Nutritie animala

Ce ziceti daca schimbam optica, asa undeva la 180 de grade?

Adica ma gandesc sa facem de la coada la cap: sa incepem sa lansam niste retete complete de furajare pe specii, urmand sa intram in detalii in masura in care cineva are nevoie de ele.

In felul asta ar fi si practic pentru cui ii trebuie o reteta si vom fi si prin zona daca cineva doreste sa scurme mai adanc.

Pareri?

 Akomar, on 16th February 2010, 12:34, said:

AKOMAR, bine ai revenit. incepusem sa cred ca ti-ai luat jucariile si ai plecat.
mie imi place ideea... nu is specialist, dar .... ai votul meu.  
in acelasi timp, wiseguy spunea ca ar putea sa dea detalii in legatura cu citatul de mai jos. ar fi fain. cred ca ar iesi un topic pe cinste.

 wiseguy76, on 29th January 2010, 09:32, said:

 Akomar, on 16th February 2010, 12:34, said:

N-am nimic impotriva, dar totusi reteta ar trebui facuta urmarind doua lucruri, mari si late: parametrii necesari in ratie la respectiva specie, rasa, hibrid (whatever...) si stocurile de materii prime din magazia fermei sau de pe piata locala (cu preturile aferente).


Ca degeaba ii dau eu o reteta simpla: porumb X%, srot soia Y% si pvm Z%, daca el gaseste mai ieftin gra^u sau orz pe piata locala (sau are de la matusa, in magazie ...), nu-i pacat sa-si dea banii pe porumb in loc sa foloseasca ce are ?

De aia spun eu, ca ar trebui ca fermier sa cunosti mai inta^i parametrii nutritionali necesari in ratia respectivei categorii zootehnice si structura (in mare) a fiecarui furaj in parte, dupa care sa-ti faci reteta... in functie de ce ai la dispozitie.

Pentru ca o reteta trebuie sa fie optima si pentru animal si pentru buzunarul fermierului ...

Ma mai urmariti , sau ati inceput sa cascati ?

 horia66, on 16th February 2010, 19:16, said:

Teorie domn' doctor ... baga niste exemple concrete sa inteleaga si mintea noastra.

 Akomar, on 16th February 2010, 09:34, said:

Probabil nimeni nu apreciaza mai mult ca mine ideia ta,sunt interesat la cel putin trei categorii.E o cauza nobila si apreciez dezinteresul tau.MULTUMESC.

 ROOEG, on 16th February 2010, 21:24, said:

Apreciezi dezinteresul meu?  

 horia66, on 16th February 2010, 17:16, said:

Corect, si asa merge. Incepi cu vacutele?

 Akomar, on 16th February 2010, 20:27, said:

Am vrut sa spun dezinteres financiar,si ca pierzi timpul tau pentru niste necunoscuti.

OK, incepem cu vacutele...

Ata^t vacile, ca^t si celelalte rumegatoare mici (oile si caprele) se deosebesc d.p.d.v. al nutritiei de pasare si porc (asa ca sa nu aveti tendinta sa le comparati, ca nu merge ..), primele fiind rumegatoare - au stomacul organizat aparte, in 4 compartimente.
3 (rumen, retea si foios) sunt destinate digestiei mecanice si cu ajutorul infuzorilor, iar al 4 lea (cheag-ul) are rol de digestie enzimatica.

Pe partea cealalta, pasarile si porcii sunt definiti ca "monogastrice" - adica animale cu stomacul unic (mono-compartimentat), cu toate ca in privinta pasarilor nu este chiar asa ... dar asa se comporta.

Rumegatoarele au, ca particularitate a digestiei, faptul ca au nevoie de furaje de volum, cu o concentratie mai mare sau mai mica de celuloza - pe care o pot digera, datorita infuzorilor din prestomace.

Aceste furaje de volum sunt reprezentate de: fa^n, masa verde, siloz, sfecla, bostanoase (dovleci), coceni de porumb si chiar paie.

Pentru a obtine o productie de lapte corespunzatoare, pentru a obtine un vitel viguros, pe la^nga furajele de volum, vacile (si toate rumegatoarele in general), au nevoie si de furaje concentrate: cereale, sroturi, tara^ta de grau.

Raportul procentual intre furajele de volum si cele concentrate variaza intre 80 / 20 - 60 / 40 (adica cele de volum pot reprezenta intre 80-60% din ratie, iar cele concentrate 20-40%), exprimate in SU (substanta uscata).

Metabolismul unui rumegator variaza foarte mult in functie de starea fiziologica a acestuia, necesarul de hrana (si implicit de nutrienti) fiind variabil si el. Se disting mai multe perioade ale unui ciclu reproductiv: fatare, lactatie, gestatie (prima jumatate), gestatie (a doua jumatate), intarcare ( a vacii, nu a vitelului...).

