Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
AC Vortex nu mai incalzește

Scule electrice și impactul ...

Huawei Pura 70/Pro/Ultra

Chiar se platesc pensiile la term...
 cu autorulota prin BZ

Cuptor Electrolux EOE7C31Z, cum i...

Cablu Corsair 600W GPU

Solicitare documente emag
 Uzucapiune teren intravilan

Recomandare aparat foto

Ariston "Genus One+" 24kw...

Saci moloz - unde ii pot arunca?
 Problema respingere memorie supli...

Posibila virusare

Material opac developat filme

Caramida de sticla la exterior
 

Cămătăria - legală sau nu

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
209 replies to this topic

Poll: Cămătăria - legală sau nu (130 member(s) have cast votes)

Cămătăria - legală sau nu

  1. Cămătăria este imorala, dobănda ar trebui sa fie 0 (20 votes [15.38%])

    Percentage of vote: 15.38%

  2. Cămătăria este imorala, dobănda ar trebui sa fie maxim 5% (14 votes [10.77%])

    Percentage of vote: 10.77%

  3. Cămătăria este (insert coin here), dobănda ar trebui sa fie intre 5 si 25% (6 votes [4.62%])

    Percentage of vote: 4.62%

  4. Cămătăria este legala doar la banci, dobănda ar trebui sa fie stabilita prin lege (33 votes [25.38%])

    Percentage of vote: 25.38%

  5. Cămătăria este perfect legală, detinatorii de capital sunt liberi să ceară cât vor (57 votes [43.85%])

    Percentage of vote: 43.85%

Vote Guests cannot vote

#163
mihaicl1981

mihaicl1981

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,309
  • Înscris: 04.06.2009
am gresit 15%/an depozit la  o luna ...
Bai da chiar 15%/luna cum o fi oare ? :)
Nici eu nu inteleg ce o freaca atat DeBeers cu liberalismul in sus si in jos cand subiectul topicului e doar camataria (si prostitutia). Totusi nu sunt de acord cu principiul : " eu sunt liber sa te fraieresc cum vreau eu iar tu esti fraier daca accepti" care este in realitate problema mea cu liberalismul asta de care tot aud. Unele chestii ca inselaciunea sau denaturarea faptelor nu pot sa se pupe cu nici un sistem politic

#164
gomer

gomer

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 492
  • Înscris: 12.05.2009

View Postmihaicl1981, on 10th July 2009, 07:11, said:

Nici eu nu inteleg ce o freaca atat DeBeers cu liberalismul in sus si in jos cand subiectul topicului e doar camataria (si prostitutia).
E clar ca tipul e pe dinafara subiectului. Dupa cum il miros, e un fraier care a supt tita comunista, un ratat ce si-a luat vreun curs de management, a invatat niste concepte care nu le intelege si vorbeste in dodii.

View Postmihaicl1981, on 10th July 2009, 07:11, said:

Totusi nu sunt de acord cu principiul : " eu sunt liber sa te fraieresc cum vreau eu iar tu esti fraier daca accepti" care este in realitate problema mea cu liberalismul asta de care tot aud.
aiurea. Asa vorbesc prostii care nu inteleg conceptul de liberalism. Liberalismul pur, denumit liberalismul clasic ori liberatarianism in SUA, este un etalon. Nu poate exista in realitatea umana contemporana. In principiu sustine ca natura e buna, stie ea mai bine ca oricine ce si cum. De exemplu, embrionul necesita 9 luni sa se dezvolte. Conform vointei unor oameni ar fi mai bine in 7 luni sau chiar si mai rapid. Dar natura a regelementat lucrurile intr-un anumit fel, 9 luni. Liberalismul incearca sa descopere natura in viata economica. Este o incercare frumoasa, caci incearca sa descopere legile naturale. Problema este ca economia este afectata de religie, de cultura, de puterea militara, si bineinteles de politca. Ideologia poate afecta economia, poate afecta modul in care un guvern se amesteca in economie. Liberalismul crede insa in legile naturale, in fortele naturale care pot rezolva toate problemele. Ca in criza economia actuala. Conform solutiei liberale guvernul nu trebuie sa intervina, sa lasa bancile sa falimenteze, speculatii imobiliare sa se duca dracului, imbecilii cu salarii enorme sa piara cu salariile lor cu tot.

#165
De Beers

De Beers

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 705
  • Înscris: 02.03.2006
Pentru cei care apreciaza adevaratele placeri in viata, va recomand documentarul de mai jos ce merge de minune cu o sticla de vin din 78. Tine cateva ore insa merita din plin.

