Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

UE va limita tarifele la apeluril...

Probleme racordare la retea - un ...

ANAF a inceput vanatoarea online&...
 Monociclism extrem / Extreme unic...

Unde pot gasi role goale pentru p...

Problema traceroute/mtr

Declaratia Unica 2.1.1.A.6
 În urmatorii 10 ani, numarul de sa...

Pat suspendat de tavan

Cataloage și oferte BF 2018

De ce se da Coca Cola gratis in B...
 Referinta

Calitate sunet boxe active alimen...

Posibila sarcina nedorita

Plugin pentru wordpress
 

cînd e un cuvînt peiorativ?

- - - - -
  • Please log in to reply
121 replies to this topic

#109
Dorin_78

Dorin_78

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 323
  • Înscris: 09.02.2013
Bine, am înţeles acum.

Mulţumesc pentru explicaţii !

Edited by Dorin_78, 21 April 2013 - 11:32.


#110
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostDorin_78, on 21 aprilie 2013 - 10:52, said:

negrii sclavi erau consideraţi resurse.
Ați dat un exemplu foarte bun: relația de sclavie este una profund degradantă (mult mai mult decît cea de salariat), dar cuvîntul sclav nu este depreciativ. El doar denumește poziția sclavului în raport cu stăpînul. Cînd spunem despre negrii din SUA că erau sclavi nu facem decît să reflectăm o realitate, fără a încerca să jignim pe cineva. Nu există un alt termen, sinonim cu sclav, care să fie mai puțin depreciativ.

E o diferență între un termen depreciativ și un termen neutru care denumește o situație degradantă. Problema pe care o ridicați nu e una de lingvistică, ci eventual una socială.

Dacă însă cei care gîndesc ca dumneavoastră se vor înmulți și vor începe să critice folosirea termenului resurse umane ca fiind jignitoare, iar masa vorbitorilor va adopta o asemenea atitudine față de termen, atunci da, el va deveni depreciativ. În prezent însă nu este.

V-am pus mai înainte cîteva întrebări și le-ați ignorat. Cum altfel vreți să fie denumite resursele umane, într-un mod care să nu jignească? Cum îi numiți pe voluntarii care participă la acțiunile umanitare ale unui ONG?

#111
Dorin_78

Dorin_78

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 323
  • Înscris: 09.02.2013
Tu faci o eroare de logica. Daca nu exista(deocamdată) un alt termen asta nu înseamnă că cel de acum e bun. Eu n-am venit cu propuneri de înlocuire, am spus ca cel de acum e uşor degradant. Si aceasta expresie nu am creat-o noi(românii) ci e împrumutată.

Si nu depinde de mase. Daca majoritatea oamenilor(programaţi social) nu consideră expresia degradantă asta nu înseamnă că trebuie folosită. Decizia prin majoritate e iar o eroare de logică. La fel şi-n cazul votului. Ce decide majoritatea nu e neaparat bun. Ei nu-şi dau seama de asta. Nu trebuie să aşteptăm până când ei vor avea o revelaţie: "Stai aşa, că eu sunt ceva mai mult decât o resursă"

Quote

un termen neutru care denumește o situație degradantă
resursă umană e o astfel de expresie

şi cuvântul sclav in general e depreciativ. in documente oficiale într-adevăr nu este dar in limbajul uzual, referitor la oamenii de acum, este depreciativ.

Edited by Dorin_78, 21 April 2013 - 11:50.


#112
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostDorin_78, on 21 aprilie 2013 - 11:46, said:

Daca nu exista(deocamdată) un alt termen asta nu înseamnă că cel de acum e bun.
V-am mai întrebat de două ori: dacă ăsta e degradant, cum vreți să spunem? Pentru că dacă nu avem alți termeni mai puțin degradanți sîntem nevoiți să-l folosim pe-ăsta.

