cînd e un cuvînt peiorativ?
#91
Posted 09 April 2013 - 12:02
dyana25, on 08 aprilie 2013 - 22:20, said:
De exemplu, am spus că în Moldova, Muntenia și Transilvania, deși limbile folosite în administrație și biserică erau slavona, respectiv latina, totuși se vorbea româna. Este vizunea mea, de vorbitor al secolului 21, asupra acelei realități, însă atunci lucrurile nu erau percepute așa. Există în limba romană o serie de termeni cu conotație juridică ce provin dintr-un radical de origine maghiară: a făgădui (fogadni), a tăgădui (tagadni), a chibzui (képezni), a îngădui (engedni), a mântui (menteni). Lingvistii au semnalat aceste cuvinte pentru a explica apariția târzie a românilor în documentele oficiale maghiare. Explicația este simplă... abia în sec 12-13 sunt destul de prezente structurile feudale maghiare și autoritatea regală pentru a se impune. Comunitățile sătești, juzii, cnejii români, strânși de fiscul ungar sau chemați la vreo judecată, au nevoie de cancelaria regală sau de autoritatea locală, pentru recunoașterea drepturilor. Astfel au intrat aceste cuvinte în limba româna. dyana25, on 08 aprilie 2013 - 22:20, said:
Ureche nu era de părere că scrie în română, ci în "limba moldovinească". Nu-mi amintesc exprimări ale cronicarilor munteni cu privire la acest aspect, dar sunt aproape sigură că în opinia lor scriau în limba muntenească; la fel, ardelenii care nu vorbeau maghiara sau germana vorbeau limba ardelenească. Am spus mai devreme că termenii specifici unei regiuni nu erau percepuți drept regionalisme pentru că nu existau conștiința folosirii lor regionale și o limbă literară comună tuturor românilor, la care ei să poată fi raportați. Pe de altă parte, m-am întrebat dacă nu se putea vorbi cumva de o limbă literară specifică unei regiuni, prin comparație cu care anumiți termeni să fi fost receptați drept regionali. De exemplu, dacă exista o limbă literară moldovenească, termenii care se foloseau numai în sudul Moldovei erau regionalisme. De fapt, aici am vrut să ajung. Se poate vorbi în cazul celor trei provincii de ceva mai mult decît o limbă oficială/îngrijită? Ești de-a dreptul comică. Mai ai de astea? Parcă te laudai că i-ai citit pe cronicari. De la wikipedia citire: Autori români ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea ca Grigore Ureche,[12] Miron Costin,[13] Constantin Cantacuzino, [14] sau Dimitrie Cantemir[15] trateaza amanunțit problematica etnonimului „român”, a originilor și semnificației sale, precum și a diferenței dintre exonimul „valah” și endonimul „român” în istoriografia străină și autohtonă. http://ro.wikipedia....ąn_Èi_RomĂąnia Cele mai vechi atestări documentare ale termenului de „român” cunoscute în mod cert sunt conținute în relatări, jurnale și rapoarte de călătorie redactate de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico notează în 1534, că românii („Valachi”) „se numesc romani”. [4] Francesco della Valle scrie în 1532 că românii „se denumesc romani în limba lor”. Mai departe el citează chiar și o scurtă expresie românească: „Sti rominest?”.[5] După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înșiși „români” („romanesci”). [6] Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova , Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, „se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba „românește”, adică romana”. [7] |
#92
Posted 09 April 2013 - 20:09
