Bulaq, Blac acelasi popor, Gelou a fost de neam turcic ?

nico123, on 03 ianuarie 2018 - 21:45, said:

Păi, Valahia i s-a spus, nu Țara Rumînească. Asta a și fost denumirea oficială, Valahia.
Valahia nu s-a intemeiat la 1.330. Atunci e cea mai veche pomenire in istorie. Nu știm de cînd exista Valahia.

Toată tevatura asta cu valahii turci e pornită de la Sucre Bolivar, care este ungur.  A fost rapid susținută de Infinitty și de exxes1971. Eu m-am abținut de la critici , să nu spună ei că dau cu paru din prima. Nu au pus dovezi că ar fi existat niște turci numiți valahi sau ceva asemănător de ex blahi.
Eu zic că moderatorul să ceară dovezile, iar dacă nu sînt să pună concluziile și să închidă acest topic.

Daca peste tot si in alte limbi apar ca vlah, plural vlahi, nu ar fi fost corect ca tara sa se numeasca Vlahia?
De ce  vlahii si-au dat numele tarii de doua ori fals?

Edited by WestPoint, 04 January 2018 - 22:15.

WestPoint, on 04 ianuarie 2018 - 22:13, said:

Pai asa era numita, adica Ungrovlahia, abia de prin secolul 16 ii numita prima data Teara Rumuneasca

ionelmironescu, on 04 ianuarie 2018 - 18:09, said:

De fapt i s-a spus, la 1324, intr-un text din cancelaria regelui Carol Robert d'Anjou,
Vlahia.

Walahia vine din germanul Wallachei.

Sucre-Bolivar, on 04 ianuarie 2018 - 22:21, said:

la 1859 se unesc doua principate: Valahia si Moldova,
nicidecum Tara Rumuneasca si Moldova.

Statul a fost Valahia.

Ca sa intelegi diferenta,
cum era denumit statul intre 1881 si 1947? -> Regatul României
Cum era denumit statul intre 1948 - 1989? -> RPR & RSR
Cum era denumit statul intre 1990 - astazi? -> Republica România

Cam asa si pe vremea aia.
statul avea o anumita denumire specifica.
Cand un istoric scrie despre perioada 1950 va metiona statul cu denumirea de Republica Populara Romania
si nicidecum cu Republica Socialista Romania ori cu denumirea de Regatul Romania.

Sunt diferente importante.
Ceea ce istoriografia romaneasca contemporana ignora, se urineaza pe ele.

Neagu Djuvara sustine ca denumirea de valah vine de la triburile germane care i-au influențat si pe slavi  si inseamna vorbitori ai unei limbi romanice. Aduce ca argument faptul ca toti vorbitorii de limbi romanice sunt denumiți cu un cuvĂąnt asemanator : valachii in Romania, velsii in Tara Galilor, valonii din Belgia si retoromanii din Elveția. Am gasit si un articol in Wiki care sustine cele afirmate de venerabilul.
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Walhaz
Asa ca teoria ca vlachii s-ar trage dintr-un popor turcic mi se pare fantezista.

Edited by Freddy12, 10 January 2018 - 13:07.

Freddy12, on 10 ianuarie 2018 - 12:56, said:

nu, ideea nu i ca vlahii ar fi turci ( desi a existat si o astfel de teorie , un neamt Pescher parca scria asta )  ci  ipoteza lui Rasony se bazeaza pe , dupa el , identificarea gresita a blacilor lui Anonimus cu vlahii . Rasonyi scrie ca acei blaci ar fi de fapt al saptelea trib din confederatia karluq, desprinsa in secolul 7 din aceasta uniune . Ei au migrat spre vest unde sau intalnit cu bulgarii turcici , de unde o parte a plecat cu bulgarii lui Asparuch si sau Kubrat mai spre vest .
iDEEA ESTE INTERESANTA MAI ALES COMPARATA CU  ceea ce scrie Kezai , el face diferenta intre blaki  si ulahis pe care ii pune intre mesiani si greci , plus ca despre blaki scrie ca au imprumutat literele lor secuilor, ori  stim bine ca vlahii nu puteau imprumuta secuilor altceva decat alfabetul chirilic . Secui acuma folosesc alfabetul latin dar in trecut au folosit si scriere runica foarte asemanatoare cu
alfabetul turcic gasit in valea Orchon in Asia centrala.

Cu alte cuvinte, secuii s-ar trage din neamul turcic blak? Păcat ca a dispărut si limba secuiască prin maghiarizare forțată, am fi aflat mai multe daca s-ar fi putut face o analiza comparata a limbii secuiești si a limbilor tatare.

Freddy12, on 10 ianuarie 2018 - 13:27, said:

spune doar ca au imprumutat literele lor , nu zice de limba , oricum daca Raspnyi are dreptate , Terra Blacororum  aminteste pe acesti bulaq
ori asta era in sudul Ardealului , nu departe de secui si cam in aceasi zona in care  au vietuit si pecenegii si cumanii

Freddy12, on 10 ianuarie 2018 - 12:56, said:

Ma intreb nu cumva au ales intamplator niste numiri care incep cu litera V si doar atat?

Velsii nu exista si nici vorbitori de limbi romanice prin zona ba chiar invers, acesti cymru caci asa se numesc iar englezii le spun Uoalas cu U ori cu O, sunt o populatie celtica neromanizata, adica exact inversul teoriei, in plus limba lor este mai indepartata de latina chiar si decat germana.

Valonii daca nu le spui belgii, normandi ori franci fie joseni din tarile de jos.

De ce nu isi spun similar cu V si cei din Franța, ori din Alsacia-Lorena, din Spania, Italia, Portugalia, aromanii, samd.

Retoromanii sunt o populatie minuscula chiar si pentru Elvetia..

In zona Balaton-Pecs pana spre Belgrad, avem o civilizație romana care infloreste incepand cu sec 6, ori nu exista pe acolo toponime gen vlah et co.

Exact despre asta e vorba. Populațiile denumite de slavi si germanici ca fiind Volkae isi spun fiecare pe limba lor, noi ne spunem romani, in Elveția isi spun romansi, galezii isi spun cymru dar vecinii ii denumesc ca vlahi si alte derivații ale cuvântului volkae.
In zona Balaton nu or fi fost slavi. Totusi ar fi interesant de cautat daca exista toponime derivate din Oláh sau Olasz fiindca asa ii denumeau ungurii pe romani, nu vlah care era folosit de slavi, apoi împrumutat si de greci.

Freddy12, on 10 ianuarie 2018 - 15:51, said:

Poate-ti rezulta de aici raspunsul:

în limba maghiară "olász" sunt italienii, "oláh" fiind românii

Am gasit un articol interesant pe care nu am apucat sa-l aprofundez din care redau un fragment
Integrarea pecenegilor în armatele feudale a condus la abandonarea modului de viaţă nomad. Ei sunt cunoscuti in izvoare cu numele de Bisseni, care este latinizarea numelui dat de unguri pecenegilor (besenyö). În Ungaria, sedentarizarea grupurilor de pecenegi a fost şi consecinţa transformării lor în comunităţi de grăniceri. Acestea sunt atestate de numeroase surse la frontiera de vest a Ungariei, care în secolul al XI-lea era ameninţată de expansiunea Imperiului German. Toponimele de origine pecenegă şi alte indicii din sursele documentare au permis stabilirea zonelor unde au fost aşezaţi pecenegii. Ele sunt predominante în Transdanubia. Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime de origine pecenegă se află în sud-est, în judeţele Braşov şi Covasna. [29] Cel mai important dintre aceste toponime este chiar Braşov. Deşi sufixul este slav (ceea ce a condus la presupunerea că denumirea ar fi slavă [30] ), s-a putut demonstra că Brasso, devenit apoi Braşov, provine din termenul türcic Barasu, care înseamnă “apă albă”. [31] Alte toponime şi hidronime din sud-estul Transilvaniei de origine türcică sunt Arpaş, Avrig, Baraolt, Băţani, Biborţeni, Bögöz (numele vechi al satului Mugeni), Borcea, Racoş. [32] De asemenea, satul Firtuş din Harghita a fost denumit până în secolul al XV-lea Besenyo-falva sau Bezzenijofalwa, adică “satul pecenegilor”. [33] Un sat Beşeneu al cărui nume actual este Pădureni se află şi în judeţul Covasna. [34]
Articolul integral
http://arheologie.ul...ru/articol1.htm

Freddy12, on 10 ianuarie 2018 - 18:36, said:

l-au aprofundat altii aici pe forum acum 9 ani in urma
https://forum.softpe...24#entry6392971

Freddy12, on 10 ianuarie 2018 - 12:56, said:

Djuvara și alții greșesc. Nemții nu spun Walachen italienilor, spaniolilor, francezilor, deci nu e adevărat ce spune Djuvara.
Asocierea cuvînvtului valah cu cuvintele velș sau Wells e una urechistă, pt că au sunte asemănătoare. Așa poți să asociezi pe valah cu val, velic, văl sau alte cuvinte cu care nu are legătură.

ionelmironescu, on 10 ianuarie 2018 - 20:23, said:

iarasi ai inceput cu placa ta urechista si habarnista:

Quote

enough1453, on 10 ianuarie 2018 - 20:21, said:

Aprofundat? Adică prostiile scrise atunci ar fi...aprofundare? Iată mostră scrisă de forumistul Schiaub care după stil e Fane, adică actual enough1453:
„Vezi ca la Balaceanca se spune multe.
Besenyö  este in limba maghiara peceneg (ziceai ca ai fost educat la unguri, la Budapeste).

Citeste urmatorul articol:ROMÂNI ŞI PECENEGI ÎN SUDUL TRANSILVANIEI de Alexandru MADGEARU

Ei sunt cunoscuti in izvoare cu numele de Bisseni, care este latinizarea numelui dat de unguri pecenegilor (besenyö).

oponimele de origine pecenegă şi alte indicii din sursele documentare au permis stabilirea zonelor unde au fost aşezaţi pecenegii. Ele sunt predominante în Transdanubia. Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime de origine pecenegă se află în sud-est, în judeţele Braşov şi Covasna.   [29]    Cel mai important dintre aceste toponime este chiar Braşov. Deşi sufixul este slav (ceea ce a condus la presupunerea că denumirea ar fi slavă   [30]   ), s-a putut demonstra că Brasso, devenit apoi Braşov, provine din termenul türcic Barasu, care înseamnă “apă albă”.   [31]    Alte toponime şi hidronime din sud-estul Transilvaniei de origine türcică sunt Arpaş, Avrig, Baraolt, Băţani, Biborţeni, Bögöz (numele vechi al satului Mugeni), Borcea, Racoş.   [32]    De asemenea, satul Firtuş din Harghita a fost denumit până în secolul al XV-lea Besenyo-falva sau Bezzenijofalwa, adică “satul pecenegilor”.   [33]    Un sat Beşeneu al cărui nume actual este Pădureni se află şi în judeţul Covasna.   [34]


În afara toponimelor de origine pecenegă, există şi altele care transmit chiar numele pecenegilor ca etnie. Forma românească pecenegi este aceeaşi cu cea folosită de bulgari, dar nu este obligatoriu ca ea să derive din bulgară. Este posibil ca ea să fi fost preluată direct de la pecenegi. Toponimele derivate din acest etnonim sunt destul de frecvente în Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Oltenia. (Peceneaga, Peceneagul, Pecineaga, Picineaga etc). În schimb, în Transilvania şi Banat predomină denumirile derivate din forma de origine maghiară: Beşeneu, Beşineu, Beşinău, Beşimbac, Beşimbav, Beşinou, Beşenova.   [42]    Singurele toponime din Transilvania şi Banat care redau forma peceneg sunt: Peceneaga, vârf în masivul Făgăraşului,   [43]    Pişineaga (vale lângă Clopotiva),   [44]    Peceneaga, pârâu în masivul Ţarcu (la est de Poiana Mărului), în Haţeg, şi Pecinişca (sat înglobat în Băile Herculane), în Banat.   [45]    De remarcat că, în Banat, denumirile de tip Beşenova se află în nord-vest, în timp ce satul Pecinişca este situat în Craina, regiunea de pe valea Cernei pe care Ungaria a preluat-o de la Bulgaria când a fost constituit Banatul de Severin în 1232.   [46]    Forma numelui se explică prin influenţa bulgară, eventual chiar prin instalarea acolo a unor pecenegi veniţi din Bulgaria.   [47]    La fel de interesantă este gruparea celor trei toponime din Banat şi Haţeg. Ele se află toate la munte, situate pe versantul de nord al masivului Ţarcu şi respectiv la poalele munţilor Cernei. Surprinde existenţa tuturor acestor toponime care amintesc o populaţie nomadă în zone montane, în puncte unde nu se află trecători care puteau fi folosite pentru atacuri. Cele două toponime din Haţeg se află la o distanţă de circa 17-18 km între ele.”
Aceeași prostie că Brașov de la  turcicul Barasu, care ar însemna Apă Albă.

pe pariu ca nu intelegi nimic.
germana iti este straina cu toate ca traiesti de peste 20 de ani acolo.

enough1453, on 10 ianuarie 2018 - 20:31, said:

A ta e habarnistă. Ai pus o listă ca să demonstrezi că nemții spun și altora Walachen. Ai pus nume de locuri nu de neamuri. Noi despre neamuri vorbeam nu despre nume de locuri! Ai schimbat subiectul.
Nu e nici o dovadă că vreun Walchcen din acele regiuni provine de la niște oameni care se numeau Walchen.
Deci cui mai spun nemții Walachen?
Ei spun doar romînilor!
Vorbești prostii cu aroganță.

enough1453, on 10 ianuarie 2018 - 20:31, said:

Da! Știi tu germana grozav de bine încît știi și dialectul bavarez perfect!
Ce să faci și tu? Atac la persoană, că de mai mult nu ești în stare.