Intamplator :P atinge extrem de multe subiecte mentionate pe acest topic, insa ofera o viziune de ansamblu asupra economiei mondiale si problemelor ei de acum. E fascinant sa vezi cum niste oameni au schimbat istoria la propriu, prin simpla lor prezenta la locul si momentul potrivit.  Sunt sigur ca acelasi lucru se va intampla si acum (desi socialistii parca ar fi de alta parere), ca exact aceleasi principii si motive vechi de cand lumea ce sunt contestate de leftisti acum, vor stabili regulile jocului si modela intreaga lume foarte multi ani in viitor.


The Ascent of Money 1 - From Bullion to Bubbles

The Ascent of Money 2 - Bonds of War

The Ascent of Money 3 - Risky Business

The Ascent of Money 4 - Planet Finance

..


Shylock vs Antonio again (se pare ca au citit pe aici si s-au inspirat:P).

Attached File  imagesmerchant_shylock_small.jpg   10.4K   8 downloads

Edited by De Beers, 23 August 2009 - 00:31.


#166
soka norman

soka norman

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,978
  • Înscris: 28.05.2006
problema e ca piata bancara nu e libera
bancile mari in colaborare cu statul au distrus sistemele care ofereau o dobanda mica(suportabila)
alta problema ar fi faptul ca contractele au devenit foarte complexe(trebuie sa fi economist ca sa iti dai seama ce ai semnat de fapt)
A treia problema ar fi bancherii internationali care distrug economia unor tari intregi prin schemele lor financiare.
Apropo ,ce poate sa iti faca banca daca nu mai platesti ratele?(just asking,nu ca asta as vrea sa fac) :rolleyes:

#167
kos_funny

kos_funny

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,185
  • Înscris: 11.07.2007
Daca nu ai ipoteca si nu esti proprietar nu are ce sa iti faca!

#168
De Beers

De Beers

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 705
  • Înscris: 02.03.2006

Quote

A treia problema ar fi bancherii internationali care distrug economia unor tari intregi prin schemele lor financiare.

Dar aceasta e insasi explicatia paranormalului..


#169
Tomaso

Tomaso

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 57,714
  • Înscris: 11.04.2005
Deputații au adoptat astăzi, pe articole, un proiect de lege care interzice cămătăria.

Citiți mai mult: Cămătăria, la un pas de a fi interzisă - Parlament > EVZ.ro http://www.evz.ro/de...l#ixzz1aa7KjupD
EVZ.ro

#170
SDan222

SDan222

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,925
  • Înscris: 06.04.2006
:roflmaofast: :roflmaofast: :roflmaofast:  

Adica-s interzisi pacalicii care se strang cate 3-4 si, cica, fac "afaceri". Pe piata vor ramane barosanii. Scartzaie sandramaua, nu mai e loc chiar pentru toti Gigeii pe craca ...

Edited by SDan222, 12 October 2011 - 17:35.


#171
gtk

gtk

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,868
  • Înscris: 18.09.2004
as usual, total retardati! acu' vor sa-i pedeapseasca pe cei care dadeau bani cu imprumut+robanda in mod legal, sperand ca ii elimina pe golanii infractori care imprumuta ilegal cu dobanzi exorbitante, dupa care terorizeaza datornicii... yeah, right! dar, nah, ce sa ceri de la prosti...

Edited by gtk, 12 October 2011 - 17:42.


#172
Extra3OO

Extra3OO

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 489
  • Înscris: 23.11.2009

View Posttomaso, on 12th October 2011, 17:25, said:

Deputații au adoptat astăzi, pe articole, un proiect de lege care interzice cămătăria.

Citiți mai mult: Cămătăria, la un pas de a fi interzisă - Parlament > EVZ.ro http://www.evz.ro/de...l#ixzz1aa7KjupD
EVZ.ro

Pai normal. Cum era vorba: "Don't steal. Givernment hates competition", nu?



Quote

Aventurile lui Jonathan Gullible

Ken Schoolland – Aventurile lui Jonathan Gullible. O odisee liber-schimbistă

Cu Șoareci alături, Jonathan grăbi pasul. Clădirile deveneau tot mai mari și străzile tot mai aglomerate. Trotuarele făceau ca pietonii, chiar și cei care umblau în genunchi, să se poată deplasa mai ușor. Imediat ce trecu dincolo de o clădire mare din cărămidă roșie, auzi zgomotul puternic al unor mașinării. Clinchetul rapid semăna cu al unei prese de tipărit. “Poate că e ziarul local,” spuse Jonathan cu glas tare, ca și cum ar fi așteptat un răspuns din partea pisicii. “Bun! În cazul ăsta am să pot citi totul despre insulă.”

