Cãmãtãria - legalã sau nu

am gresit 15%/an depozit la  o luna ...
Bai da chiar 15%/luna cum o fi oare ?
Nici eu nu inteleg ce o freaca atat DeBeers cu liberalismul in sus si in jos cand subiectul topicului e doar camataria (si prostitutia). Totusi nu sunt de acord cu principiul : " eu sunt liber sa te fraieresc cum vreau eu iar tu esti fraier daca accepti" care este in realitate problema mea cu liberalismul asta de care tot aud. Unele chestii ca inselaciunea sau denaturarea faptelor nu pot sa se pupe cu nici un sistem politic

mihaicl1981, on 10th July 2009, 07:11, said:

E clar ca tipul e pe dinafara subiectului. Dupa cum il miros, e un fraier care a supt tita comunista, un ratat ce si-a luat vreun curs de management, a invatat niste concepte care nu le intelege si vorbeste in dodii.

mihaicl1981, on 10th July 2009, 07:11, said:

aiurea. Asa vorbesc prostii care nu inteleg conceptul de liberalism. Liberalismul pur, denumit liberalismul clasic ori liberatarianism in SUA, este un etalon. Nu poate exista in realitatea umana contemporana. In principiu sustine ca natura e buna, stie ea mai bine ca oricine ce si cum. De exemplu, embrionul necesita 9 luni sa se dezvolte. Conform vointei unor oameni ar fi mai bine in 7 luni sau chiar si mai rapid. Dar natura a regelementat lucrurile intr-un anumit fel, 9 luni. Liberalismul incearca sa descopere natura in viata economica. Este o incercare frumoasa, caci incearca sa descopere legile naturale. Problema este ca economia este afectata de religie, de cultura, de puterea militara, si bineinteles de politca. Ideologia poate afecta economia, poate afecta modul in care un guvern se amesteca in economie. Liberalismul crede insa in legile naturale, in fortele naturale care pot rezolva toate problemele. Ca in criza economia actuala. Conform solutiei liberale guvernul nu trebuie sa intervina, sa lasa bancile sa falimenteze, speculatii imobiliare sa se duca dracului, imbecilii cu salarii enorme sa piara cu salariile lor cu tot.

Pentru cei care apreciaza adevaratele placeri in viata, va recomand documentarul de mai jos ce merge de minune cu o sticla de vin din 78. Tine cateva ore insa merita din plin.

Intamplator atinge extrem de multe subiecte mentionate pe acest topic, insa ofera o viziune de ansamblu asupra economiei mondiale si problemelor ei de acum. E fascinant sa vezi cum niste oameni au schimbat istoria la propriu, prin simpla lor prezenta la locul si momentul potrivit.  Sunt sigur ca acelasi lucru se va intampla si acum (desi socialistii parca ar fi de alta parere), ca exact aceleasi principii si motive vechi de cand lumea ce sunt contestate de leftisti acum, vor stabili regulile jocului si modela intreaga lume foarte multi ani in viitor.


The Ascent of Money 1 - From Bullion to Bubbles

The Ascent of Money 2 - Bonds of War

The Ascent of Money 3 - Risky Business

The Ascent of Money 4 - Planet Finance

..


Shylock vs Antonio again (se pare ca au citit pe aici si s-au inspirat:P).

 imagesmerchant_shylock_small.jpg   10.4K   8 downloads

Edited by De Beers, 23 August 2009 - 00:31.

problema e ca piata bancara nu e libera
bancile mari in colaborare cu statul au distrus sistemele care ofereau o dobanda mica(suportabila)
alta problema ar fi faptul ca contractele au devenit foarte complexe(trebuie sa fi economist ca sa iti dai seama ce ai semnat de fapt)
A treia problema ar fi bancherii internationali care distrug economia unor tari intregi prin schemele lor financiare.
Apropo ,ce poate sa iti faca banca daca nu mai platesti ratele?(just asking,nu ca asta as vrea sa fac)

Daca nu ai ipoteca si nu esti proprietar nu are ce sa iti faca!

Quote

Dar aceasta e insasi explicatia paranormalului..

Deputații au adoptat astãzi, pe articole, un proiect de lege care interzice cãmãtãria.

Citiþi mai mult: Cãmãtãria, la un pas de a fi interzisã - Parlament > EVZ.ro http://www.evz.ro/de...l#ixzz1aa7KjupD
EVZ.ro

  

Adica-s interzisi pacalicii care se strang cate 3-4 si, cica, fac "afaceri". Pe piata vor ramane barosanii. Scartzaie sandramaua, nu mai e loc chiar pentru toti Gigeii pe craca ...

Edited by SDan222, 12 October 2011 - 17:35.

as usual, total retardati! acu' vor sa-i pedeapseasca pe cei care dadeau bani cu imprumut+robanda in mod legal, sperand ca ii elimina pe golanii infractori care imprumuta ilegal cu dobanzi exorbitante, dupa care terorizeaza datornicii... yeah, right! dar, nah, ce sa ceri de la prosti...

Edited by gtk, 12 October 2011 - 17:42.

tomaso, on 12th October 2011, 17:25, said:

Pai normal. Cum era vorba: "Don't steal. Givernment hates competition", nu?

Quote

Banii nu sunt o marfã. Sunt un mijlocitor al trocului (nu existã altã formã de comerț decât trocul - cã ar fi altfel e doar încã o balivernã liberalã abjectã).

Numai habarniștii și teleghidații au impresia cã banii sunt o marfã (au valoare). Sau cã vreun stat din lume își mai emite propria monedã (nu mai e cazul de prin prima parte a secolului trecut).

Cãmãtãria este un domeniu de activitate nobil în comparație cu sistemul bancar, care falsificã bani cu fiecare împrumut acordat dar pretinde înapoi și mai mult de dublu cuantumul banilor falși împrumutați.

Toți banii aflați în circulație au fost emiși de bãnci sub obligația de a restitui mai mult. Mult mai mult.

[ http://s6.postimage.org/hfhwtfrn5/exponentgrph.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Nu ai de unde restitui dobânda fãrã pururi noi și noi împrumuturi, tot mai mari.

Statele se împrumutã de la bãnci pentru a avea monedã naționalã.

Totul este o mare prostealã.

De la PIB (care se mãsoarã în bani și e deci la fel de neîncredere) la faptul cã cei care adaugã adaos comercial sau scot bani din cur produc valoare și ar merite altceva decât un bol de orez pe zi.

În pârnaie.

Edited by SonyAD, 10 March 2012 - 04:17.

SonyAD, on 10th March 2012, 04:20, said:

Exact ce zici tu mai sus spuneau unii in urma cu 500 de ani:

“And if you say, merchant, that you do not lend it, but that you place it (or deposit it), that is a greater mockery; who ever saw the depositary pay? He is usually paid for the safekeeping and the work of the deposit; much more than that, if you now place your money with the moneylender as a loan or as a deposit, in the same way as you take your part of the profit that the moneylender takes, you also take part of the blame (risc), and even the greatest part.”

“Receiving interest from a bank is incompatible with the nature of a demand deposit, and that, in any case, a fee should be paid to the banker for keeping the money under his custody” – Luis Saravia de la Calle – “Instrucción de mercaderes” (1544)


Nimic nu e nou sub Soare.

Nu vãd citatul ãla sã zicã exact sau tot ce am zis eu.

Oamenii nu știu sau nu înțeleg (sau nu acceptã pentru cã e șocant deși ar trebui sã fie evident) cã bãncile creeazã banii pe care îi împrumutã prin însãși acordarea împrumutului. Nu fac asta explicit dar ceea ce fac este exact același lucru d. p. d. v. al consecințelor (în principal mãrimea masei monetare în existențã și circulație).

Bineînțeles cã mint deponenții (cum cã banii lor ar mai fi în cont). Cã mint și cã totul e o fraudã se dã pe fațã când picã banca. Bineînțeles cã nimeni nu vede cã împãratul nu are haine. Și nici vreunul din toți ceilalți împãrați. Adicãtelea la fel se poate întâmpla, foarte ușor, cu oricare din toate celelalte bãnci. Ghinionul ãsteia a fost cã a avut parte de mai mulți rãu platnici.

De ce nu își dau oamenii seama cã împãratul n-are haine?

1. Pentru cã îs proști și ignoranți, de aia și prinde așa bine liberalismul la ei.
2. Pentru cã privesc fiecare bancã separat, ca și cum ar fi o entitate distinctã, izolatã.

În realitate bãncile sunt interconectate, electronic, opereazã la fel și plimbã sume masive de bani între ele în fiecare minut.

Rezerva minimã obligatorie din banii deponenților ia locul tuturor banilor acestora (în ideea cã plãțile din rezerva bãncii A ordonate de clienții acesteia în rezervele tuturor celorlalte bãnci ajunge sã fie în echilibru, peste un interval oarecare de timp, cu ce este plãtit înapoi din rezervele tuturor celorlalte bãnci de clienții acestora) iar deponenții îi pot cheltui ca și cum toți banii de pe extrasul de cont chiar i-ar mai avea în cont.

Dar, bineînțeles, nu îi mai au.

Din nou, totul se bazeazã pe faptul cã, în general, marea majoritate a deponenților bãncii nu vor cheltui, simultan sau aproape simultan, mai mult de 20% (RMO actualã în Ro.) din cât au în cont și pe faptul cã, pe termen mediu și lung, plãțile și retragerile efectuate de creditorii bãncii (deponenții ei) sunt în echilibru cu plãțile încasate și depunerile efectuate.

În acest timp banii împrumutați (diferența de 79%~80%) debitorilor bãncii (cei care și-au angajat credite de la banca respectivã) sunt și ei în circulație. Pentru cã lumea nu își angajeazã credit la bancã sã ținã banii la saltea - literalmente - ci, în 99,99...% din cazuri, ca sã îi cheltuie sau sã îi investeascã. Adicã o sã ajungã destul de repede înapoi într-o bancã. Asta dacã vor fi schimbați vreodatã în monedã fizicã (bancnote și monezi) cã nu e exclus sã nu iasã deloc din circuitul bancar.

Ce înseamnã cã eu pot cheltui 20% din toți banii care îmi apar pe extrasul de cont ca și când aș avea 100% din banii de pe extrasul de cont în același timp în care altcineva îmi cheltuie 80% din banii de pe extrasul de cont?

Ce sã însemne asta?

Fraudã, fals, inflație.

Tot ce fac bãncile este sã încerce sã echilibreze fluxurile financiare între ele ca sã nu trebuiascã sã se împrumute la banca centralã sau celelalte bãnci ca sã își asigure RMO pt. cã asta le reduce profitul sau le aduce audit, alte consecințe neplãcute.

Acum o sã vinã unii sã spunã ei cum cã nu e așa, cã existã depozite la termen, blablabla.

Termen de cât? 3 luni? Așa, și?

Care poate fi perioada de rambursare la un credit ipotecar? 25 de ani, poate chiar mai mult?

Partea cea mai nașpa e cã nu mai existã monedã suveranã. Numai bãncile mai emit bani. Iar bãncile emit bani numai ca împrumut cu dobândã. Dobândã ce este, bineînțeles, compusã. Datoria îți crește pe mãsurã ce o plãtești.

Datoria publicã și privatã în lei a țãrii este mai mare decât masa monetarã a leului. La fel este pentru toate țãrile și valutele lumii.

Și datoria crește exponențial mai repede decât crește masa monetarã, tot exponențial.

La un moment dat nu vom mai putea servisa datoria (face fațã dobânzii). Vom ajunge ca Islanda, Grecia, etc.. It's not a question of 'if'.

Dintre cei puțini care înțeleg și acceptã realitatea cã așa funcționeazã șandramaua spurcatã ce este sistemul monetar bancar (fundamental identic în toate țãrile) mulți nu vãd nimic în neregulã cu starea de fapt - asta e ce gãsesc eu frapant. Fie îs plozi de bancheri, fie niște paraziți conexi care înțeleg cã numai sub actualul sistem pot parazita în halul în care o fac. Da, sistemul actual e gândit de și pentru paraziți, într-adevãr. Mãcar cu asta pot fi de acord.

Pentru cei mulți care nu știu sau nu înțeleg problema sunt atâtea surse de documentare, citate, pãreri încât ignoranța nu e scuzabilã. Subiectul a fost tratat public de directori de bãnci centrale, președinți de state, economiști laureați nobel, etc.

Dar na... prostia omeneascã.

Dintre cei care habar n-au pe ce lume trãiesc unii, evident liberali, au impresia cã problema e statul (de parcã banca centralã e stat, nu stat în stat). Soluția lor, evident tâmpitã, este ca fiecare pulete de la colț de stradã sã își emitã (cu dobândã, evident) propria monedã (fãrã sã-l controleze nimeni la oo, sã-l întrebe de sãnãtate).

Adicã sã ai vreo 10 monede diferite într-un oraș ca bucureștiul, în competiție. Sau fiecare bancã sau sucursalã de bancã sã își emitã propria monedã în loc sã umfle masa monetarã a uneia singure - leul.

În mintea lor asta ar rezolva problema prin introducerea competiției.

Bineînțeles cã habar nu au istorie. Pe lângã imbecilitatea evidentã a unei asemenea situații ar știi cã fix de acolo am ajuns aici.

Tot fix de acolo am ajuns aici și cu moneda de aur sau argint ori rãscumpãrabilã în aur sau argint și care, de asemenea, nu este deloc o soluție, cu atât mai puțin una practicã.

Edited by SonyAD, 12 March 2012 - 00:40.

unde am mai auzit discursul acesta ... ?  

kos_funny, on 21st October 2009, 22:58, said:

Greșești amarnic.

Tot ești legat de gât de bãnci pentru cã depinzi de banii lor ca sã cumperi bunuri, servicii, resurse, materia primã, utilitãți, etc.

Sau ca sã îți fie cumpãrate bunurile, serviciile, resursele, materia primã, utilitãțile, etc.

Și la fel cum masa monetarã crește când se acordã noi împrumuturi ea se contractã pe mãsurã ce ele sunt plãtite. Problema e dobânda, care trebuie plãtitã din noi împrumuturi angajate de alții (tot cu dobândã, evident) pentru cã nu se emit bani decât ca împrumut cu dobândã. Și, tot evident, nu îți ajung banii din împrumutul original, dacã-l recâștigi prin muncã dupã ce l-ai cheltuit, ca sã achiți și dobânda.

Cã problema îndatorãrii excesive s-ar rezolva simplu prin neangajarea de noi credite de la bãnci denotã ignoranțã crasã în legãturã cu sistemul monetar.

Dacã oamenii nu își mai angajeazã credite (sau bãncile nu vor sã le mai acorde cã le convine sã cumpere obligațiuni de stat și sã stea cu deștu-n fund) masa monetarã se contractã (pe mãsurã ce datoriile restante la bãnci se plãtesc) și consumatorul se panicheazã.

Bineînțeles cã nu ajung toți banii din economie pentru a stinge toate datoriile, publice sau private.

Dar sigur intri într-o spiralã recesionalã și te-ai dus naibii pe copcã. Și nici nu e nevoie decât de o contracție de câteva puncte procentuale a masei monetare și frica celor care își permit sã cheltuie de a o mai face. Cu atât mai mult dacã au și ei ratã la bancã (dar nu mult din venitul lunar).

Economia s-ar autoregla pentru contracția monetarã prin deflația prețurilor. Dar nu o poate face pentru cã o țin de gât datoriile fictive restante bãncilor, în bani vechi - inflaționiști (de pe vremea când bãncile cãcau împrumuturi cu buletinul la foc automat și pâinea costa 1,2 lei când azi costã 1,0 lei - de exemplu).

Datorie care valoreazã tot mai mult în valoare realã (ce poți cumpãra de o sumã datã de bani și/sau cât trebuie sã muncești pentru ea) și care este tot mai evident de imposibil de plãtit pe mãsurã ce masa monetarã continuã sã se contracte.

La nivel individual e foarte bine de tine sã nu ai datorii la bãnci.

Dacã, însã, prea mulți nu au datorii la bãnci e foarte prost pentru toți.

Și nu e nevoie sã fie așa. Dar asta cere reformã monetarã și chiar n-ai cu cine.

P. S. Alt mit liberal care încearcã sã justifice ciuma bancarã este acela cum cã, vezi domn'e, antreprenorii nu își vor mai putea permite credite.

Aiurea.

Istoria ne aratã și de aceastã datã cã, înainte de flagelul bancar cu rezervã fracționarã, firmele și antreprenorii adunau bani de investiții prin propriile economii. Gãseau preferabilã aceastã variantã îndatorãrii cu dobândã. Pentru cã banii nu își pierdeau constant valoarea.

Mai mult, punând bani la saltea le mãreai de fapt valoarea pentru cã reduceai puțin masa monetarã în circulație. Retrãgând suficient de mulți bani suficient de mult timp prețurile (inclusiv salariile - prețuri pe munca oamenilor) scãdeau proporțional cu contracția masei monetare și diferența dintre productivitate și consum (care era mai mic datoritã economisirii de bani de cãtre unii agenți economici, dupã ce câștigau acei bani prin producție și vânzare de valoare realã).

P. P. S. Cu cât rezerva minimã obligatorie e mai micã; cu atât bãncile pot umfla mai mult o sumã datã de bani prin împrumuturi succesive.

tomaso, on 12th March 2012, 00:42, said:

Ce vrei, bre? Te pomenești cã te-am plictisit.

Edited by SonyAD, 12 March 2012 - 01:21.

SonyAD, on 12th March 2012, 01:22, said:

Sunt fara cuvinte. Stimate Sony, banii sunt o marfa si domeniul bancar constituie, in natura lui intrinseca, o piata. Valoarea banului este data de bancile centrale, care sunt institutii de fapt de stat, insa separate de guvern sau parlament, special pentru a evita abuzurile de care spui tu. Ca unii bancheri si-au facut si vreo clica, aia e altceva, si ca dupa traiul pe datorie timp de zeci de ani, e cam greu sa poate fi platite datoriile. Insa sa continui sa mergi mai departe pe calea care ne-a adus in situatia de fata in primul rand, cea a datoriilor nesustenabile si a deficitelor constante, mie mi se pare dovada de prostie crasa.

Edited by WhatNot, 12 March 2012 - 23:42.

WhatNot, on 12th March 2012, 23:37, said:

Ești în lumea ta.

Ești pierdut realitãții.

Cum poți susține cã banii sunt o marfã?

MÁRFÃ, mãrfuri, s. f. Produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzãrii-cumpãrãrii.

MÁRFÃ mãrfuri f. 1) Bun (material) destinat schimbului pe piațã. 2) Totalitate a obiectelor destinate vânzãrii.

Ia explicã-mi tu mie cum vinzi tu 100 de lei, în lei, pe profit, fãrã fraudã. De ce ți-ar da cineva 105 lei pe 100 lei? Exlicã-mi.

Explicã-mi, bre, și mie sã mã luminez la cap de înțelepciunea liberalã, cum gândiți voi de îmi plesnesc neuronii precum condensatorii de Samsung când vã citesc inepțiile.

A, cã gãsești vreun cazat la bãlãceanca sã îți dea 150 de lei, primiți de la rude sã dea la asistente pânã la urmãtoarea vizitã, pe 100 lei înseamnã cã asta e o tranzacție? Cã dacã te duci în piațã sã urli cã vinzi 100 lei pe 105 lei vei gãsi mușterii?

Banii sunt un mijlocitor de schimb și o unitate de comparație/evaluare comparativã. Ca sã poți sã compari o mașinã cu un scuter și sã înțelegi cã mașina e mai dificil și costisitor de produs.

Ca sã știi cã nu îți permiți mașina ci doar scuterul la câtã valoare produci tu, la rândul tãu.

Cum poți susține cã banii sunt o marfã?

Cum poți susține cã unii ar trebui sã aibã privilegiul de a crea bani spre a-i împrumuta cu dobândã?!

Cum?!!!

Cum puteți minți atât de abject cu atâta seninãtate?

Ce ziceți voi e cã trebuie în continuare sã fie permisã frauda monetarã și falsificarea instituționalizatã a banilor.

WhatNot, on 12th March 2012, 23:37, said:

Sunt instituții private.

HaHaHa!

Auzi: pentru a evita abuzurile!

Auzi la ei!

Pãi ce e falsificarea banilor și frauda?

Explicã-mi, te rog.

WhatNot, on 12th March 2012, 23:37, said:

Datoriile sunt fictive.

Rezultatul monedelor naționale create exclusiv prin îndatorare de a restitui mai mult decât s-a emis în circulație, cu dobânzi compuse (datoria totalã - stinsã + rimanentã - crește pe mãsurã ce o servisezi ).

Fraudã 500%.

Sistemul monetar-bancar este un mecanism de parazitare, de extracție a bogãției prin reducerea puterii de cumpãrare a celor care produc bogația realã și augmentarea puterii de cumpãrare a paraziților.

Asta se face micșorând continuu ponderea deținerii de bani din masa monetarã totalã în circulație de cãtre puleții de rând, care trebuie sã producã exces gros de valoare realã ca sã supraviețuiascã. În favoarea paraziților din sistemul bancar-financiar care nu produc decât fraudã și fals.

Este redistribuire de bogãție mai abjectã decât sub leninism și stalinism.

Ipocriților.

Ba mai mult!

Nici nu vreți ca cei pe care îi parazitați sã plãteascã un impozit procentual mai mic!

Hulpavilor.

WhatNot, on 12th March 2012, 23:37, said:

Prostia crasã este nerenaționalizarea monedei naționale.

Aia e prostia crasã.

Masa monetarã a monedei naționale trebuie sã fie FIXÃ, under pain of death. Fie cã e în țarã sau peste hotare, ea trebuie sã fie fixã.

Dacã este nevoie se pot retrage bancnotele de valori nominale mari și înlocuite cu echivalentul în bancnote de valori nominale mai mici. Dar este TREABA PIEȚEI SÃ DECIDÃ.

Piața liberalã, adicã cea pãzitã de monopoluri și carteluri.

De STAT, EVIDENT.

Edited by SonyAD, 13 March 2012 - 10:52.

SonyAD, on 13th March 2012, 10:41, said:

Nu, dar pot sa gasesc pe cineva dispus sa imi dea 29,9904 USD pe ei.
<h2 class="r" style="font-size:138%">
</h2>

SonyAD, on 13th March 2012, 10:41, said:

Sunt reale si sunt cauzate de guvernanti incompetenti care au crezut ca traiul pe datorie va continua la nesfarsit si ca pot cheltui oricat, probabil folosind aceeasi logica pe care o folosesti si tu acuma, uitand ca datoria este o chestie pe care mai devreme sau mai tarziu trebuie sa o restitui, si statul nu este atat de diferit de o persoana individuala sau o companie in materie de datorii pe cat ar crede unii.

SonyAD, on 13th March 2012, 10:41, said:

E deja nationalizata, mai putin in zona euro, unde este la latidudinea BCE, care numai privata nu este. Cat despre masa monetara, aceasta ar trebui sa cuprinda totalitatea bunurilor si serviciilor existente pe piata. Pentru a mentine acest echilibru, cateodata este necesara inflatia, alte ori deflatia, in functie de cand se contracta piata sau cand are crestere. O masa monetara fixa pe fondul cresterii economice va duce la deflatie, iar pe fondul scaderii productivitatii va duce la inflatie si la cresterea preturilor.