Furajarea rumegatoarelor variaza foarte mult si in functie de zona unde sunt crescute, la ca^mpie exista^nd alte posibilitati si facilitati de obtinere a unor plante furajere, fata de zona de deal si montana, si viceversa.

Alcatuirea unei ratii pentru o vaca de lapte se face in functie de productia ei de lapte (zilnica).
Dau mai jos ca^teva exemple de ratii furajere pt. vaci de lapte, cu doua niveluri de productie zilnica (20 si 30 litri lapte), in doua variante - cu si fara porumb siloz, aflate undeva in va^rful curbei de lactatie (cam la 2 luni de la fatare).

Varianta 1 - 20 litri lapte / zi:
- Fa^n lucerna 4 kg
- Siloz 30 kg
- Tara^te de grau 5 kg

Varianta 2 - 20 litri lapte / zi:
- Fa^n lucerna 10 kg
- Sfecla furajera 20 kg
- Uruiala de porumb 3 kg
- Tara^te de grau 4 kg
- Srot fl. soarelui 1 kg

Varianta 3 - 30 litri lapte / zi:
- Fa^n lucerna 4 kg
- Siloz 30 kg
- Porumb uruit 3 kg
- Tara^te grau 6 kg
- Srot fl. soarelui 1 kg

Varianta 4 - 30 litri lapte / zi:
- Fa^n lucerna 10 kg
- Sfecla furajera 24 kg
- Uruiala de porumb 3 kg
- Tara^te de grau 6 kg
- Srot fl. soarelui 2 kg

 horia66, on 17th February 2010, 18:51, said:

Ai si un calcul al nutrientilor la ele?

 Akomar, on 18th February 2010, 01:26, said:

incerc sa va dau punctul de plecare si  sa luati ca etalon ceea ce zic oamenii astia de la IBNA, tu Horia trebuie sa stii mai bine ce fac oamenii aia acolo!
Asta este pentru rumegatoare,dar vreau sa discutam si despre monogastrice (special pasari)-pardon "sa discutatii"si eu sa bag la tartacuta.
Mai tarziu o sa scanez o eticheta de NC ptr gaini de reproductie, sa vedeti acolo "meserie" ma intreb totusi cum de au atata vanzare,...dar probabil novici ca mine si ca multi altii se gasesc sa le cumpere produsul

si iata-le si ptr pasari si porci!

 rodi62, on 18th February 2010, 05:54, said:

Oamenii aia acolo, din pacate pentru ei si pentru cercetarea romaneasca, sunt pe duca.... stau pe linia de plutire cat se mai poate. Nu ii lua ca etalon, nu mai sunt ca altadata. Pentru sistem gospodaresc merge, acolo nu se baga de seama.

Fisierele atasate sunt bune aratand parametri calculati de producator. Ar fi interesant sa vedem si limitele parametrilor pentru ca de exemplu daca nu am in ingredient si trebuie sa il inlocuiesc, in veci nu o sa aduc ratia la fix 16,34% proteina.

 Akomar, on 18th February 2010, 01:26, said:

Pot sa-ti fac un calcul al nutrientilor, dar ... exista un mare "dar" !

Si anume, necesarul in nutrienti ai unei vaci cu lapte variaza foarte mult, de la o luna la alta, in functie de starea fiziologica si curba de lactatie. In principiu, furajele fibroase si suculente asigura ratia de baza (adica necesarul de intretinere al oragnismului vacii), iar concentratele (cereale, sroturi, tara^te) asigura necesarul nutritional pentru productia de lapte.

Vacile nu pot fi luate in consideratie ca efectiv de masa (asa cum se calculeaza alimentatia la pasare sau porc), fiecare vaca trebuie luata in parte, ca un individ de sine statator. Si o sa zici, "bine, bine, dar de ca^t are nevoie o vaca ?". Asta pot sa-ti calculez (iau cartile de nutritie ...), daca imi spui greutatea respectivei vaci, va^rsta (la a ca^ta lactatie este), starea fiziologica (gestanta, lactanta, intarcata) si productia de lapte din acel moment, cu mentionarea lunii de lactatie (din momentul fatarii).

Eu obisnuiesc sa spun (si nu ma consider un specialist in vaci...) ca furajarea la porc si pasare poate fi comparata cu o interpretare muzicala in "play back", pe ca^nd hranirea vacilor de lapte seamana cu un recital la o vioara Stradivarius, live...

Asta insemna^nd ca la pasare si porc e usor sa respecti niste ratii, pe categorii de va^rsta, pe ca^nd la vaci e foarte usor sa-ti dai cu sta^ngu-n dreptu'.