Megs, on 09 aprilie 2013 - 12:02, said: În Transilvania și maghiara și germana. dyana25, on 08 aprilie 2013 - 22:20, said: Aș vrea să adaug și eu unele lucruri și o să iau postul dumneavoastră drept punct de pornire fiindcă e ultimul care se referă la problema limbii literare. În primul rînd, despre ce am numit mai devreme lectură inversă. Cred că e corect să mărturisesc că și eu am folosit-o pe acest topic. De exemplu, am spus că în Moldova, Muntenia și Transilvania, deși limbile folosite în administrație și biserică erau slavona, respectiv latina, totuși se vorbea româna. Este vizunea mea, de vorbitor al secolului 21, asupra acelei realități, însă atunci lucrurile nu erau percepute așa. Ureche nu era de părere că scrie în română, ci în "limba moldovinească". Nu-mi amintesc exprimări ale cronicarilor munteni cu privire la acest aspect, dar sunt aproape sigură că în opinia lor scriau în limba muntenească; la fel, ardelenii care nu vorbeau maghiara sau germana vorbeau limba ardelenească. Megs, on 09 aprilie 2013 - 12:02, said: te laudai că i-ai citit pe cronicari. Autori români ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea ca Grigore Ureche,[12] Miron Costin,[13] Constantin Cantacuzino, [14] sau Dimitrie Cantemir[15] trateaza amanunțit problematica etnonimului „român”, a originilor și semnificației sale, precum și a diferenței dintre exonimul „valah” și endonimul „român” în istoriografia străină și autohtonă. http://ro.wikipedia....ąn_Èi_RomĂąnia Cele mai vechi atestări documentare ale termenului de „român” cunoscute în mod cert sunt conținute în relatări, jurnale și rapoarte de călătorie redactate de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico notează în 1534, că românii („Valachi”) „se numesc romani”. [4] Francesco della Valle scrie în 1532 că românii „se denumesc romani în limba lor”. Mai departe el citează chiar și o scurtă expresie românească: „Sti rominest?”.[5] După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înșiși „români” („romanesci”). [6] Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova , Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, „se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba „românește”, adică romana”. [7] |
#93
Posted 09 April 2013 - 20:48
dyana25, on 09 aprilie 2013 - 20:09, said:
Nu înţeleg ce anume contrazici aici. Ai scos din pasaj ce-ai vrut tu. O să citez eu în întregime: M-am referit la limba maternă, îţi spun asta înainte să înţelegi nu ştiu ce bazaconii din fraza mea. N-ai priceput nimic. Tu ai afirmat ca limbile in administratie si biserica erau slavona si latina iar eu am completat, pentru Transilvania, cu maghiara si germana. Ba mai mult ti-am si detaliat si ti-am aratat cateva cuvinte de origine maghiara intrate in limba romana tocmai fiindca ardeleanul a avut de-a face cu administratia maghiara. dyana25, on 09 aprilie 2013 - 20:09, said: Da, i-am citit pe cronicari, de asta vorbesc din ce îmi amintesc din lecturile de acum 11 ani, nu dau repede search pe wiki ca să trîntesc aici nişte lucruri ce-mi sunt străine şi neînţelese. În ce ai luat tu de pe google nu există nici un citat din Ureche. Se spune doar că nişte călători străini în Ţările Române au constatat ce credeau majoritatea locuitorilor despre substantivul "român". E puţin diferit, nu crezi? Desigur, dacă faci efortul să cauţi în "Letopiseţul" lui Ureche, pe care, aşa cum am precizat, eu l-am lecturat în urmă cu mai mult de 10 ani şi pe care momentan nu îl am la îndemînă, o să-mi retrag cuvintele şi o să recunosc că am făcut o greşeală. Ti-am pus si link catre site ca sa poti vedea si referintele informatiei respective. Pe langa astea erau si informatiile calatorilor straini. Probabil ai visat ca i-ai citit. Daca i-ai fi cititi nu ai fi scos enormitatile pe care le-ai scos. Sa-ti amintesc ceea ce ai zis: dyana25, on 08 aprilie 2013 - 22:20, said:
Ureche nu era de părere că scrie în română, ci în "limba moldovinească". Nu-mi amintesc exprimări ale cronicarilor munteni cu privire la acest aspect, dar sunt aproape sigură că în opinia lor scriau în limba muntenească; la fel, ardelenii care nu vorbeau maghiara sau germana vorbeau limba ardelenească. Chiar nu realizezi prostile pe care le-ai debitat? LE: Nu cumva Ureche era cu "de la Rim ne tragem"? Edited by Megs, 09 April 2013 - 20:55. |
#94
Posted 09 April 2013 - 20:55