View PostDorin_78, on 21 aprilie 2013 - 11:46, said:

Si nu depinde de mase. Daca majoritatea oamenilor(programați social) nu consideră expresia degradantă asta nu înseamnă că trebuie folosită. Decizia prin majoritate e iar o eroare de logică. La fel și-n cazul votului. Ce decide majoritatea nu e neaparat bun. Ei nu-și dau seama de asta. Nu trebuie să așteptăm până când ei vor avea o revelație: "Stai așa, că eu sunt ceva mai mult decât o resursă"
Vă înșelați categoric. Limba este un fenomen eminamente social. Sensurile, nuanțele și conotațiile cuvintelor nu apar printr-un proces de decizie rațional, ci în urma uzului, adică sînt date de masa de vorbitori. Dacă vine cineva și spune în premieră că un termen ar fi peiorativ nu se întîmplă nimic. E nevoie ca masa de vorbitori să înceapă să-l perceapă ca fiind peiorativ.

Sînt alte domenii în care judecarea lucrurilor după majorități și voturi reprezintă o greșeală de logică, dar unica logică a limbii este uzul, iar uzul e ceva statistic. Nu există autorități superioare care să dirijeze limba prin procese decizionale raționale (argumentare și consens). Limba e un animal sălbatic; evoluează în mare măsură în mod inconștient.

View PostDorin_78, on 21 aprilie 2013 - 11:46, said:

View PostAdiJapan, on 21 aprilie 2013 - 11:33, said:

un termen neutru care denumește o situație degradantă.

resursă umană e o astfel de expresie
Nu mai înțeleg, vă contraziceți. Deci acum sînteți de acord că resursă umană este un termen neutru?

View PostDorin_78, on 21 aprilie 2013 - 11:46, said:

și cuvântul sclav in general e depreciativ. in documente oficiale într-adevăr nu este dar in limbajul uzual, referitor la oamenii de acum, este depreciativ.
Nu este depreciativ, verificați în dicționare. Am impresia că faceți niște confuzii de terminologie. Cuvîntul sclav se poate folosi într-adevăr și cu un sens figurat care să fie jignitor. La fel se pot folosi într-un sens figurat și jignitor cuvinte ca: animal, balenă, gheară, taliban. Comparați-le cu cuvinte care sînt depreciative în sensul lor propriu: jidan, bozgor, borîtură, mîncău, homosexual, bașoaldă, babalîc. (Există și situații la limită, dar nu e cazul aici.)

În orice caz, constatarea că, în afară de dumneavoastră și poate încă vreo cîțiva, lumea folosește termenul resurse umane fără nici o nuanță jignitoare e un argument cu totul suficient pentru a trage concluzia că nu este un termen depreciativ. Așa funcționează limba.

#113
gigel de hohențolărn

gigel de hohențolărn

    pe numele de scenă "gigel roialu"

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 17,689
  • Înscris: 07.07.2006

View Postflorincroitoru, on 21 aprilie 2013 - 11:24, said:

Dorine, Japan a explicat bine.Tu nu pricepi.Ești opac.Tine-te de matematică, fizică, lucru manual...Asta e situația; nu poți și gata!
Așa-i, la mate, fizică și lucru manual excelează ăia care nu pricep și-s opaci. Cool logica :lol:

#114
Tinkerbelle

Tinkerbelle

    Post Tenebras Lux

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,305
  • Înscris: 22.04.2013

View PostAdiJapan, on 21 aprilie 2013 - 13:11, said:

cuvinte care sînt depreciative în sensul lor propriu: homosexual
Spui prostii. Cuvântul homosexual nu are deloc sens depreciativ.

#115
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostTinkerbelle, on 29 aprilie 2013 - 13:16, said:

Spui prostii. Cuvântul homosexual nu are deloc sens depreciativ.
Scuze, aveți dreptate, cuvîntul ăsta nu avea că căuta în listă. Îl pusesem acolo doar provizoriu, ca să nu uit să trec și un termen legat de orientările sexuale, de exemplu homosexual, dar apoi am uitat să-l înlocuiesc. Greșeala mea.

Atenție totuși că „spui prostii” sugerează un obicei de a spune prostii. Ați găsit la mine o serie întreagă de prostii?

#116
Tinkerbelle

Tinkerbelle

    Post Tenebras Lux

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,305
  • Înscris: 22.04.2013

View PostAdiJapan, on 29 aprilie 2013 - 17:55, said:

Ați găsit la mine o serie întreagă de prostii?
Nu, dimpotrivă.