Căutând o intrare în clădire, dădu colțul străzii și aproape se ciocni de un cuplu bine îmbrăcat, care se plimba braț la braț pe stradă. “Mă scuzați,” spuse Jonathan. “Nu pot găsi o intrare în clădirea aceasta de ziar. Ați putea să mi-o arătați?”

Doamna zâmbi în timp ce domnul îl corectă pe Jonathan. “Mă tem că te înșeli, tinere. Acesta este Biroul Oficial de Creare a Banilor, și nu ziarul.”

“Oh,” spuse Jonathan dezamăgit. “Speram să găsesc o tipografie importantă.”

“De ce atâta dezamăgire?” spuse bărbatul. “Înveselește-te. Acest birou este mai important și este o sursă de fericire mai mare decât o tipografie de ziar. Nu-i așa, dragă?” și bătu ușor mâna înmănușată a doamnei.

“Da, e adevărat,” spuse femeia cu un chicotit. “Acești oameni tipăresc o mulțime de bani pentru a face poporul fericit.”

Poate că asta era soluția de a pleca de pe insulă, se gândi Jonathan. Poate că așa putea să-și plătească plecarea cu un vapor. “Pare o idee minunată!” spuse Jonathan cu entuziasm. “Și eu aș vrea să fiu fericit. Poate că aș putea tipări niște bani și…”

“A, nu,” spuse bărbatul cu dezaprobare în glas. Îi făcu un semn dojenitor cu degetul lui Jonathan. “Asta ar fi imposibil. Nu-i așa, dragă?”

“Desigur,” adăugă femeia. “Cei care tipăresc bani fără să fie angajați de Consiliul Lorzilor sunt catalogați drept “falsificatori” și aruncați în închisoare. Nu tolerăm astfel de ticăloși în orașul nostru.”

Bărbatul încuviință dând din cap cu putere. “Când falsificatorii tipăresc bani și îi cheltuie, banii lor inundă străzile și jefuiesc valoarea banilor tuturor. Orice suflet sărac având un venit fix din salariu, economii sau pensie ar descoperi curând că banii lui nu mai au nici o valoare.”

Jonathan se încruntă. Îi scăpase ceva? “Credeam că ați spus că tipărirea de bani mulți îi face pe oameni fericiți.”

“Da, e adevărat,” replică femeia. “Cu condiția…”

“…să fie bani tipăriți oficial,” interveni bărbatul înainte ca ea să termine. Spre marele amuzament al lui Jonathan, cei doi se cunoșteau atât de bine încât își terminau unul altuia propozițiile. Bărbatul scoase un portofel din buzunarul hainei și trase afară o bucată de hârtie pe care i-o arătă lui Jonathan. Arătând spre o ștampilă oficială, adăugă, “Dacă este oficial, atunci nu este “falsificat”.”

“Și atunci se numește “finanțare prin deficit”, continuă ea, ca și cum ar fi recitat dintr-un text de manual învățat pe de rost. “Finanțarea prin deficit este o parte a unui plan de cheltuieli complicat și sofisticat.”

Băgându-și la loc portofelul, bărbatul interveni, “Dacă este oficial, atunci cei care emit banii nu sunt hoți.”

“Sigur că nu!” spuse ea. “Și sunt foarte generoși. Cheltuie acei bani pe proiecte pentru oamenii loiali care sunt atât de drăguți să-i voteze.”

“Încă o întrebare, dacă nu vă supărați,” spuse Jonathan. “Ce se întâmplă cu salariile, economiile și pensiile tuturor? Ați spus mai înainte că acestea nu mai au valoare dacă se tipăresc mai mulți bani. Acest lucru nu se întâmplă și atunci când autoritățile tipăresc bani? Oare asta îi face pe toți fericiți?”

Cei doi se uitară unul la altul. Domnul spuse, “Sigur, prețurile cresc, dar suntem întotdeauna fericiți când Lorzii au mai mulți bani pe care să-i cheltuie pentru noi. Sunt atâtea nevoi disperate în ajutorul cărora să vii – ale muncitorilor, ale săracilor și ale bătrânilor.”

Femeia explică, “Lorzii sunt foarte scrupuloși când cercetează rădăcinile creșterii prețurilor de pe insulă. Ei au identificat ghinionul și vremea proastă drept cauze principale ale dificultăților noastre. Da, ghinionul și vremea proastă duc la creșterea prețurilor și la scăderea nivelului de trai.”