Megs, on 09 aprilie 2013 - 20:48, said: Chiar nu realizezi prostile pe care le-ai debitat? Într-un capitol intitulat Pentru limba noastră moldovenească, remarcă influența altor limbi („așijderea și limba noastră din multe limbi este adunată și ne iaste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prin prejur”), afirmă descendența romană („de la Rîm ne tragem”) și face unele apropieri etimologice între cuvintele românești și cele latinești („…de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster și alte multe din limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cuvintele le-àm înțălege”. Ureche greșește originea doar a două cuvinte: femeie – familia, părinte – parentem). Cronicarul afirmă și originea comună a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor. http://ro.wikipedia..../Grigore_Ureche Am folosit maniera ta de citare, poate înţelegi. Un sfat: nu te mai preocupa de ce au citit sau n-au citit alţii, gîndeşte-te mai bine la tine. Megs, on 09 aprilie 2013 - 20:48, said: mintea ta trebuia neaparat sa contrazic, la tine nu exista completare. N-ai priceput nimic. Tu ai afirmat ca limbile in administratie si biserica erau slavona si latina iar eu am completat, pentru Transilvania, cu maghiara si germana. Ba mai mult ti-am si detaliat si ti-am aratat cateva cuvinte de origine maghiara intrate in limba romana tocmai fiindca ardeleanul a avut de-a face cu administratia maghiara. |
#95
Posted 09 April 2013 - 21:01
dyana25, on 09 aprilie 2013 - 20:55, said: Ureche in Letopiset Iară eu Simion Dascalul, vrându cu adevărat ca să pociu dovedi acest lucru mai ales și mai deșchis pentru Dispot vodă, cetindu izvoadile, am cercat și cu la cronicul leșescu și am aflatu izvodul carile este chizmitu mai denainte vréme de Alixandru Gvagnin pre limba latinească și décii dipre acela izvod l-au izvodit Marțin Pașcovschii, din limbă latinească pre limba leșască, de acolo și eu am silit cu nevoință de am izvodit dipre acela izvod, pre limba românească această povéste lui Dispot, de unde s-au ijdărât și în ce chip ș-au scos nume de domnie. Vorbeste si de limba jidoveasca Cantacuzino in Istoria Tarii Rumanesti Sunt dară acești coțovlahi, cum ne spun vecinii lor și încă și cu dintr-înșii am vorbit, oameni nu mai osebiți, nici în chip, nici în obicine, nici în tăriia și făptura trupului, decât rumânii, ceștea, și limba lor rumânească ca acestora, numai mai stricată și mai amestecată cu de ceastă proastă grecească și cu turcească, pentru că foarte puțini, cum s-au zis, au rămas la niște munți trăgându-se de lăcuiesc. Edited by Megs, 09 April 2013 - 21:04. |
#96
Posted 09 April 2013 - 21:07
Megs, on 09 aprilie 2013 - 21:01, said:
Ureche in Letopiset Iară eu Simion Dascalul, vrându cu adevărat ca să pociu dovedi acest lucru mai ales și mai deșchis pentru Dispot vodă, cetindu izvoadile, am cercat și cu la cronicul leșescu și am aflatu izvodul carile este chizmitu mai denainte vréme de Alixandru Gvagnin pre limba latinească și décii dipre acela izvod l-au izvodit Marțin Pașcovschii, din limbă latinească pre limba leșască, de acolo și eu am silit cu nevoință de am izvodit dipre acela izvod, pre limba românească această povéste lui Dispot, de unde s-au ijdărât și în ce chip ș-au scos nume de domnie. Megs, on 09 aprilie 2013 - 21:01, said: Cantacuzino in Istoria Tarii Rumanesti Sunt dară acești coțovlahi, cum ne spun vecinii lor și încă și cu dintr-înșii am vorbit, oameni nu mai osebiți, nici în chip, nici în obicine, nici în tăriia și făptura trupului, decât rumânii, ceștea, și limba lor rumânească ca acestora, numai mai stricată și mai amestecată cu de ceastă proastă grecească și cu turcească, pentru că foarte puțini, cum s-au zis, au rămas la niște munți trăgându-se de lăcuiesc. dyana25, on 08 aprilie 2013 - 22:20, said: Ureche nu era de părere că scrie în română, ci în "limba moldovinească". Nu-mi amintesc exprimări ale cronicarilor munteni cu privire la acest aspect, dar sunt aproape sigură că în opinia lor scriau în limba muntenească; la fel, ardelenii care nu vorbeau maghiara sau germana vorbeau limba ardelenească. Edited by dyana25, 09 April 2013 - 21:35. |
#97
Posted 10 April 2013 - 03:45
Citatul este din Poiana,apartine unui user care Stie tot.