View PostTinkerbelle, on 29 aprilie 2013 - 13:16, said:

Spui prostii. Vă aflaţi în eroare, preastimate domn.
Am rectificat. Posted Image

View PostAdiJapan, on 29 aprilie 2013 - 17:55, said:

Atenție totuși că „spui prostii” sugerează un obicei de a spune prostii.
Iarăşi spui prostii/continui să spui prostii > "iarăşi" şi "continui" indică o neîntrerupere.

Formula simplă "spui prostii" nu cred că poate fi interpretată în felul cum aţi sugerat.
Spui prostii (de această dată). E un sous-entendu.

Edited by Tinkerbelle, 29 April 2013 - 19:56.


#117
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostTinkerbelle, on 29 aprilie 2013 - 20:03, said:

Formula simplă "spui prostii" nu cred că poate fi interpretată în felul cum aţi sugerat.
Spui prostii (de această dată). E un sous-entendu.
Comparați:

1. Ai spus o prostie.
2. Spui prostii.

Prezentul folosit pentru o acțiune trecută sugerează că acea acțiune nu a fost un accident izolat, ci se întîmplă în continuare. Iar pluralul în loc de singular sugerează și el o repetare, faptul că acea prostie nu a fost singură, ci urmată de altele. Eu cred că în cazul meu se potrivea varianta 1.

E drept că formula „Spui prostii” se folosește frecvent și că ea se potrivește foarte bine în anumite cazuri, și anume atunci cînd interlocutorul a spus o serie întreagă de prostii și dă semne că va continua. Dar uneori formula e folosită abuziv, ca aici, unde nu reflectă realitatea.

#118
benis

benis

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 20,493
  • Înscris: 04.02.2011

View PostSophistiKat, on 03 aprilie 2013 - 22:41, said:


2. Daca tu, în calitate de rrom spre ex., socotesti ca termenul "tigan" este jignitor, atunci cine sunt eu, mioriticul de la tara, sa contest perceptia ta?

Culmea, unui țigani dacă îi zici "rrom", crede că îl iei la mișto. Majoritatea țiganilor n-au avut treabă cu acest cuvânt, doar câțiva jmecheri frustați, care s-au autointitulat reprezentativi.

#119
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postbenis, on 30 aprilie 2013 - 09:09, said:

Culmea, unui țigani dacă îi zici "rrom", crede că îl iei la mișto. Majoritatea țiganilor n-au avut treabă cu acest cuvânt, doar câțiva jmecheri frustați, care s-au autointitulat reprezentativi.

În spiritul celor zise de tine adaug şi eu:

Nici un RUMÎN pînă secolul 19 n-avea treabă cu cuvîntul ROMÂN, doar cîţiva jmecheri frustraţi, care s-au autointitulat reprezentativi, au decis să inventeze acest cuvînt care reprezintă o plagiere grosolană a cuvîntului ROMAN.

Nici un RUMÎN pînă în secolul 19 n-au folosit vreodată cuvîntul SUNT, doar cîţiva jmecheri frustraţi, care s-au autointitulat reprezentativi, au hotărît că acest cuvînt străin trebuie să înlocuiască cuvîntul neaoş SÎNT, dînd astfel dovadă de trădarea limbii strămoşeşti, trădare care continuă şi azi, fiind întărită de decizia din 1993 a unor jmecheri frustraţi că-şi pot pierde scaunele de academicieni.

Şi exemplele de acest fel pot continua.

Deci după cum vezi, treburile astea legate de identitatea etnică şi de numele purtat de un popor au reprezentat un mijloc de manipulare folosit de multă vreme de către nişte elite cultural-politice care se considerau reprezentative, dar nu erau, pentru că nu le desemnase nimeni prin vot democratic.

Ţiganii, vor sfîrşi prin a-şi zice nu ROMI, ci ROMANI, care e denumirea lor din engleză şi nimeni nu-i va putea împiedica s-o facă. Cum majoritatea dintre ei locuiesc în ţara numită ROMANIA, nimeni din străinătate nu va vedea ceva nelalocul său în această alegere, judecîndu-se că pur şi simplu un popor din Europa alege să se numească după ţara în care trăieşte cel mai mare număr din membrii acestui popor.