“Și -,” bărbatul făcu o pauză plină de semnificație. “Nu-i uita pe străini.”

“Mai ales străinii!” spuse femeia, alarmată. “Insula noastră este asediată de inamici care încearcă să ne ruineze economia cu prețurile mari ale produselor pe care ni le vând. Cu siguranță prețul mare al benzinei lor ne va duce de râpă.”

“Sau prețurile mici,” adăugă el. “Ei încearcă întotdeauna să ne vândă alimente și haine la prețuri scandalos de mici. Din fericire, Consiliul Lorzilor noștri îi tratează cu severitate.”

“Slavă domnului, da! Avem un Consiliu înțelept care să aleagă adevăratele valori pentru noi,” spuse femeia cu îngâmfare. Întorcându-se către tovarășul ei, îi arătă soarele și exprimă o dorință urgentă să plece mai departe.

“Ai dreptate, draga mea. Sper că ne vei scuza, tinere. Avem o întâlnire la banca noastră de investiții în această după-amiază. Ar fi o nebunie să pierdem valul actual de entuziasm pentru cumpărarea de terenuri și metale prețioase.”

Domnul își scoase pălăria, doamna se înclină politicos, și amândoi îi urară lui Jonathan o zi bună.

ˆ Institutul Ludwig von Mises – România

Attached Files



#173
SonyAD

SonyAD

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,444
  • Înscris: 24.10.2010
Banii nu sunt o marfă. Sunt un mijlocitor al trocului (nu există altă formă de comerț decât trocul - că ar fi altfel e doar încă o balivernă liberală abjectă).

Numai habarniștii și teleghidații au impresia că banii sunt o marfă (au valoare). Sau că vreun stat din lume își mai emite propria monedă (nu mai e cazul de prin prima parte a secolului trecut).

Cămătăria este un domeniu de activitate nobil în comparație cu sistemul bancar, care falsifică bani cu fiecare împrumut acordat dar pretinde înapoi și mai mult de dublu cuantumul banilor falși împrumutați.

Toți banii aflați în circulație au fost emiși de bănci sub obligația de a restitui mai mult. Mult mai mult.

[ http://s6.postimage.org/hfhwtfrn5/exponentgrph.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Nu ai de unde restitui dobânda fără pururi noi și noi împrumuturi, tot mai mari.

Statele se împrumută de la bănci pentru a avea monedă națională.

Totul este o mare prosteală.

De la PIB (care se măsoară în bani și e deci la fel de neîncredere) la faptul că cei care adaugă adaos comercial sau scot bani din cur produc valoare și ar merite altceva decât un bol de orez pe zi.

În pârnaie.

Edited by SonyAD, 10 March 2012 - 04:17.


#174
Extra3OO

Extra3OO

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 489
  • Înscris: 23.11.2009

View PostSonyAD, on 10th March 2012, 04:20, said:

Numai habarniștii și teleghidații au impresia că banii sunt o marfă (au valoare). Sau că vreun stat din lume își mai emite propria monedă (nu mai e cazul de prin prima parte a secolului trecut).

Cămătăria este un domeniu de activitate nobil în comparație cu sistemul bancar, care falsifică bani cu fiecare împrumut acordat dar pretinde înapoi și mai mult de dublu cuantumul banilor falși împrumutați.


Exact ce zici tu mai sus spuneau unii in urma cu 500 de ani:

“And if you say, merchant, that you do not lend it, but that you place it (or deposit it), that is a greater mockery; who ever saw the depositary pay? He is usually paid for the safekeeping and the work of the deposit; much more than that, if you now place your money with the moneylender as a loan or as a deposit, in the same way as you take your part of the profit that the moneylender takes, you also take part of the blame (risc), and even the greatest part.”

“Receiving interest from a bank is incompatible with the nature of a demand deposit, and that, in any case, a fee should be paid to the banker for keeping the money under his custody” – Luis Saravia de la Calle – “Instrucción de mercaderes” (1544)


Nimic nu e nou sub Soare. :)

#175
SonyAD

SonyAD

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,444
  • Înscris: 24.10.2010
Nu văd citatul ăla să zică exact sau tot ce am zis eu.

Oamenii nu știu sau nu înțeleg (sau nu acceptă pentru că e șocant deși ar trebui să fie evident) că băncile creează banii pe care îi împrumută prin însăși acordarea împrumutului. Nu fac asta explicit dar ceea ce fac este exact același lucru d. p. d. v. al consecințelor (în principal mărimea masei monetare în existență și circulație).