Quote
Coreeni și japonejii se înțeleg perfect unii cu alții în scris. Cu vorbitul nu prea bate. Asta nu înseamnă că o fi cine știe ce rezonanță culturală între ei, cum bat câmpii niște pășuniști pe-aci Edited by Ulpiatraiana, 10 April 2013 - 03:50. |
#98
Posted 10 April 2013 - 04:44
dyana25, on 08 aprilie 2013 - 22:20, said:
Ureche nu era de părere că scrie în română, ci în "limba moldovinească". Același Cantemir care folosește termenul limba moldovenească --- lingua moldavica sau moldava lingua în Descriptio Moldaviae --- mai spune și că muntenii și ardelenii aveau aceeași limbă ca moldovenii. Interpretarea că „Ureche nu era de părere că scrie în română, ci în «limba moldovinească»” este una literală, care dă cuvintelor și concepțiilor vechi sensurile de azi. Ureche știa foarte bine că vorba moldovenilor e aceeași cu vorba muntenilor și a ardelenilor (minus diferențe neglijabile). Că n-a folosit termenul limba română asta e cu totul altceva. Dar a folosit termenul limba românească, tot într-un mod descriptiv, fără însă să denumească altceva decît limba moldovenească. |
#99
Posted 10 April 2013 - 06:52
AdiJapan, on 10 aprilie 2013 - 04:44, said:
Ureche a fi folosit Ulpiatraiana, on 10 aprilie 2013 - 03:45, said: Quote
Coreeni și japonejii se înțeleg perfect unii cu alții în scris. Japi cu sensul de „japonezi” nu se folosește în română, decît poate de unii sub influența limbii engleze. În engleza americană jap a fost la origine, cu ocazia valului de imigranți japonezi în SUA de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea, o simplă prescurtare familiară de la Japanese. În al Doilea Război Mondial a devenit un termen foarte peiorativ, în urma folosirii intense în contexte depreciative, iar după război a fost considerat atît de jignitor încît nu mai era folosit practic deloc în media (cum se întîmplă acum cu nigger). Dar în română se pare că există un alt cuvînt jap, tot peiorativ, regionalism, care înseamnă „bătrîn ramolit, neputincios” (evident fără legătură cu japonezii). Nu ține de subiectul discuției de aici, dar afirmația de fond pe care o face persoana, cum că japonezii și coreenii se înțeleg perfect în scris, e totalmente falsă. Coreenii nu mai folosesc de multă vreme ideogramele chinezești, decît pe alocuri în texte științifice, pentru explicitarea sensurilor sau pentru ilustrare; scrierea coreeană este cea numită hangul, pe principii pur fonetice. Nici chinezii, care-și folosesc în continuare propriile ideograme, nu înțeleg ce scrie în japoneză decît foarte aproximativ, cîte o idee pe ici pe colo, pentru că scrisul japonez mai folosește și silabarele fonetice kana și pentru că lexicul, morfologia și sintaxa diferă foarte mult între japoneză și chineză (sînt limbi neînrudite). E valabil și invers: japonezii înțeleg ce scrie în chineză doar pe ici pe colo, oricum departe de „perfect”. Coreenii nici măcar atît. Cunosc lucrurile astea direct de la sursă. |
#100
Posted 10 April 2013 - 20:04
AdiJapan, on 10 aprilie 2013 - 04:44, said: Interpretarea că „Ureche nu era de părere că scrie în română, ci în «limba moldovinească»” este una literală, care dă cuvintelor și concepțiilor vechi sensurile de azi. Ureche știa foarte bine că vorba moldovenilor e aceeași cu vorba muntenilor și a ardelenilor (minus diferențe neglijabile). Că n-a folosit termenul limba română asta e cu totul altceva. Dar a folosit termenul limba românească, tot într-un mod descriptiv, fără însă să denumească altceva decît limba moldovenească. Edited by dyana25, 10 April 2013 - 20:25. |
|
#101
Posted 20 April 2013 - 12:15
expresia "resurse umane" nu este peiorativă sau depreciativă ?
|
#102
Posted 20 April 2013 - 12:17
#103
Posted 20 April 2013 - 12:40
n-am spus ca ar fi(n-am afirmat nimic), am intrebat daca e(si nu mă refer la punctul de vedere al celor care lucreaza in acel domeniu, poate ca ei nu-şi dau seama de asta, adica ei nu se gandesc daca formularea e depreciativa, ei au acceptat-o imediat).