Treaba cu RROM este o făcătură penibilă, menită să-i prostească pe ROMÂNI în a accepta pentru poporul ŢIGAN denumirea de ROM, cuvînt ce pare a fi rădăcina numelui ROMÂN, sugerînd o înrudire genetică între cele două popoare care trăiesc pe teritoriul numit în engleză ROMANIA. Din cîte ştiu eu nici un alt popor nu are numele care începe cu două consoane, deci de la bun început s-a ştiut de către jmecherii care au propus denumirea de RROM că ea nu va rezista şi că se va folosi ROM. Evident că în afara ROMÂNIEI nimeni nu foloseşte denumirea RROM (lucrul e uşor de verificat în pagina de pe Wikipedia dedicată poporului ROMANI).

Jmecherii frustraţi care au decis schimbarea din RUMÎNI în ROMÂNI au vrut să creeze confuzia între ROMÂNI şi ROMANI (ITALIENI), însă pînă la urmă confuzia a ajuns să fie între ROMÂNI şi ROMANI (INDIENI). S-a vrut crearea unei iluzii că RUMÎNII sînt de viţă occidentală dar în final s-a obţinut crearea impresiei că RUMÎNII sînt înrudiţi cu o populaţie orientală. Şi toate astea datorită unor jmecheri frustraţi, care s-au autointitulat reprezentativi...

#120
Tinkerbelle

Tinkerbelle

    Post Tenebras Lux

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,305
  • Înscris: 22.04.2013

View PostCrugasic, on 30 aprilie 2013 - 11:26, said:

frustrați
Mai frustrați ca autorul postării de mai sus? :rolleyes:

#121
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View PostTinkerbelle, on 29 aprilie 2013 - 20:03, said:


Formula simplă "spui prostii" nu cred că poate fi interpretată în felul cum ați sugerat.
Spui prostii (de această dată). E un sous-entendu.
Da, ai dreptate, dar AdiJapan va găsi o șmecherie ca să te contrazică.

View PostTinkerbelle, on 30 aprilie 2013 - 11:30, said:

Mai frustrați ca autorul postării de mai sus? Posted Image
Eu cred că tot așa de frustrați, dar acest lucru e fără importanță. Important în situația de față este adevărul, adică aceia au fost șmecheri. Au fost mînați de anumite interese personale și politice, de aceea au fost departe de adevăr. Crugasici nu e șmecher.Pe el îl interesează doar adevărul.Desigur el poate greși, dar nu va face rabat datorită vreunui interes personal sau politic. Aceasta e ste diferența dintre un om de știință și un politician.Din păcate oamenii de știință sînt rari.Cei mai mulți dintre cei ce se intitulează oameni de știință sînt falși. Ei se mulțumesc să repete dogma oficială pt că știu că în caz de contestare a ei vor fi dați afară. M-am referit expres la lingviști și la istorici.

#122
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View PostMegs, on 08 aprilie 2013 - 10:29, said:

Dimitrie Cantemir: "Teoctist de neam bulgar si diacon al lui Marcu din Efes, pentru a dezradacina din Moldova samanta catolicismului si sa ridice pentru totdeauna tinerilor putinta de a citi sofisme latinilor, a incredintat pe Alexandru cel Bun sa surghiuneasca din tara pe oamenii de alta credinta si sa scoata literele latine din toate scrierile si cartile si sa introduca in locul lor, pe cele slavone." ("Descriptio Moldavie" p. 152)

Am mai discutat pe secțiunea de Istorie a forumului despre această situație stranie, în care o minciună absolut ridicolă a ajuns să fie ridicată la rangul de adevăr absolut, pe care și-l menține și azi în mintea unora, cu toate că a fost demontată în urmă cu aproape 150 de ani de către junimistul G. Panu, primul critic al istoriografiei rumînești și primul demitizator al minciunilor cu pretenții de adevăr care apăreau cu duiumul în textele pseudo-istoricilor din secolul 19 și cele anterioare.