Si iarasi poate o sa ma intrebi, "bine, dar un fermier cum face ?". Un fermier porneste de la o ratie calculata de un nene care stie, pentru junici (in functie de rasa pe care o are, rasa care are si ea o anumita greutate la 18 luni...) si incepe sa adauge putin ca^te putin, pe masura ce creste productia de lapte (ata^t energie ca^t si proteina), fiind cu un ochi si la greutatea vacii.

Ca^nd respectiva vaca incepe sa se ingrase, reduci concentratele, pentru ca inseamna ca ai depasit necesarul pentru productia de lapte (cresterea se face tot echilibrat, energie / proteina, ca daca dai prea multa proteina in defavoarea energiei intra in cetoza ...).

Reglajul ratiei se face numai din "butonul" de concentrate, lasa^nd ne-atinse fibroasele si suculentele.

Pa^na ca^nd ? Pa^na la intarcarea vacii. La momentul intarcarii reduci foarte mult aportul de nutrienti, dar pastrezi volumul. Inlocuiesti parte din suculente si fibroase cu paie si coceni, si reduci apa. Asta ca sa opresti secretia lactata.

Cam ata^t, pe moment, ca sunt multe de spus.

Pa^na una alta, completez cu un mic studiu facut la Timisoara:

 Concentratele__n_hrana_vacilor_de_lapte.doc   94K   213 downloads

Edited by horia66, 18 February 2010 - 18:25.

 horia66, on 18th February 2010, 19:22, said:

Ahaaa...ia sa ma iau eu de dvs, d-l doctor, ca am putin timp liber, cat beau o cafea...Pai cum adica, "play back"? Cele mai industrializate, automatizate si informatizate tehnologii de crestere din toata zootehnia, si dvs le reduceti la un simplu play back? Mai degraba un recital de Tiesto . Si, ca sa pastram nivelul comparatiei: daca furajarea la rumegatoare a ramas in epoca violoncelului si a orgilor, cea a broilerilor si porcului de carne, tine deja de trance si techno .

Dragul meu, eu n-am vrut sa-i ofensez cu nimic pe cei ce lucreaza in nutritia avicola si porcicola ...

Spuneam numai ca sunt ata^t de tehnologizate si super-modernizate (si acum... sa fim seriosi - "play back"-ul este totusi o forma avansata de tehnologizare... iti trebuiesc multe scule sa faci play back ca lumea), inca^t - comparativ cu acestea doua, nutritia rumegatoarelor tine enorm de talentul celui care "interpreteaza bucata"...

Nu cred ca poate fi facuta o comparatie intre gradul de complexitate al nutritiei la rumegatoare si monogastrice.
Sunt chestii total diferite.

 horia66, on 6th March 2010, 20:14, said:

Am glumit, no problem. Am lucrat si la vaci, si mi-a placut foarte mult, mai ales, ca, exact cum spuneati, te solicita foarte mult. Eu, la mine la ferma, nu fac decat sa sun lunea la fabrica, si sa transmit un program de livrari, sa iau cate o proba din fiecare masina, si sa fac cate un cantar saptamanal sa vad daca merg bine puii. La ferma de vaci, trebuia sa faci silozul, sa balotezi fanul, sa faci tot felul de combinatii...DAR...vaca din martie pana in octombrie sta pe pasune, nu ai cerinte foarte mari de adpost, microclimat, etc. La mine asta imi ocupa cel putin 2-3 ore, zilnic, la diferite ore din zi si din noapte.

 Akomar, on 6th March 2010, 23:48, said:

va salut p toti si felicitari.apropo e vreo diferenta intre furajarea puilor de carne si cea a puilor din rasa mixta carne-oua,si daca e care ar fi aceia

Diferenta este enorma.

Puii de carne (broilerii) sunt destinati cresterii, ingrasarii si sacrificarii la maxim 50-60 zile va^rsta (unii ii sacrifica pe la 42...).

La producerea hibrizilor de broiler nu s-a avut in vedere dezvoltarea unui schelet solid, a unui aparat cardio-respirator capabil, ci numai ca^t mai multa carne in carcasa, de preferinta la piept, fiindca exista o preferinta a consumatorilor pentru piept si mai putin pt. pulpe - in USA nu se consuma pulpele aproape deloc, se acopera din va^nzarea pieptului si cheltuielile cu producerea pulpelor. De ce credeti ca vin in RO "pulpele americane" ata^t de ieftine ? Pentru ca toata lumea si-a scos ca^stigul cu pieptul ...

Pe partea cealalta, la ce spui tu "pui din rasa mixta carne-oua", de fapt categoria zootehnica este puicute ouatoare rase mixte. Carora le trebuie mai multe vitamine si minerale deca^t broilerilor, pentru ca vrei sa dezvolti un schelet solid si mai ales, organe de reproductie care sa oua...

Edited by horia66, 07 March 2010 - 23:55.