Bineînțeles că mint deponenții (cum că banii lor ar mai fi în cont). Că mint și că totul e o fraudă se dă pe față când pică banca. Bineînțeles că nimeni nu vede că împăratul nu are haine. Și nici vreunul din toți ceilalți împărați. Adicătelea la fel se poate întâmpla, foarte ușor, cu oricare din toate celelalte bănci. Ghinionul ăsteia a fost că a avut parte de mai mulți rău platnici.

De ce nu își dau oamenii seama că împăratul n-are haine?

1. Pentru că îs proști și ignoranți, de aia și prinde așa bine liberalismul la ei.
2. Pentru că privesc fiecare bancă separat, ca și cum ar fi o entitate distinctă, izolată.

În realitate băncile sunt interconectate, electronic, operează la fel și plimbă sume masive de bani între ele în fiecare minut.

Rezerva minimă obligatorie din banii deponenților ia locul tuturor banilor acestora (în ideea că plățile din rezerva băncii A ordonate de clienții acesteia în rezervele tuturor celorlalte bănci ajunge să fie în echilibru, peste un interval oarecare de timp, cu ce este plătit înapoi din rezervele tuturor celorlalte bănci de clienții acestora) iar deponenții îi pot cheltui ca și cum toți banii de pe extrasul de cont chiar i-ar mai avea în cont.

Dar, bineînțeles, nu îi mai au.

Din nou, totul se bazează pe faptul că, în general, marea majoritate a deponenților băncii nu vor cheltui, simultan sau aproape simultan, mai mult de 20% (RMO actuală în Ro.) din cât au în cont și pe faptul că, pe termen mediu și lung, plățile și retragerile efectuate de creditorii băncii (deponenții ei) sunt în echilibru cu plățile încasate și depunerile efectuate.

În acest timp banii împrumutați (diferența de 79%~80%) debitorilor băncii (cei care și-au angajat credite de la banca respectivă) sunt și ei în circulație. Pentru că lumea nu își angajează credit la bancă să țină banii la saltea - literalmente - ci, în 99,99...% din cazuri, ca să îi cheltuie sau să îi investească. Adică o să ajungă destul de repede înapoi într-o bancă. Asta dacă vor fi schimbați vreodată în monedă fizică (bancnote și monezi) că nu e exclus să nu iasă deloc din circuitul bancar.

Ce înseamnă că eu pot cheltui 20% din toți banii care îmi apar pe extrasul de cont ca și când aș avea 100% din banii de pe extrasul de cont în același timp în care altcineva îmi cheltuie 80% din banii de pe extrasul de cont?

Ce să însemne asta?

Fraudă, fals, inflație.

Tot ce fac băncile este să încerce să echilibreze fluxurile financiare între ele ca să nu trebuiască să se împrumute la banca centrală sau celelalte bănci ca să își asigure RMO pt. că asta le reduce profitul sau le aduce audit, alte consecințe neplăcute.

Acum o să vină unii să spună ei cum că nu e așa, că există depozite la termen, blablabla.

Termen de cât? 3 luni? Așa, și?

Care poate fi perioada de rambursare la un credit ipotecar? 25 de ani, poate chiar mai mult?

Partea cea mai nașpa e că nu mai există monedă suverană. Numai băncile mai emit bani. Iar băncile emit bani numai ca împrumut cu dobândă. Dobândă ce este, bineînțeles, compusă. Datoria îți crește pe măsură ce o plătești. :lol:

Datoria publică și privată în lei a țării este mai mare decât masa monetară a leului. La fel este pentru toate țările și valutele lumii.

Și datoria crește exponențial mai repede decât crește masa monetară, tot exponențial.

La un moment dat nu vom mai putea servisa datoria (face față dobânzii). Vom ajunge ca Islanda, Grecia, etc.. It's not a question of 'if'.

Dintre cei puțini care înțeleg și acceptă realitatea că așa funcționează șandramaua spurcată ce este sistemul monetar bancar (fundamental identic în toate țările) mulți nu văd nimic în neregulă cu starea de fapt - asta e ce găsesc eu frapant. Fie îs plozi de bancheri, fie niște paraziți conexi care înțeleg că numai sub actualul sistem pot parazita în halul în care o fac. Da, sistemul actual e gândit de și pentru paraziți, într-adevăr. Măcar cu asta pot fi de acord.

Pentru cei mulți care nu știu sau nu înțeleg problema sunt atâtea surse de documentare, citate, păreri încât ignoranța nu e scuzabilă. Subiectul a fost tratat public de directori de bănci centrale, președinți de state, economiști laureați nobel, etc.

