Sign In
Create Account
Back to top
 |
Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
Cresterea vacilor de lapte
Last Updated: Sep 03 2023 20:53, Started by
hunor66
, Jan 08 2010 18:22
·
0
0
#37
Posted 14 February 2010 - 16:22
|
ROOEG, on 14th February 2010, 14:58, said: 1.Horia crezi ca acest topic poate fi dezvoltat ca si modelul de la gainii outoare? 2.Sunt fan al idei tale mai vechi cu crestera gainilor outoare in acelasi timp cu puii de carne,dar aici vreau sa te intreb pot itrepune vacile intre pui si gaini?(am un teren lung de 850m si lat de 300m ) 3.Pentru mine laptele e mai greu de vandut asa ca m-am hotarat sa fac telemea,oare ai putea sa apreciezi daca este mai bine si daca chegul(solutia ce le aga laptele) trebuie aleasa dupa anumite criterii? 4.Este ambalarea in vid a branzei o solutie? 5.Gardul electric este o solutie pentru parcelarea pasunilor?  O sa-ti raspund eu, daca nu se supara doctorul: Poti sa amesteci vacile cu gainile sau cu puii, mai important e sa nu amesteci toate trei speciile. La cheag nu ma pricep, da' poti sa cumperi cheag de miel, natural, stiu ca se gaseste. Ambalarea in vid este o solutie la indemana, pe care, din pacate, multi nu o folosesc, ori din nestiinta, ori din cauza ca isi pierde aspectul de "natural". Gardul electric e super, e o solutie folosita de toti fermierii occidentali. Nu-ti trebuie decat o baterie, niste bete cu inele de plastic, si pamblica. Vacile se sperie de curent, mai degraba trec prin sarma ghimpata decat prin gardul electric. |
#38
Posted 14 February 2010 - 20:07
#39
Posted 14 February 2010 - 20:36
|
Mda, ar fi necesara o minima izolare intre cele doua: vaci si pui / gaini.
Referitor la cheag, sa stii ca aici il contrazic pe Wiseguy. Sa ma explic: cheagul natural este foarte bun, dar are un mare defect - concentratiile de chimozina si pepsina (enzime care realizeaza, de fapt, inchegarea laptelui) sunt foarte variabile, ava^nd drept rezultat al inchegarii bra^nzeturi diferite - cu coagul mai moale sau mai tare, mai dulci sau mai acrisoare, mai sfara^micioase sau mai elastice etc., in functie de sursa de cheag, de va^rsta mielului / iedului / vitelului, de felul cum a fost recoltat si conservat... Daca vrei sa ai o calitate constanta a bra^nzeturilor, eu iti recomand sa folosesti cheagul preparat si ambalat industrial, pentru ca are enzime coagulante intr-o concentratie oarecum constanta (variaza intre anumite limite). Nu stiu ce "cheaguri" mai sunt acum pe piata, dar eu aveam o parere buna despre Fromase. Edited by horia66, 14 February 2010 - 20:37. |
#40
Posted 15 February 2010 - 22:42
|
horia66, on 14th February 2010, 17:36, said: Mda, ar fi necesara o minima izolare intre cele doua: vaci si pui / gaini. Referitor la cheag, sa stii ca aici il contrazic pe Wiseguy. Sa ma explic: cheagul natural este foarte bun, dar are un mare defect - concentratiile de chimozina si pepsina (enzime care realizeaza, de fapt, inchegarea laptelui) sunt foarte variabile, ava^nd drept rezultat al inchegarii bra^nzeturi diferite - cu coagul mai moale sau mai tare, mai dulci sau mai acrisoare, mai sfara^micioase sau mai elastice etc., in functie de sursa de cheag, de va^rsta mielului / iedului / vitelului, de felul cum a fost recoltat si conservat... Daca vrei sa ai o calitate constanta a bra^nzeturilor, eu iti recomand sa folosesti cheagul preparat si ambalat industrial, pentru ca are enzime coagulante intr-o concentratie oarecum constanta (variaza intre anumite limite). Nu stiu ce "cheaguri" mai sunt acum pe piata, dar eu aveam o parere buna despre Fromase. Multumesc pentru sfat dar cer mult daca as indrazni sa cer si reteta cu timpi ,temperaturi si sarea necesare pentru cea mai buna telemea 
|
#43
Posted 17 February 2010 - 10:39
#44
Posted 17 February 2010 - 15:46
|
horia66, on 16th February 2010, 18:59, said: Citeste aici, si discutam pe detalii dupa ... Doamne Horia ... mare e gradina Lui si gardul e subred ... cum puteai sa postezi acolo... ? Ce colectie de ... figuri ! Daca te rugam frumos tare ... nu faci un rezumat la retetele alea de branzeturi ? Ca eu nu ma simt in stare sa mai citesc cum o cuconita prefera laptele UHT sau altul considera ca laptele, carnea si tot ce-i bun provoaca cancer sau cum se face cascaval din lapte si oua. |
#45
Posted 17 February 2010 - 21:11
|
masterd6ib6, on 17th February 2010, 15:46, said: Doamne Horia ... mare e gradina Lui si gardul e subred ... cum puteai sa postezi acolo... ? ...  Oameni buni ... va rog sa ma intelegeti ca am o anumita apreciere pentru oamenii care stiu sa gateasca, ca si pentru cei care stiu a se delecta cu toate bunatatile... Ca viata trebuie s-o iei molcom, s-o savurezi, ca sa-ti rama^na mult timp gustul pe limba ... Am facut acel topic pentru ca si eu citisem toate minunile de pe lume referitoare la lapte, la bra^nzeturi, ba ca-i facut din apa cu "doua pastile", ba ca aduc unii nu-s ce "conecntrat" ca la sucuri etc. Si atunci (fiindca fierbea inima-n mine vaza^nd ce bat unii ca^mpii), mi-am suflecat ma^necile si m-am apucat de topicul respectiv. ...Sa inteleg ca v-a placut ?  Ce vreti sa stiti in plus despre bra^nzeturi ? Ca daca stiu, va spun. masterd6ib6, on 17th February 2010, 15:46, said: ... Daca te rugam frumos tare ... nu faci un rezumat la retetele alea de branzeturi ? ... Care ? ca nu mai tin minte ce-am scris ... |
#46
Posted 18 February 2010 - 07:36
|
|
#47
Posted 18 February 2010 - 21:24
|
S-o luam cu inceputul. Si sa explic un pic teoretic, ca (cel putin mie asa imi place ...) sa intelegem despre ce este vorba.
Proteina din lapte (cazeina) are proprietatea de a precipita in doua situatii: 1. la cald si in mediu acid si 2. la cald si sub actiunea unor enzime (ex. pepsina si chimozina, dar si enzime de alta natura deca^t animala, recoltate din diverse ciuperci etc.). Bun, de aici incepem cu bra^nza de vaci, care se produce prin acidifiere cu un acid ca^t mai bla^nd (ca sa nu capete un gust acru prea pronuntat). Unii folosesc zeama de lama^ie (acid citric), altii lapte acru (acid lactic), eu unul prefer sa folosesc vitamina C (acid ascorbic). De ce vitamina C si nu celelalte ? Fiindca zeama de lama6ie da un gust prea acru (dupa gustul meu...), laptele acru da ... un gust de lapte acru, iar mie imi place ca bra^nza de vaci sa fie dulce. Asa merge cel mai bine la placinta cu bra^nza dulce si stafide... Se incalzeste laptele, chiar daca fierbe nu-i bai, dar nu puneti in el vitamina C ca se distruge daca e prea fierbinte ... Incercati cu degetul (nu glumesc), ca^nd vi se pare ca laptele este cald - si nu fierbinte, puneti vitamina C in el. Ca^t ? Eu puneam cam 2 fiole de 5 ml la un 1 litru de lapte. Acuma, faceti si voi mai multe experimente si vedeti care, cum incheaga. Nu va fie teama, vitamina C nu-i toxica, puteti sa puneti si 10 fiole la 1 litru de lapte, n-o sa patiti nimic, o sa va faca chiar bine - va apara de infectii. Numai ca daca puneti prea mult o sa ia gust de vitamina C, ceea ce nu-i prea placut ... Dupa ce puneti vitamina C, acoperiti oala si infofoliti-o cu ceva gros: prosoape, paturici etc. Ca sa stea calda ca^t mai mult timp - de preferinta ca^teva ore (5-6 minim). Puteti sa faceti chestia asta seara, si dimineata este gata. Rasturnati apoi tot continutul intr-un saculet facut din pa^nza alba (nu recomand tifonul, ca asata care se gaseste la noi, parca-i plasa de ta^ntari, pierzi toata bra^nza, de rar ce e...) si lasati-o la scurs vreo 2 ore. Asta e bra^nza de vaci. Bra^nzeturile inchegate cu cheag: acesta este o colectie de enzime din organul cu acelasi nume de la un vitel, miel sau ied care inca nu a ma^ncat iarba (sugar, adica). De ce asa ? Pentru ca unul care mana^nca iarba isi schimba profilul enzimatic al cheagului (al organului "cheag" - abomasum), ne mai ava^nd acele enzime cazeino-coagulante in cantitate indestulatoare in mucoasa... In afara cheagului natural, recomand folosirea cheagului de fabrica (de la productori seriosi), pentru ca acestea vor avea intotdeauna o putere de inchegare relativ constanta, si veti putea astfel sa fabricati dupa retete, niste bra^nzeturi cu un coagul constant. Reteta e simpla: se incalzeste laptele si se pune cheagul (in concentratiile indicate), dupa care se lasa acoperit la cald ca^teva ore, se pune in sedila la scurs si gata casul. Produsul rezultat se numeste cas. Acesta se taie in felii de cam 10 cm grosime, se "pudreaza" cu sare si se pun intr-un vas, sa-si "traga" sarea, iar dupa ca^teva ore (sau a doua zi), se pun in saramura (30-40-50 g sare la litru de apa, depinde ca^t de sarata o vreti ...). Si asta-i telemeaua. Simplu. Acuma, exista 2 metode traditionale de a face bra^nzeturi fermentate, in Europa, numite "bra^zeturi cu coagul moale" si bra^nzeturi cu coagul tare". Cam care e diferenta: cei din sudul Europei, incalzesc foarte putin laptele (mai ales cel de oaie / capra) sau nu-l incalzesc deloc (ca e destul de cald afara) si pun cheagul in el. Se lasa la inchegat mai mult. Cel putin 10-12 ore. Rezulta dupa scurgere, un cas mai tare. Din asa ceva se fac bra^nzeturile italienesti, de genul parmezan. |
#48
Posted 19 February 2010 - 00:08
|
masterd6ib6, on 17th February 2010, 15:46, said: ... Daca te rugam frumos tare ... nu faci un rezumat la retetele alea de branzeturi ? .... ok... masterd6ib6 voia o "sinteza" a retetelor ... ideea e ca ... daca sunt altii care dau din timpul si experienta lor pt a ma informa/invata pe mine, pot sa fac si eu un gest sa citesc 6 pagini, si sa fac un rezumat ... ca is multe balarii in topicul cu produse din lapte .... in felul asta le avem si noi grupate cat de cat... spor la citit. PS: va rog... va implor nu incepeti inca o discutie legata de influenta laptelui in dezvoltarea copilului/adultului... is satul deja... PPS: vad ca in timp ce eu adunam retete, horia a raspuns deja. sper sa nu fie vre-o reteta postata de 2 ori... horia66, on 11th February 2009, 15:45, said: ...hai sa vin cu o reteta de iaurt (s-o faceti acasa): se ia lapte de la tara (de la un / o taran(ca) curat(a), nebotezat si nesmantanit. Se pune pe fiert pe foc mic si se da la o parte cand incepe sa se umfle. Se lasa sa se raceasca si se controleaza periodic temperatura - cu un termometru. Cam din sfert in sfert de ora. Cand temperatura a scazut sub 41-40 de grade (nu mai fierbinte ca mor bacteriile pe care o sa le puneti in el), turnati in el un borcanas de iaurt (de 200 g suficient la 5-6 litri de lapte). Iaurtul il alegeti astfel: sa nu aiba in el conservanti, gelatina, amidon, nici macar lapte praf. Sa scrie pe eticheta doar; lapte si culturi bacteriene selectionate. Coagulul (aspectul iaurtului cand desfaceti capacul) sa fie ferm si unitar - sa stea cam ca un guguloi in pahar, cand inclinati paharul, sa nu se fragmenteze. Poate sa aibe zer - nu e un defect, mai degraba o dovada de naturalete. Gustul sa fie cat mai dulce - cele care tind catre acru-foarte acru sunt deja supra populate cu bacterii intens acidofile. Amestecati bine laptele cald cu iaurtul cu un tel, cateva minute (1-2), sa se omogenizeze bine. Astupati repede vasul cu un capac si inveliti-l cu multe prosoape de bucatarie, diferite textile etc. Ideea este sa stea la aceasta temperatura (intre timp aceasta a ajuns la 37-38, cat v-ati invartit cu iaurtelul) cateva ore bune (5-6). Dupa 5-6 ore veti obtine un coagul uniform in toata oala. Bagati oala la frigider si de-abia dupa ce se raceste bine luati din ea . Pofta buna ! horia66, on 15th February 2009, 22:33, said: Branza de vaci facuta in casa (multi dintre noi au nevoie de asa ceva, pentru copii, batrani, sau in cazuri unor regimuri de slabit sau hepato-protectoare): lapte de vaca, de preferinta integral, de la tara, sau daca nu gasiti, lapte "integral" cu 3,5% grasime (daca folositi lapte dietetic, cu 1% grasime o sa va scartaie branzica in dinti), sau lapte de oaie, de capra. Se incalzeste laptele pana la 40-50 de grade si se opreste focul (daca nu-i cunoasteti originea si nu e lapte din comert, adica pasteurizat, il fierbeti vreo 10 minute si-l lasati sa se raceasca la 40-50 de grade). Daca n-aveti termometru, luati cu o lingurita lapte din ala si-l turnati pe dosul mainii: la 40-50 de grade o sa aveti senzatia de fierbinte, dar fara sa va arda. In acel moment se aduga in lapte vitamina C solutie (din fiole), nu comprimate. E destul o fiola de 10 ml la un litru de lapte. Se amesteca foarte bine si se lasa acoperit, timp de vreo 2 ore. Se strecoara printr-o panza alba, curata, sau printr-un tifon pus in 3 sau 4 (se face un saculet, in care se pune continutul oalei si se atarna deasupra altei oale - daca vreti sa pastrati zerul, daca nu, deasupra chiuvetei). Randamentul este de 6-7 litri de lapte la un kg de branza de vaci. Daca folositi alt acidifiant - gen suc de lamaie sau portocala - o sa iasa branzica mai acra, pentru ca acidul citric este mai acru la gust decat acidul ascorbic (vit. C). Daca nu vreti sa puneti nici vit. C nici suc de lamaie, puteti pune putina sana sau iaurt (cam 100 g la un litru de lapte), dar lasati la cald sa stea mai mult - cam de seara pana dimineata, iar dimineata incalziti putin oala (ca sa treziti din somn cazeina care n-a binevoit sa se inchege peste noapte). Un pont: daca faceti branza de vaci in cantitate mare - si va ramane mult zer (ce se scurge din saculetul de panza), fierbeti zerul. Albumina din lapte coaguleaza in mediu acid la temperaturi mai mari, si o sa apara ca o spuma, la suprafata zerului. O adunati cu o paleta, si ati obtinut: urda ! Daca aveti in familie bolnavi de ficat, care n-au voie sa manance branzeturi grase, dar poftesc la o gura de telemea, puneti putina sare peste branzica de vaci si, amestecata cu putin iaurt, faceti o crema de branza tartinabila. Le veti face o bucurie. adybmw, on 16th February 2009, 15:56, said: .. Pe vremuri,tataie fierbea zerul la ceaun,vreo 2 ore si iesea tot un fel de spuma,arata ca si cum ai arunca branza de vaci in zer.Daca-ti puneai intr-un castron zer amestecat cu acea branza-urda(se chema jandita) mancai pana crapai,asa buna era!  Altfel,dupa fierberea prelungita,zerul ala si cu acea branza o strecura printr-un tifon si iesea urda.Asta cu lapte de oaie.Uf,ce vremuri... Quote smantana este o emulsie formata din grasimea din lapte (unt), componente lipo-proteice (legaturi chimice intre lipide si proteine) si apa de constitutie din lapte. Fiind in general mai usoara decat componenta strict apoasa - datorita grasimilor care au densitate mai mica decat apa - se poate obtine traditional prin lasarea laptelui sa stea undeva la rece si colectarea stratului superficial care se formeaza, sau cu ajutorul unui separator centrifugal (metoda actuala). horia66, on 16th February 2009, 21:44, said: .... in unele zone ale tarii se fierbe laptele inainte de a-l inchega si toata urda se amesteca cu casul. Exista un fel de branzeturi numite "cu cas moale", care se formeaza daca fierbi laptele inainte sa-i pui cheag in el. Din el se obtin cascavalurile tip Rucar sau Dorna. Penteleul este un cascaval "cu casul tare". Laptele nu se fierbe inainte. Este specific Dobrogei, si cand se invecheste se face cam ca un parmezan. ... horia66, on 16th February 2009, 21:44, said: Foarte OK, daca-ti plac asa, mai "terciuite". Mie-mi place sa simt bucatile de fructe prin iaurt - mai ales cand pun caise din compot, e mortal ... Bine, daca le bagi la blender poti dupa aceea sa le amesteci cu un praf de inghetata de vanilie batuta cu lapte dulce si sa le pui la congelator oleaca ... O sa iasa inghetata de fructe. Un pic acrisoara, dar foarte racoritoare ... Si cu un pic de frisca pe deasupra (mmmmm...) jumborom, on 17th February 2009, 13:05, said: Iaca ce am gasit pe net de la "Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale Maramures" - http://www.cultura-t...ca/nr_10/art_29 Cum se face cașul, urda și brânza în Cetățele După muls, se strecoară laptele în putină prin strecură de pânză. Se pune cheag de miel *), din rânză de miel, în funcție de tăria cheagului cam 2-3 linguri la 50 litri de lapte. Laptele trebuie să fie călduț. Se amestecă. Lingura cu care se pune cheagul se așează cu fața în sus pe lapte, până se strâng câteva picături în lingură și dacă în câteva minute se încheagă laptele în lingură, înseamnă că este cheag de ajuns, dacă nu, se mai pune. Apoi putina se trage lângă foc, să nu se răcească și se acoperă cu o strecură curată, să nu cadă gozuri în lapte. Se caută din când în când dacă laptele se încheagă și atunci când pe urma degetului cu care tragi prin lapte se strânge puțin zer, se poate începe bătutul. Laptele se bate cu zboltalăul. Se bate până pe marginea putinii se strânge o dungă de lapte îngroșat asemeni untului și care la un moment dat începe să se spele cu zerul care se separă de caș. Atunci se începe o rotire pe fundul putinii cu zboltalăul, încet, încet, până când tot cașul se depune la fund. Atunci zboltalăul se scoate afară și cașul începe să fie strâns cu mâna, apăsându-l mai întâi către fundul putinii și mai apoi către o margine, până când se înțepenește de poate fi scos afară din zer și se pune într-o strecură dinainte pregătită pe un vas, unde cașul este din nou sfărâmat mărunt pentru ca brânza ce se va face din el să se întingă, după care strecura se strânge și se agață în comarnic ca să se scurgă zerul rămas. Zerul rezultat de la caș se pune într-o căldare de cupru la foc nu prea mare, iar când zerul se încălzește până când nu se poate ținea degetul în el, se adaugă cam 2 litri de lapte. Acest lapte se păstrează dinainte de a pune cheagul. Se amestecă încet ca să nu se lege de fund până se alege desupra jintița. După ce aceasta este fiartă bine, se ia de pe foc, se pune-n strecură de pânză și se agață deasupra unei găleți, ca și cașul, să se scurgă. Se țin în strecură până se apropie următorul muls, după care se iau din strecură și se așează pe o leasă din nuiele, în comarnic. [...] *) Cum se face cheagul După ce se taie un miel de lapte, se ia stomacul (rânza), se desface puțin, se scoate din el brânza produsă de laptele supt. se spală bine, atât brânza cât și stomacul, se pune brânza înapoi în stomac, se pune peste el lapte cald și sare (să fie sărat) cât încape, se coase cu ață de cânepă la gură, lăsându-se un capăt de ață pentru agățat. Se agață în grindă ca să se usuce. Când este uscat bine, se poate folosi. horia66, on 16th June 2009, 09:28, said: Un kefir mai ... "kefir" ! sau fierbi laptele si il lasi sa se raceasca pe la 37 de grade (da senzatia de caldut picurat pe dosul mainii), inainte de ai pune maiaua in el. (Maia se numeste orice anume trebuie pus in laptele dulce pentru a face un produs acidofil). horia66, on 17th June 2009, 12:08, said: Casul obtinut dupa inchegarea cu cheag, bine scurs, se zdrobeste bine cu o furculita si se ia la frecat cu lingura de lemn ... Din cand in cand se mai da un praf de sare si iar se freaca cu lingura de lemn (asa cum freci zaharul cu galbenusuri cand faci blat de tort). Pe masura ce il freci cu lingura de lemn o sa se transforme intr-o pasta mai groasa si o sa se lase zer (cam asa cand "tai" icrele). Zerul il scurgi. Si mai freci un pic cu lingura de lemn pana cand pasta devine un pic lipicioasa si incepe sa se adune intr-un guguloi ... Guguloiul respectiv il iei si ... ar trebui sa ai o mica forma din platic sau din lemn de brad, asa ca o sita de lemn dar fara sita, adica numai peretii. Sau eventul cumperi un castronas din plastic flexibil, cu peretii perfect verticali si-i tai fundul. Bun, deci presezi guguloiul ala de branza in forma respectiva si-l lasi pe un raft, undeva la racoare (se poate si la frigider, dar sa nu se congeleze). Dupa vreo doua-trei zile il scoti cu bagare de seama din forma (sa nu-l rupi) si-l pui la loc, la racoare (formele facute special pt. cascaval se desfac, au o agrafa). Cam dupa vreo 2-3 saptamani a facut coaja si ... gata cascavalul ! Unii oparesc un pic casul dupa ce-l scurg bine (intr-o oala cu apa in clocot, cateva minute -1-2 - si-l scoti cu paleta), si dupa aia il iau la frecat ... |
#49
Posted 19 February 2010 - 09:06
#50
Posted 19 February 2010 - 12:06
|
katilinus, on 19th February 2010, 00:08, said: ... ideea e ca ... daca sunt altii care dau din timpul si experienta lor pt a ma informa/invata pe mine, pot sa fac si eu un gest sa citesc 6 pagini, si sa fac un rezumat ... Catalin, iti multumesc ca ti-ai facut timp sa faci rezumatul asta. Eu n-am gasit timpul necesar, dar nici nu vroiam sa-l dezamagesc pe Masterd6ib6 ... |
#51
Posted 19 February 2010 - 13:54
|
horia66, on 19th February 2010, 12:06, said: Catalin, iti multumesc ca ti-ai facut timp sa faci rezumatul asta. Eu n-am gasit timpul necesar, dar nici nu vroiam sa-l dezamagesc pe Masterd6ib6 ... dar cand ma uit la cata informatie de calitate posteaza anumite persoane pe forum, si fara interese ascunse...  ma apucasem sa fac un mic rezumat si la capre...dar ajunsese deja la 5-6 pagini... si... nu terminasem... oricum... pentru cei care au asa ceva in batatura, recomand recitirea topicului... |
|
#52
Posted 19 February 2010 - 19:44
|
katilinus, on 19th February 2010, 13:54, said: cu placere. dar cand ma uit la cata informatie de calitate posteaza anumite persoane pe forum, si fara interese ascunse... ma apucasem sa fac un mic rezumat si la capre...dar ajunsese deja la 5-6 pagini... si... nu terminasem... oricum... pentru cei care au asa ceva in batatura, recomand recitirea topicului... Faci otreaba super ... si nu numai aici pe forum ... ai mare curaj si vointa si tot respectul meu ... probabilitate de imbogatire lenta 98% 
|
#53
Posted 25 February 2010 - 20:18
|
multumesc.
din cate vad... sunt mai multi crescatori de capre decat de vaci... am si eu o nedumerire: simmenta=fleckvieh? ma tot uit in catalogul celor de la semtest ... si nu vad pe nicaieri simmental... |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.