Există niște mesaje ale mele din vara trecută în care am vorbit despre contribuțiile critice ale lui George Panu și am dat citate mari din articolele lui publicate în 1872-1873 unde vorbește despre netemeinicia afirmației că s-ar fi scris cu litere latine în Moldova:

http://forum.softped...8#entry11648160

http://forum.softped...8#entry11654433

http://forum.softped...4#entry11671242

Trebuie spus că după demonstrația lui George Panu, această minciună latinomană nu a mai fost luată în serios, fiind mult prea ușor de desființat. Au apărut de atunci tratate despre istoria limbii rumîne și în nici unul din ele nu este nici măcar menționată această afirmație a existenței scrisului cu litere latine în Moldova de pînă la Alexandru cel Bun. La fel, în tratatele de istorie a poporului rumîn, la capitolele despre limba rumînă nu se spune nimic despre așa ceva. Pur și simplu, nici un lingvist sau istoric serios nu mai consideră necesar să menționeze această minciună gogonată. Însă asta nu înseamnă că propagandiștii latinomani au renunțat la ea. Nici vorbă, ei continuă s-o răspîndească pe unde pot, de exemplu pe Wikipedia, în articolul despre limba rumînă:


<-------------------------Începutul citatului----------------------->
Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae, scrisă în 1716 în limba latină, afirma că s-a scris cu litere latine pînă la Conciliul de la Florenta (1432), așadar încă peste 400 de ani după schisma de la 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise pînă atunci cu litere latine, introducînd, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspîndirea catolicismului în țară. Mihail Kogălniceanu, un mare istoric și cărturar român, a susținut aceeași teză, la 1838, în revista Alăuta Românească.

http://ro.wikipedia....
<-------------------------Sfîrșitul citatului----------------------->


De ce spun eu că această porțiune din articolul de pe Wikipedia este opera unui propagandist latinoman? Pentru că aduce în sprijinul ei părerea lui Mihail Kogălniceanu, prezentat ca "un mare istoric și cărturar român". Pentru a da credibilitate minciunii cu alfabetul latin, se folosește o altă minciună, despre profesionalismul lui Kogălniceanu, care în fapt n-a fost nici mare istoric, nici mare cărturar, ci mare politician, ceea ce este cu totul altceva. Acest tip de umflare a prestigiului profesional al unei persoane care susține o minciună folositoare propagandiștilor este larg folosit în literatura propagandistică, unde înainte de a se menționa numele cuiva se folosesc tot felul de epitete, ca "marele", "eruditul", "învățatul", etc. În acest fel, cititorul neavizat este mai înclinat să se lase prostit, din moment ce minciuna pare a veni de la o "mare personalitate", care în fapt nu e niciodată atît de importantă pe cît este prezentată.

Dar de la ce a pornit toată această poveste cu arderea scrierilor cu alfabet latin? De la o afirmație a lui Dimitrie Cantemir care se găsește în cartea acestuia, "Descrierea Moldovei". Cantemir a fost un latinoman extremist, care a dus într-atît de departe crezul său ideologic, încît și-a sacrificat opera pentru el. Așa se face că scrierile în rumînă ale lui Cantemir sînt greu de citit azi, din cauza faptul că el a refuzat să folosească sintaxa limbii rumîne, optînd pentru sintaxa limbii latine, adică punînd verbul la sfîrșitul propoziției. Comparația cu limba folosită de Ion Neculce în aceeași perioadă de timp, îi este complet defavorabilă lui Dimitrie Cantemir și asta numai din încăpățînarea lui motivată ideologic de a folosi o sintaxă străină limbii rumîne. Ca urmare, scrierile lui Neculce pot fi citite cu plăcere și azi, în timp ce scrierile lui Cantemir sînt un chin pentru cititor, care în cele mai multe cazuri va abandona lectura. Și asta nu pentru că Dimitrie Cantemir nu ar fi fost talentat la scris, ba din contră, ci numai pentru că mintea lui a fost întunecată de latinomanie.
Iată ce spunea Cantemir în cartea lui scrisă în latină despre Moldova și moldoveni:


<-------------------------Începutul citatului----------------------->
Despre literile moldovenilor

Înainte de soborul bisericesc de la Florența, moldovenii foloseau litere latinești, după pilda tuturor celorlalte neamuri al căror grai se trage din cel roman. Dar cînd mitropolitul moldovean a trecut, la acest sinod -- după cum am arătat mai sus -- de partea papistașilor [catolicilor], atunci urmașul său cu numele Theoctist -- diacon al lui Marcu din Efes, bulgar de neam, ca să stîrpească aluatul papistașilor din biserica moldovenească și să taie celor tineri prilejul de a citi vicleșugurile papistașilor -- l-a sfătuit pe Alexandru cel Bun să izgonească din țară nu numai pe oamenii de altă lege, ci și literile latinești și să pună în locul lor pe cele slavonești.

Dimitrie Cantemir: Descrierea Moldovei (Traducere de Petre Pandrea), Editura Minerva, București, 1981 - pag. 257
<-------------------------Sfîrșitul citatului----------------------->


Hai să vedem cum stau de fapt lucrurile, analizînd dacă ceea ce a spus Cantemir poate fi adevărat sau nu.
Conciliul de la Florența a început de fapt la Basel, în 14 decembrie 1431. Luarea unor decizii a trenat mulți ani din cauza situației politice tulburi de la acea vreme, iar conciliul a fost mutat la Ferrara în 1438, apoi la Florența în 1439. Unii patriarhi ai bisericilor estice (ortodoxe) au acceptat jurisdicția Papei, alții nu. La întoarcerea lor acasă, cei care au acceptat unificarea cu biserica Romei au întîmpinat opoziție din partea călugărilor, populației și autorităților de stat. Rezultatul final a fost că nu s-a reușit unificarea bisericilor creștine vestice și estice sub autoritatea Papei de la Roma.

http://en.wikipedia....cil_of_Florence

Acum să vedem care era situația lui Alexandru cel Bun în aceeași perioadă. Acesta era probabil pe patul de moarte în momentul în care s-a deschis Conciliul de la Basel (precursorul celui de la Florența), pentru că a murit pe 1 ianuarie 1432. Ca urmare, Alexandru cel Bun nu avea cum să ia o decizie contra activității catolice din Moldova, din moment ce la moartea lui, Conciliul de la Basel de-abia începuse de 2 săptămîni, iar discuțiile au durat ulterior încă 7 ani pînă să se ajungă la confirmarea schismei dintre bisericile catolică și ortodoxă.

Se poate presupune, la limită, că Alexandru cel Bun a reacționat în avans, în cele 2 săptămîni cît mai avea de trăit dînd ordinul de a se combate prin orice mijloace propaganda catolică, inclusiv prin arderea scrierilor rumînești cu alfabet latin. Problema e că Alexandru cel Bun era tolerant din punct de vedere religios, inclusiv cu catolicii. Iată ce se zice în Tratatul de Istorie a Românilor publicat de Academie:


<-------------------------Începutul citatului----------------------->
Dînd dovadă de toleranță în domeniul religios, voievodul a făcut concesii catolicismului, ca și unii dintre înaintașii săi, datorită legăturilor cu Polonia și Lituania. Atunci s-a înființat o nouă episcopie catolică la Baia, alături de cea de la Siret. Existența celor două scaune nu a depășit însă a doua jumătate a veacului al XV-lea [dată la care Alexandru cel Bun era mort, deci nu el le-a desființat].

Academia Română: Istoria Românilor, vol. IV (Editura Enciclopedică, București, 2012) - pag. 325
<-------------------------Sfîrșitul citatului----------------------->


În sfîrșit, hai să zicem că Alexandru cel Bun, și-a uitat pe patul de moarte toleranța religioasă și a dat ordinul arderii scrierilor cu alfabet latin. Însă chiar și în această situație, dispariția completă a textelor rumînești vechi scrise cu alfabet latin nu poate fi posibilă. Și nu poate fi posibilă pentru că o astfel de eventualitate este împotriva rațiunii.

Dacă ar fi fost adevărat că s-a scris în rumînește cu alfabet latin înainte de a se scrie cu alfabet slavon, atunci grosul scrierilor ar fi trebuit să se afle nu în Moldova, ci în Ardeal, Banat și Oltenia, adică în locurile în care a existat colonizare romană și în care se poate presupune că s-a transmis alfabetul de la latină la rumînă. În plus de asta, Ardealul era în vremea lui Alexandru cel Bun sub stăpînire ungurească, iar ungurii aveau ca limbă oficială latina, deci foloseau în mod curent alfabetul latin. Așa că ei nu s-ar fi opus ca și rumînii să scrie cu alfabet latin, ba chiar ar fi încurajat acest lucru dacă astfel rumînii puteau fi convertiți mai ușor la catolicism.