Dar na... prostia omenească.

Dintre cei care habar n-au pe ce lume trăiesc unii, evident liberali, au impresia că problema e statul (de parcă banca centrală e stat, nu stat în stat). Soluția lor, evident tâmpită, este ca fiecare pulete de la colț de stradă să își emită (cu dobândă, evident) propria monedă (fără să-l controleze nimeni la oo, să-l întrebe de sănătate).

Adică să ai vreo 10 monede diferite într-un oraș ca bucureștiul, în competiție. Sau fiecare bancă sau sucursală de bancă să își emită propria monedă în loc să umfle masa monetară a uneia singure - leul.

În mintea lor asta ar rezolva problema prin introducerea competiției. :lol:

Bineînțeles că habar nu au istorie. Pe lângă imbecilitatea evidentă a unei asemenea situații ar știi că fix de acolo am ajuns aici.

Tot fix de acolo am ajuns aici și cu moneda de aur sau argint ori răscumpărabilă în aur sau argint și care, de asemenea, nu este deloc o soluție, cu atât mai puțin una practică.

Edited by SonyAD, 12 March 2012 - 00:40.


#176
Tomaso

Tomaso

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 57,714
  • Înscris: 11.04.2005
unde am mai auzit discursul acesta ... ?  :scratchchin: :boredlook:

#177
SonyAD

SonyAD

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,444
  • Înscris: 24.10.2010

View Postkos_funny, on 21st October 2009, 22:58, said:

Daca nu ai ipoteca si nu esti proprietar nu are ce sa iti faca!

Greșești amarnic.

Tot ești legat de gât de bănci pentru că depinzi de banii lor ca să cumperi bunuri, servicii, resurse, materia primă, utilități, etc.

Sau ca să îți fie cumpărate bunurile, serviciile, resursele, materia primă, utilitățile, etc.

Și la fel cum masa monetară crește când se acordă noi împrumuturi ea se contractă pe măsură ce ele sunt plătite. Problema e dobânda, care trebuie plătită din noi împrumuturi angajate de alții (tot cu dobândă, evident) pentru că nu se emit bani decât ca împrumut cu dobândă. Și, tot evident, nu îți ajung banii din împrumutul original, dacă-l recâștigi prin muncă după ce l-ai cheltuit, ca să achiți și dobânda.

Că problema îndatorării excesive s-ar rezolva simplu prin neangajarea de noi credite de la bănci denotă ignoranță crasă în legătură cu sistemul monetar.

Dacă oamenii nu își mai angajează credite (sau băncile nu vor să le mai acorde că le convine să cumpere obligațiuni de stat și să stea cu deștu-n fund) masa monetară se contractă (pe măsură ce datoriile restante la bănci se plătesc) și consumatorul se panichează.

Bineînțeles că nu ajung toți banii din economie pentru a stinge toate datoriile, publice sau private.

Dar sigur intri într-o spirală recesională și te-ai dus naibii pe copcă. Și nici nu e nevoie decât de o contracție de câteva puncte procentuale a masei monetare și frica celor care își permit să cheltuie de a o mai face. Cu atât mai mult dacă au și ei rată la bancă (dar nu mult din venitul lunar).

Economia s-ar autoregla pentru contracția monetară prin deflația prețurilor. Dar nu o poate face pentru că o țin de gât datoriile fictive restante băncilor, în bani vechi - inflaționiști (de pe vremea când băncile căcau împrumuturi cu buletinul la foc automat și pâinea costa 1,2 lei când azi costă 1,0 lei - de exemplu).

Datorie care valorează tot mai mult în valoare reală (ce poți cumpăra de o sumă dată de bani și/sau cât trebuie să muncești pentru ea) și care este tot mai evident de imposibil de plătit pe măsură ce masa monetară continuă să se contracte.

La nivel individual e foarte bine de tine să nu ai datorii la bănci.

Dacă, însă, prea mulți nu au datorii la bănci e foarte prost pentru toți.

Și nu e nevoie să fie așa. Dar asta cere reformă monetară și chiar n-ai cu cine.

P. S. Alt mit liberal care încearcă să justifice ciuma bancară este acela cum că, vezi domn'e, antreprenorii nu își vor mai putea permite credite.

Aiurea.

Istoria ne arată și de această dată că, înainte de flagelul bancar cu rezervă fracționară, firmele și antreprenorii adunau bani de investiții prin propriile economii. Găseau preferabilă această variantă îndatorării cu dobândă. Pentru că banii nu își pierdeau constant valoarea.

Mai mult, punând bani la saltea le măreai de fapt valoarea pentru că reduceai puțin masa monetară în circulație. Retrăgând suficient de mulți bani suficient de mult timp prețurile (inclusiv salariile - prețuri pe munca oamenilor) scădeau proporțional cu contracția masei monetare și diferența dintre productivitate și consum (care era mai mic datorită economisirii de bani de către unii agenți economici, după ce câștigau acei bani prin producție și vânzare de valoare reală).

P. P. S. Cu cât rezerva minimă obligatorie e mai mică; cu atât băncile pot umfla mai mult o sumă dată de bani prin împrumuturi succesive.

View Posttomaso, on 12th March 2012, 00:42, said:

unde am mai auzit discursul acesta ... ?  :scratchchin: :boredlook:

Ce vrei, bre? Te pomenești că te-am plictisit.

Edited by SonyAD, 12 March 2012 - 01:21.


#178
WhatNot

WhatNot

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,644
  • Înscris: 23.02.2011

View PostSonyAD, on 12th March 2012, 01:22, said:

La nivel individual e foarte bine de tine să nu ai datorii la bănci.

Dacă, însă, prea mul?i nu au datorii la bănci e foarte prost pentru to?i.

Sunt fara cuvinte. Stimate Sony, banii sunt o marfa si domeniul bancar constituie, in natura lui intrinseca, o piata. Valoarea banului este data de bancile centrale, care sunt institutii de fapt de stat, insa separate de guvern sau parlament, special pentru a evita abuzurile de care spui tu. Ca unii bancheri si-au facut si vreo clica, aia e altceva, si ca dupa traiul pe datorie timp de zeci de ani, e cam greu sa poate fi platite datoriile. Insa sa continui sa mergi mai departe pe calea care ne-a adus in situatia de fata in primul rand, cea a datoriilor nesustenabile si a deficitelor constante, mie mi se pare dovada de prostie crasa.

Edited by WhatNot, 12 March 2012 - 23:42.


#179
SonyAD

SonyAD

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,444
  • Înscris: 24.10.2010

View PostWhatNot, on 12th March 2012, 23:37, said:

Sunt fara cuvinte. Stimate Sony, banii sunt o marfa si domeniul bancar constituie, in natura lui intrinseca, o piata.

Ești în lumea ta.

Ești pierdut realității.

Cum poți susține că banii sunt o marfă?

MÁRFĂ, mărfuri, s. f. Produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-cumpărării.

MÁRFĂ mărfuri f. 1) Bun (material) destinat schimbului pe piață. 2) Totalitate a obiectelor destinate vânzării.

Ia explică-mi tu mie cum vinzi tu 100 de lei, în lei, pe profit, fără fraudă. De ce ți-ar da cineva 105 lei pe 100 lei? Exlică-mi.

Explică-mi, bre, și mie să mă luminez la cap de înțelepciunea liberală, cum gândiți voi de îmi plesnesc neuronii precum condensatorii de Samsung când vă citesc inepțiile.

A, că găsești vreun cazat la bălăceanca să îți dea 150 de lei, primiți de la rude să dea la asistente până la următoarea vizită, pe 100 lei înseamnă că asta e o tranzacție? Că dacă te duci în piață să urli că vinzi 100 lei pe 105 lei vei găsi mușterii?

Banii sunt un mijlocitor de schimb și o unitate de comparație/evaluare comparativă. Ca să poți să compari o mașină cu un scuter și să înțelegi că mașina e mai dificil și costisitor de produs.

Ca să știi că nu îți permiți mașina ci doar scuterul la câtă valoare produci tu, la rândul tău.

Cum poți susține că banii sunt o marfă?

Cum poți susține că unii ar trebui să aibă privilegiul de a crea bani spre a-i împrumuta cu dobândă?!

Cum?!!!

Cum puteți minți atât de abject cu atâta seninătate?

Ce ziceți voi e că trebuie în continuare să fie permisă frauda monetară și falsificarea instituționalizată a banilor.

View PostWhatNot, on 12th March 2012, 23:37, said:

Valoarea banului este data de bancile centrale, care sunt institutii de fapt de stat, insa separate de guvern sau parlament, special pentru a evita abuzurile de care spui tu.

Sunt instituții private.

HaHaHa!

Auzi: pentru a evita abuzurile!

Auzi la ei!

Păi ce e falsificarea banilor și frauda?

Explică-mi, te rog.

View PostWhatNot, on 12th March 2012, 23:37, said:

Ca unii bancheri si-au facut si vreo clica, aia e altceva, si ca dupa traiul pe datorie timp de zeci de ani, e cam greu sa poate fi platite datoriile.

Datoriile sunt fictive.

Rezultatul monedelor naționale create exclusiv prin îndatorare de a restitui mai mult decât s-a emis în circulație, cu dobânzi compuse (datoria totală - stinsă + rimanentă - crește pe măsură ce o servisezi :lol: ).

Fraudă 500%.

Sistemul monetar-bancar este un mecanism de parazitare, de extracție a bogăției prin reducerea puterii de cumpărare a celor care produc bogația reală și augmentarea puterii de cumpărare a paraziților.

Asta se face micșorând continuu ponderea deținerii de bani din masa monetară totală în circulație de către puleții de rând, care trebuie să producă exces gros de valoare reală ca să supraviețuiască. În favoarea paraziților din sistemul bancar-financiar care nu produc decât fraudă și fals.

Este redistribuire de bogăție mai abjectă decât sub leninism și stalinism.

Ipocriților.

Ba mai mult!

Nici nu vreți ca cei pe care îi parazitați să plătească un impozit procentual mai mic!

Hulpavilor.

View PostWhatNot, on 12th March 2012, 23:37, said:

Insa sa continui sa mergi mai departe pe calea care ne-a adus in situatia de fata in primul rand, cea a datoriilor nesustenabile si a deficitelor constante, mie mi se pare dovada de prostie crasa.

Prostia crasă este nerenaționalizarea monedei naționale.

Aia e prostia crasă.

Masa monetară a monedei naționale trebuie să fie FIXĂ, under pain of death. Fie că e în țară sau peste hotare, ea trebuie să fie fixă.

Dacă este nevoie se pot retrage bancnotele de valori nominale mari și înlocuite cu echivalentul în bancnote de valori nominale mai mici. Dar este TREABA PIEȚEI SĂ DECIDĂ.

Piața liberală, adică cea păzită de monopoluri și carteluri.

De STAT, EVIDENT.

Edited by SonyAD, 13 March 2012 - 10:52.


#180
WhatNot

WhatNot

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,644
  • Înscris: 23.02.2011

View PostSonyAD, on 13th March 2012, 10:41, said:

Ești în lumea ta.

Ești pierdut realității.

Cum poți susține că banii sunt o marfă?

MÁRFĂ, mărfuri, s. f. Produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-cumpărării.

MÁRFĂ mărfuri f. 1) Bun (material) destinat schimbului pe piață. 2) Totalitate a obiectelor destinate vânzării.

Ia explică-mi tu mie cum vinzi tu 100 de lei, în lei, pe profit, fără fraudă. De ce ți-ar da cineva 105 lei pe 100 lei? Exlică-mi.

Nu, dar pot sa gasesc pe cineva dispus sa imi dea 29,9904 USD pe ei.
<h2 class="r" style="font-size:138%">
</h2>






View PostSonyAD, on 13th March 2012, 10:41, said:

Datoriile sunt fictive.

Rezultatul monedelor naționale create exclusiv prin îndatorare de a restitui mai mult decât s-a emis în circulație, cu dobânzi compuse (datoria totală - stinsă + rimanentă - crește pe măsură ce o servisezi :lol: ).


Sunt reale si sunt cauzate de guvernanti incompetenti care au crezut ca traiul pe datorie va continua la nesfarsit si ca pot cheltui oricat, probabil folosind aceeasi logica pe care o folosesti si tu acuma, uitand ca datoria este o chestie pe care mai devreme sau mai tarziu trebuie sa o restitui, si statul nu este atat de diferit de o persoana individuala sau o companie in materie de datorii pe cat ar crede unii.

View PostSonyAD, on 13th March 2012, 10:41, said:

Prostia crasă este nerenaționalizarea monedei naționale.

Masa monetară a monedei naționale trebuie să fie FIXĂ, under pain of death. Fie că e în țară sau peste hotare, ea trebuie să fie fixă.

E deja nationalizata, mai putin in zona euro, unde este la latidudinea BCE, care numai privata nu este. Cat despre masa monetara, aceasta ar trebui sa cuprinda totalitatea bunurilor si serviciilor existente pe piata. Pentru a mentine acest echilibru, cateodata este necesara inflatia, alte ori deflatia, in functie de cand se contracta piata sau cand are crestere. O masa monetara fixa pe fondul cresterii economice va duce la deflatie, iar pe fondul scaderii productivitatii va duce la inflatie si la cresterea preturilor.

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate