sunt foarte multi fermieri (si din europa, nu numai de la noi... foarte performanti) care refuza pur si simplu sa-si furajeze animalele / pasarile cu furaje de origine animala. La noi, fainurile de carne / peste au aparut ca un ingredient major in conditiile zootehniei socialiste. Practic, ne este foarte greu sa facem o comparatie intre zootehnia antebelica, postbelica si cea actuala, intrucat avem de-a face cu o perioada de 50 de ani postbelici, in care motivatiile creerii unor nutreturi combinate pe baze stiintifice erau departe de bunastarea consumatorului...

Edited by horia66, 29 November 2010 - 21:18.

Akomar, on 29th November 2010, 21:09, said:

Multumesc pentru informatii,... dar să știți că eu nu am nimic cu asiaticii, din contra de la ei am învățat să creștem ciprinidele care sunt originare de acolo. Dar ca sa fim riguroși până la capat... "în general, peștii tilapia digeră bine hrana de origine animală însă înregistrează o eficiență sporită în valorificarea proteinei vegetale, în special a materiei fibroase". China produce într-adevăr peste 50% din tilapia, iar Vietnamul produce în Mekong cea mai mare parte din Pangassius, care este vândut drept somn în unele țări care nu mai vor să audă de Panga din cauza poluării apelor în care sunt crescuți. Oricum furajele pentru somn nu au un conținut prea mare de făină de pește ( max. 8%). Cu peștii carnivori e mai greu fără făină de pește. Eu cred că viitorul va fi al proteinelor de origine vegetală chiar dacă pentru asta se va recurge la OMG-uri, deoarece proteinele animale nu prea sunt atât de multe cât ar trebui.   Dacă eu pot să țin post și să fiu în formă, cred că poate și Joiana să pape numai iarbă.

Dl.Horia, nu-mi place ca să consum găini carnivore... deși ele mănânca și la mine la țară râme și viermuși.

Tendința actuală în acvacultură este înlocuirea făinii de pește din alimentația peștilor. Deși valoarea nutritivă a făinii de pește este superioară, problema substituirii acesteia vine pe fondul diminuării rezervelor de pește oceanic ce contituie materia primă din care aceasta rezultă. Reorientarea spre surse alternative de proteine valoroase în special din surse vegetale care să susțină performanțele impuse, reprezintă o soluție viabilă ce sprijină refacerea și conservarea ecosistemelor naturale afectate. Mai multe pe http://acvabio.blogs...-aquafeeds.html

Edited by acvabio, 29 November 2010 - 22:56.