Edited by Dorin_78, 20 April 2013 - 12:44. |
#104
Posted 20 April 2013 - 12:49
Dorin_78, on 20 aprilie 2013 - 12:40, said:
n-am spus ca ar fi(n-am afirmat nimic), am intrebat daca e(si nu mă refer la punctul de vedere al celor care lucreaza in acel domeniu, poate ca ei nu-şi dau seama de asta, adica ei nu se gandesc daca formularea e depreciativa, ei au acceptat-o imediat). |
#105
Posted 20 April 2013 - 18:50
tu te consideri o resursă ? e ok să consideri oamenii drept bunuri pe care le foloseşti cand ai nevoie iar după ce nu mai sunt buni să îi arunci ? resursele (de obicei) sunt exploatate...
eu percep expresia cu sens depreciativ. in felul acesta omul este privit ca o masina sau un bun de pe urma căruia se scoate profit. cand nu mai e util, poate fi aruncat(asemenea unei maşini) Edited by Dorin_78, 20 April 2013 - 18:54. |
|
#106
Posted 21 April 2013 - 04:36
Dorin_78, on 20 aprilie 2013 - 18:50, said:
tu te consideri o resursă ? e ok să consideri oamenii drept bunuri pe care le foloseşti cand ai nevoie iar după ce nu mai sunt buni să îi arunci ? resursele (de obicei) sunt exploatate... eu percep expresia cu sens depreciativ. in felul acesta omul este privit ca o masina sau un bun de pe urma căruia se scoate profit. cand nu mai e util, poate fi aruncat(asemenea unei maşini) Ce vă supără pe dumneavoastră, probabil, nu este termenul folosit, ci realitatea pe care o denumește el într-o anumită categorie de cazuri. A considera pe cineva o resursă e altceva decît a-l considera un bun consumabil și exploatabil. Da, eu sînt o resursă pentru instituția unde lucrez, pentru că o ajut să-și împlinească menirea. Iar eu, la rîndul meu, îmi împlinesc menirea lucrînd pentru ea, deci avantajul e reciproc. Asta din perspectiva că oamenii se folosesc unii pe alții. Perspectiva mea e însă puțin diferită: oamenii cooperează pentru a atinge un scop comun. Dar cum altfel denumiți dumneavoastră un angajat printr-un termen care să nu fie depreciativ? Rețineți că oricum i-ați zice, faptele nu se schimbă. Angajatul poate fi în continuare considerat de către patron o unealtă, un mijloc spre obținerea unui profit. El poate fi în continuare aruncat cînd nu mai este util. Hai să zicem că v-ați propus un scop nobil, de exemplu să curățați de gunoaie un colț de natură mirific, să ajutați bătrînii neputincioși dintr-un sat pierdut în creierii munților, să militați pentru drepturile unei minorități discriminate etc. Nu veți putea face lucrurile astea singur, pe banii și cu mîinile proprii. Veți crea poate un ONG, veți primi donații (resurse financiare) și veți coopta o mulțime de alți participanți doritori să ajute. Cum le veți spune participanților? Pentru mine termenul resurse umane e foarte bun aici, chiar și în condițiile în care acei oameni se oferă din proprie inițiativă să contribuie la acțiune, din simplul motiv că scopul dumneavoastră e și al lor, fără să aștepte altă recompensă pentru ce fac. |
#107
Posted 21 April 2013 - 10:52
am spus mai sus ca cei din acest domeniu nu au intentia de a jigni(nu sunt sigur de asta dar asa imi place sa cred). pur si simplu ei au preluat automat termenul si la fel si urmatorii care vor intra in acest domeniu.
dar e o mica diferenta, una e sa privesti omul ca un partener, colaborator si alta e sa-l privesti ca o resursa. despre asta vorbesc eu aici. cand il privesti ca o resursa inseamna ca ai o atitudine depreciativa la adresa lui. negrii sclavi erau consideraţi resurse. ei nu erau colaboratori sau parteneri, erau echivalentul unei maşinării capabilă de mai multe task-uri. eu nu ma consider o resursa. eu imi vad jobul ca un contract de colaborare, eu ofer serviciile si cunostintele mele iar in schimbul acestora mi se ofera o suma de bani. Edited by Dorin_78, 21 April 2013 - 11:01. |
#108
Posted 21 April 2013 - 11:24
Dorine, Japan a explicat bine.Tu nu pricepi.Ești opac.Tine-te de matematică, fizică, lucru manual...Asta e situația; nu poți și gata!
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users