Deci chiar dacă scrierile cu alfabet latin ar fi dispărut complet din Moldova, ele nu ar fi avut cum să dispară și din Ardeal sau Țara Rumînească, unde așa-zisele ordine "incendiatoare" ale lui Alexandru cel Bun nu se aplicau. Dimitrie Cantemir sau altcineva nu pomenește de vreun incendiu al scrierilor rumînești din afara Moldovei. Și totuși odată cu incendierea scrierilor din Moldova, ar fi dispărut orice urmă de text rumînesc cu alfabet latin. Cum se explică asta? Evident prin faptul că moldovenii erau cei mai înaintați dintre rumîni și erau singurii care știau să scrie și păstraseră tradiția alfabetului de la strămoșii lor romani. Dar cum s-a întîmplat asta, din moment ce romanii n-au colonizat niciodată Moldova? Simplu, prin magia propagandei latinomane în versiunea lui Miron Costin, care susținea că de fapt colonizarea principală cu romani a fost în Moldova și Muntenia, nu în Ardeal, unde au fost exilați dacii dezrădăcinați din Moldova și Muntenia.


<-------------------------Începutul citatului----------------------->
După ce au gătitŭ podul peste Dunăre, Traian au trecut toată oastea peste Dunăre, dincoace în ceasta parte, în pămîntul unde ieste acum Țara Muntenească. Și i-au ieșitŭ iară cu oștile sale Decheval, craiul dachilor, la care războiŭ stîndŭ tare dachii și craiul cu ei, însuși craiul au pieritŭ la acel războiŭ. Și așa au purces, după acel războiŭ pierdut și pierirea craiului lor, totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări, unde ieste acum Țara Muntenească și țara noastră, Moldova. Cîtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri peste munții care desparte Țara Ungurească dinspre noi. Iară aicea, îmbe acéste țări, și Țara Muntenească și Țara Moldovei, de la Dunăre pănă suptŭ munți și pănă în Marea Neagră și de la apa Nistrului pănă iară supt munți, tot cu rîmléni și căsași au aședzat și mai mulți oșténi, precum zicŭ ei: colonia romana, adecă discălecarea Râmului. [...]

Măcară că capetile dachilor, domnii cu toate casile lor, s-au tras toți peste munți în Ardeal și de acolo s-au închinatŭ cu toții la Traian-împăratul, totŭ nu i-au crezut, ce și peste munți pentre dachi au discălicatŭ rîmléni, pentru să nu mai poată a-și rădica capul dachii împrotiva împărății, carii vedem și pănă astăzi în tot Ardealul și în țările de sus céle ungurești mai în jumătate cu ungurii, români, adecă rîmléni, suntŭ lăcuitori pănă astăzi.

http://ro.wikisource...AEmp.C4.83ratul
<-------------------------Sfîrșitul citatului----------------------->


Pe baza unor astfel de minciuni propagandistice grotești care nu se sprijină decît pe imaginația autorului lor, se poate apoi clădi orice fantezie, de exemplu aceea că moldovenii erau singurii care știau să scrie cu alfabet latin pentru că îl moșteniseră direct de la coloniștii romani, care însă nu au existat în realitate în Moldova. Miron Costin, ca orice propagandist, disprețuia adevărul istoric și își închipuia că poate să inventeze orice pentru a sprijini teoriile sale latinomane moldocentriste. La fel a procedat și Dimitrie Cantemir, care a inventat holocaustul inexistent al scrierilor rumînești cu alfabet latin și l-a transformat pe Alexandru cel Bun dintr-un domnitor tolerant cu diversele religii din țara lui, într-un extremist ortodox piroman.

Sper ca cele spuse mai sus să-i facă să renunțe în a se face de rîs pe cei care continuă să pună în diverse discuții citatul din Cantemir, ca și cum ar fi un fapt istoric dovedit și nu o minciună penibilă. Este regretabil că și în secolul 21 mai există rumîni care cred afirmațiile făcute de latinomani, fără a cerceta dacă acestea au la bază fapte reale sau sînt niște falsuri propagandistice.

View PostTinkerbelle, on 30 aprilie 2013 - 11:30, said:

Mai frustrați ca autorul postării de mai sus?

Știi cum spune cîntecelul:

Mai bine cioban decît academician,
Mai bine țigan decît latinoman,
Mai bine frustrat decît creier-spălat.


Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate