SOBE de caramida, de zidarie, diverse sobe, focare

csomi, on 08 iunie 2016 - 20:00, said:

ABSOLUT! Aproape"limba-n limba cu Bucurestiul", cum se zice despre ceasuri.

csomi, on 08 iunie 2016 - 19:07, said:

....Foarte pe scurt (voi cauta niste link-uri unde am descris-o mai pe larg) ca sa nu fiu chiar offtopic, dar sa va satisfac si curiozitatea

Inchipuiti-va un cilindru de placaj, asezat ca o roata. La subsol. Aproape 2 metri diametru, un metru si ceva generatoarea cilindrului.
Hidroizolat cu ceva plastic termorezistent in interior. Termoizolat cu 5 cm polistiren expandat la exterior,
Trapa de alimentare cu "combustibil" pe circumferinta, asemanator cu cilindrul masinilor de spalat compacte.
Rotatie lenta cu un motor de mica putere cu demultiplicator, dute-vino (o rotatie de cca 270 grade) la aproximativ 2-6 ore. Vom vedea totusi cat trebuie sa fie de rapida in practica..
Introducere aer cu un ventilator de 2-3W (si evacuare CO2) prin furtune flexibile de plastic, diam 10 cm

Circuitul de apa intern va fi de tip registru, tevi probabil PPR de un tol, imbinate foarte asemanator cu o "roata de hamster". Racorduri flexibile cu circuitul exterior, diametru maricel pentru a nu avea pierderi de presiune considerabile. Inca nu stiu ce diametru va trebui folosit, vom calcula....

Nu vreau pompe de circulatie. Deci termosifon. Doar controale cu electrovalve.

Apa se va ridica arhimedic la inaltimea pardoselii mansardei, printr-un tub gros de PPR sau PVC, 10-14 cm diametru. Va fi distribuita intai in cele 4 directii, si se va subimparti in cate 6-10 tevi de PPR sau pexal de cate un tol, drepte, prin pardoseala mansardei. Cred ca impartirea optima se va face intai in doua, apoi din nou in cate doua, apoi din nou in trei tevi, pentru a avea o densitate relativ constanta de tevi prin pardoseala. In principiu cca o teava pe metru. Temperatura ipotetica de tur cca 29 grd. Ma intreb inca daca e suficient de "safe" la imbinari.... As fi vrut sa fac imbinarile in niste nise accesibile dar se strica acest aranjament. Poate reusesc totusi.

Apoi apa va ajunge la pereti si va cobori prin acestia, tevile vor fi dispuse asemanator gratiilor verticale ale unei colivii. Circuitul se va inchide prin pardoseala parterului, urmarind acelasi sistem: deci in principiu voi avea cca 32-36 circuite "paralele", cu tevi groase de un tol pe tot pacursul, cu lungimea medie de 11 respectiv 15 metri (casa e dreptunghiulara, util 6 x 11m). Temperatura de retur: cca 24-25 grd...

Cum in compostor apa trebuie sa circule la cca 40-45 sau poate chiar mai mult, 45-50 grd (altfel bacteriile nu-si fac treaba suficient de repede pentru a degaja o putere utila de 1.5kW), va trebui sa existe si un circuit de amestecare sau un schimbator de caldura. Inca nu m-am gandit in amanunt la aceasta, poate ma veti ajuta voi

Edited by addysoftware, 09 June 2016 - 01:55.

addysoftware, on 09 iunie 2016 - 01:44, said:

Si daca ai avea un agregat temic ("soba") jos asa cum ai expus anterior doar ca in loc de "fumurile" care ar mege la etaj ar fi tot instalatia pe agent temic prin termosifon...?

Altfel spus avem la parter o soba-puffer cu o anumita masa de acumulare izolata corespunzator din care se extrage cu ajutorul agentului termic  energia acumulata.

Edited by csomi, 09 June 2016 - 06:19.

csomi, on 09 iunie 2016 - 06:18, said:

O ideie...ai avea avantajul ca acest perete sa "functioneze" si din sursa principala de caldura, sau soba sa "preincalzeasca" in caz de nevoie cu ajutorul agentului si generatorul termic pe compost

Edited by csomi, 09 June 2016 - 07:21.

Soba in principiu este prevazuta doar ca backup in caz de probleme la instalatia pe compost; plus plita de bucatarie va functiona tot pe evacuarea acestei sobe iarna (din septembrie pana in mai), (sau iunie dupa cum vad mai nou din vremea de afara in ultimii doi ani ) doar in iunie-august evacuarea sobei de bucatarie va fi directa (va exista un cos pe casa si un bypass)
Da, teava de apa de la reactor va urca prin interiorul aceluiasi perete si m-am gandit si eu sa o fac sa preia caldura, exact cum ai desenat. Nu e rau sa ai doua surse de caldura.

O mica ajustare a desenului tau: focarul este sub scara care urca la etaj; tot spatiul de sub scara e ocupat de "zidarie de soba". Scara e doar partial in sufrageria-hol, incepe de la usa baii si se termina cam la inaltimea de 1.5 m la intrarea in perete, apoi continua sa urce prin bucatarie, deasupra plitei de bucatarie; acolo, sub scara va fi si o hota cu evacuarea tot prin acel perete (multifunctional)

Vedere de sus a parterului:

 v07.00.05.b.png   95.8K   53 downloads

o imagine mai veche in care se vede exact dispunerea scarii, dar focarul sobei apare mai in interior, spre perete, sub scara, nu cum va fi in realitate (partea de soba sa umple tot golul de sub scara).

 v07.00.10.d.png   74.61K   55 downloads

vedere bucatarie de sus

 v07.00.06.bucataria, vedere dinspre ferestre.png   72.03K   50 downloads

As reitera (e pleonasm dar n-am ce-i face) o intrebare, la care specialistii sunt sigur ca au un raspuns...

addysoftware, on 08 iunie 2016 - 17:11, said:

addysoftware, on 09 iunie 2016 - 10:57, said:

Inteleg. Asa este un pic altfel...

addysoftware, on 09 iunie 2016 - 14:56, said:

Daca te refer la asa zisul "riser" acesta trebuie sa fie "multistrat" adica la interior un material refractare( tub ceramic refractar de 6-8mm grosime  ex. Schidel, Tona cu T600.) sau inox refractar , izolatie  (fibra ceramica, etc) dupa care poate fi stratul suport al acestuia.

addysoftware, on 09 iunie 2016 - 14:56, said:

Un perete de 40cm zidit cu caramida plina ceramica iti da la interior un spatiu de 13-14 cm...trebuie stabilita durata de ardere, incarcatura de lemn pt o ardere, astfel iti reiese puterea focarului si in functie de acesta si de rezistenta gazodinamica al intregului sistem de recuperare se poate dimensiona tubulatura sau canalul de evacuare din focar, binenteles mai trebuie luat in vedere  temeperatura gazelor spre cos si tirajul cosului in anumite conditii de lucru.

Edited by csomi, 09 June 2016 - 15:38.

""Ce tub sa folosesc pentru gazele incandescente ajungand poate la 1000 grd? Sunt admise crapaturi in decursul timpului, banuiesc ca e suficient ca peretele exterior sa fie ermetizat in mod corect, cu lianti elastici, am citit pe undeva ca exista asa ceva; temperaturile la care lucreaza pe exterior (sub 50 grade) vor preveni sper aparitia de fisuri prin care sa iasa CO si CO2 in incapere; voi avea oricum detectoare, dar e preferabil sa previn decat sa combat...""

Cred ca e vorba despre situatia  cand tuburile vor fi incandescente sub actiunea gazelor fierbinti  la temperaturi de 1000*C adica tuburile pot fi incandescente ...
In general se folosesc materiale refractare care rezista mult peste aceste temperaturi..atentie!..aceste materiale in conditii de stres termic se dilata rapid , trebuie folosite/montate  independent de alte materiale rigide  cu alt regim de dilatare si aflate in alt spatiu sub alta temperatura, astfel se vor produce fisuri...
Si liantii trebuie sa fie tot din aceiasi categorie sa poata lucra impreuna, adica sa se dilate impreuna sa-si revina impreuna fara sa se intample fisuri...(pana am scris eu a raspuns Csomi)

Edited by ciobimar, 09 June 2016 - 15:30.

csomi, on 09 iunie 2016 - 15:18, said:

Ma corectez ...trebuie stabilita puterea focarului, durata de ardere, incarcatura de lemn , marimea focarului....

Edited by csomi, 09 June 2016 - 21:22.

ciobimar, on 09 iunie 2016 - 15:28, said:

Da, evident ca se va dilata. Consideram ca izolantul (vata ceramica si apoi minerala) intercalata intre acest tub si peretele interior al "sobei" ar fi un tampon foarte ok pentru aceste dilatari; atat pe grosime cat si pe lungime; practic tubul ceramic va sta in interiorul vatei ceramice.. care fireste, permite dilatari si contractari de cativa mm fara absolut nici o problema. Apoi am vazut undeva pe un site, nu mai stiu unde, niste cleme de otel (banuiesc un inox de temperatura inalta) care se pun din loc in loc ca distantiere, asigurand astfel pozitia centrala a acestui tub fata de pereti pentru o eternitate (ma rog, e o exagerare).

csomi, on 09 iunie 2016 - 15:18, said:

Multumesc pentru hint. Dealtfel am vorbit deja ieri cu cineva de la Tona, foarte amabil dealtfel, care initial mi-a spus ca nu exista tuburi de 1000 de grade; acum fireste, asta nu inseamna ca cele de 600 n-ar rezista (gandesc eu....) dar probabil pe termen lung ar avea probleme.. nu?

csomi, on 09 iunie 2016 - 15:18, said:

Ceea ce este cam putin (13cm), dar proiectul e abia la inceput, in principiu grosimea pe sectiunile de temperatura inalta o pot mari pana la cat va fi necesar. Practic merg dinspre centru spre margini cu proiectul: Tub riser cu diametru de ...cat o fi avand? probabil 14-15 cm. Apoi izolatie termica de 15cm, apoi caramida pe lat (ca asa ar fi normal) si iese practic un fel de "horn" cu sectiune patrata, latura de 65 sau 70 cm. Nu ma deranjeaza. Am prevazut aceasta, intr-un fel (nu chiar pentru 70cm dar pentru 60 sunt pregatit). E suficient sa "ingros" peretele in zona care trebuie (unde este tubul riser, tubul orizontal si termoizolatiile aferente) pe ambele parti cu cate 15 cm. Nu e mult si nici nu va arata rau. La tubul orizontal ingros peretele doar pe fata care da intr-o toaleta, acolo am spatiu mai mult decat e necesar, asa ca din nou nu e problema. Iar tuburile descendente, la fel.

csomi, on 09 iunie 2016 - 21:17, said:

Pai presupun ca le-am stabilit deja... Cam 10kW putere focar, deci ardere 3,5 -4 ore pentru ianuarie... da, nu gresisem, cca 10 kg de lemne pentru o zi de ianuarie (admitand un randament foarte mare, teoretic, nu real)

Edited by addysoftware, 09 June 2016 - 21:57.

addysoftware, on 09 iunie 2016 - 21:46, said:

Tubul pt riser las taia in doua pe lungime...astfel scade si sarcina termica pe o anume suprafata si durata de viata sar prelungi, presupun...acum depinde si acest material la cate socuri termice este dispus sa reziste.

addysoftware, on 09 iunie 2016 - 21:46, said:

Sa inteleg ca si traseul descendent al gazelor ar fi tot prin tuburi ceramice ?...este mai ok din punct de vedere al etanseitatii dar nu numai.

Edited by csomi, 09 June 2016 - 22:06.

csomi, on 09 iunie 2016 - 22:05, said:

Taiere pe lungime? La asta chiar nu m-as fi gandit....

csomi, on 09 iunie 2016 - 22:05, said:

Da, acum insa depinde si de cost. Oricum, la partea superioara e neaparat necesar ceva "dedicat", datorita temperaturilor mari. Practic doar zona inferioara a parterului si evacuarea o pot face din caramida (pe "inalt" initial, apoi la evacuare direct caramida "pe lat") temperaturile fiind scazute.

addysoftware, on 09 iunie 2016 - 22:25, said:

Ce fel de cos este luat in calcul?

Edited by csomi, 09 June 2016 - 22:33.

csomi, on 09 iunie 2016 - 22:31, said:

Evacuarea "de iarna" a gazelor racite, utilizate, ma gandesc sa o fac la un nivel mai sus cu cca 30-40 de cm fata de admisia de aer rece. Admisia este aproximativ la cota minus 40cm, evacuarea as putea s-o fac aproximativ la cota zero. Experimental, intr-o banda de +-20cm fata de cota zero cred ca ar merge...
Cu alte cuvinte, dupa racirea in aceasta soba/perete gazele de ardere traverseaza inca trei metri orizontal pe sub dusumea spre spatele casei si sunt evacuate acolo. Fara a urca din nou intr-un cos. Fiind reci, a le pune sa urce ar fi o greseala.

Evacuarea de initializare si evacuarea "de vara" (a sobei de bucatarie) va fi in sus, pe casa, pe un cos "normal".

Ceea ce inca nu am calculat - ca nu stiu formule in aceasta zona - e daca gazele reusesc sa cedeze toata caldura in tuburile de coborare. De aceea doar presupun ca-mi vor trebui cca trei - patru tuburi de coborare, pentru a avea suficienta suprafata de contact pentru a ceda toata caldura in timp util.

Edited by addysoftware, 10 June 2016 - 01:12.

addysoftware, on 08 iunie 2016 - 17:11, said:

Oare pt a aduce aceasta masa de acumulrea in regim in cat mai scurt timp ajunge un focar de 10 kW ?

Edited by csomi, 10 June 2016 - 16:53.

pai n-am nevoie de "cel mai scurt timp"
Casa va fi locuita permanent., Inertia termica a casei ar trebui sa fie undeva la 1 grad celsius pe zi... hai doua... in ianuarie

• 10 tone lemn pe interior (mobilier, dusumele, partea interioara a peretilor, etc) , 1.75 kJ/kg grd, 10000 x 1,75 = 17,5MJ = 4.8kWh /grad celsius
  
• 15 tone apa in podeaua parterului (desciere aproximativ incepand de la acest punct din topic)  si in diferitele instalatii, 4,2kJ/kg grd, 15000 x 4,2 =63MJ = 17,5kWh /grad celsius
  
• Inca cca 15 tone alte materiale de constructie (pamant, ciment, rigips) 0.8kJ/kg grd, 15000 x 1,75 = 12MJ = 3.3kWh /grad celsius

Inertie termica totala: 25kWh/grd celsius

Adica la consumul meu din ianuarie (36kWh/24 ore) rezulta o scadere de temperatura inertiala teoretica de 36/25 = 1,4grd celsius /24 ore