Probleme fizică
#19
Posted 18 February 2008 - 21:43
Hai ca pe asta am rezolvat-o cat de cat. Bring it on! (urmatoarea intrebare, ofcors)
Si noi astia care ne straduim sa explicam, hai sa incercam sa pastram nivelul cam de liceu, ca sa inteleaga si cei care intreaba |
#20
Posted 18 February 2008 - 22:00
gigel de hohențolărn, on Feb 18 2008, 20:26, said: moleculele nu au temperatură - au viteză. m-am referit la 2 sisteme termodinamice in contact, unde temperatura este data de directia in care este transferata caldura insa ramasesem in cap cu moleculele lui Bean si de aici si exprimarea defectuoasa...sorry |
#21
Posted 18 February 2008 - 22:28
Pai, atunci, daca explicatia/exprimarea mea a fost defectuasa, rog pe cineva sa ma corecteze.
LE: sa inteleg pana la urma ca ciorba era de...fasole? Ca daca-s "moleculele lui Bean", e clar ca era... PS: Intrebare: cand se raceste mai repede ciorba? Cand o tinem intr-o incinta cu aer rarefiat sau cand o lasam la presiune atmosferica normala (in camera)? In incinta fara aer va exista o tendinta de "relaxare" a ciorbei? Dar daca ciorba din exemplul dat de blueunicorn este inlocuita de un metal incins? Racirea acestuia cum se produce atunci cand cineva sufla aer rece spre el? Edited by Bean, 19 February 2008 - 10:52. |
#22
Posted 19 February 2008 - 12:28
Celestin, on Feb 18 2008, 22:00, said: desigur ... iar viteza moleculelor determina temperatura sistemului iar daca sistemul e format dintr-o singura molecula, temperatura este data de miscarea moleculei sau vibratia electronilor din atomii componenti insa asta este la nivel microscopic si este departe tare de aerul suflat peste o ciorba si nici nacar nu am ajuns atat de departe cu imaginatia:) cele mai mici noțiuni de termodinamică îți lipsesc, dacă asociezi temperatură unei molecule, te pomeni că-i asociezi și potențial chimic sau presiune? ba mai mult, ajungi cu aberațiile până la mișcarea electronilor în câmpul nucleelor, cine știe ce alte efecte vibro-rotaționale mai iei în seamă. în fine, am dat răspunsul mai sus, cine vrea să-l priceapă bine, cine nu, uatevăr. alles gute! |
#23
Posted 19 February 2008 - 14:15
gigel de hohențolărn, on Feb 17 2008, 16:50, said: când un lichid se evaporă are nevoie de căldură, cu cât evaporarea e mai rapidă cu atât lichidul se răcește mai tare. tu când suflii în ciorbă pur și simplu împrăștii vaporii de ciorbă, rezultă că evaporarea se va petrece cu o viteză mai mare deoarece presiunea vaporilor scade(tu îndepărtând vaporii datorită suflului) - asta e o posibilă explicație. |
#24
Posted 19 February 2008 - 14:55
@bonobo, nu văd unde am greșit? îndepărtând(prin suflu) moleculele de ciorbă vaporizată presiunea acestora scade accelerându-se astfel procesul de vaporizare.
o ciorbă fierbinte lăsată în aer nu este în echilibru cu aerul, cantitatea de ciorbă care se vaporizează este mai mare decât cantitatea de vapori de ciorbă care condensează. nu am relații matematice la îndemână pentru că nu mă pasionează subicetul, însă explicația fizică e accea pe care am oferit-o mai sus. alles gute ! |
#25
Posted 19 February 2008 - 15:08
#26
Posted 19 February 2008 - 15:50
gigel de hohențolărn, on Feb 19 2008, 12:28, said: nu ai absolut nicio treabă cu fizica, nu înțeleg de ce trebuie să debitezi asemenea inepții. Io cred ca tu nu te deranjezi sa citesti ce spun. Temperature is a physical property of a system that underlies the common notions of hot and cold; something that is hotter generally has the greater temperature. Temperature is one of the principal parameters of thermodynamics. On the microscopic scale, temperature is defined as the average energy of microscopic motions of a single particle in the system per degree of freedom. On the macroscopic scale, temperature is the unique physical property that determines the direction of heat flow between two objects placed in thermal contact. If no heat flow occurs, the two objects have the same temperature; otherwise heat flows from the hotter object to the colder object. These two basic principles are stated in the zeroth law and second law of thermodynamics, respectively. For a solid, these microscopic motions are principally the vibrations of its atoms about their sites in the solid. For an ideal monatomic gas, the microscopic motions are the translational motions of the constituent gas particles. For a multiatomic gas, vibrational and rotational motion should be included too. |
#27
Posted 19 February 2008 - 17:14
Celestin, on Feb 19 2008, 15:50, said: Io cred ca tu nu te deranjezi sa citesti ce spun. și-ți mai spun încă o dată că ești pe lângă, recitește ce-ai scris. nu e problema mea că nu vezi unde-ai greșit la nivel microscopic vorbim de impuls și poziție, la nivel macroscopic de temperatură, presiune, potențial chimic șamd un sistem termodinamic este alcătuit dintr-un număr imens de particule(N>>1) și de aceea când vei mai vorbi de temperatura unei molecule o să stârnești doar râsul. |
#28
Posted 19 February 2008 - 19:19
gigel de hohențolărn, on Feb 19 2008, 17:14, said: la nivel microscopic vorbim de impuls și poziție, la nivel macroscopic de temperatură, presiune, potențial chimic șamd Quote On the microscopic scale, temperature is defined as the average energy of microscopic motions of a single particle in the system per degree of freedom. btw .. ma repet, am recunoscut odata greseala facuta discutand despre molecule in timp ce povesteam despre interactiunea intre 2 sisteme termodinamice, pentru ca plecasem pe ideea moleculelor lui Bean si povesteam la nivel microscopic ...daca le spuneam particule, iti mai deranja privirea ? |
|
#29
Posted 19 February 2008 - 21:06
refuzi să înțelegi că particulele nu au temperatură.
dacă particulele au energie cinetică(nu văd de ce aș vorbi de energie cinetică când e suficient să vorbesc de poziție și impuls, E=p^2/2m) asta nu înseamnă că au și temperatură, presiune, sau potențial chimic, șamd. teme de gândire: viteză medie, viteză pătratică medie, pătratul mediei vitezei, șamd. |
#30
Posted 19 February 2008 - 21:44
gigel de hohențolărn, on Feb 19 2008, 14:55, said: @bonobo, nu văd unde am greșit? îndepărtând(prin suflu) moleculele de ciorbă vaporizată presiunea acestora scade accelerându-se astfel procesul de vaporizare. Moleculele de apa au o miscare browniana. La suprafata de contact, datorita unor ciocniri intamplatoare din care castiga suficienta energie cinetica, o parte dintre ele parasesc lichidul dar raman in vecinatatea acesteia. Aici, ele au aceeasi miscare browniana si o parte dintre ele ajung inapoi in lichid. Viteza de evaporare este data de diferenta intre numarul de particule ce parasesc lichidul si numarul acelora care adera la lichid, pe unitatea de timp. Nu-i vorba de nicio presiune a vaporilor aici, ci de densitatea lor. Atunci cand sufli, pur si simplu micsorezi densitatea vaporilor in apropierea suprafetei lichidului, micsorand astfel numarul moleculelor ce intamplator adera la el in unitatea de timp. Numarul celor ce-l parasesc in unitatea de timp ramane insa neschimbat. |
#31
Posted 19 February 2008 - 22:16
gigel de hohențolărn, on Feb 19 2008, 21:06, said: refuzi să înțelegi că particulele nu au temperatură. "Definition of Temperature" from Anne Marie Helmenstine, Ph.D., Definition: property of matter which reflects the quantity of energy of motion of the component particles. There are several scales used to measure this value (e.g., Kelvin, Celsius, Fahrenheit). sau poate HyperPhysics/Georgia State University, daca Wiki nu te-a multumit : A convenient operational definition of temperature is that it is a measure of the average translational kinetic energy associated with the disordered microscopic motion of atoms and molecules. The flow of heat is from a high temperature region toward a lower temperature region. The details of the relationship to molecular motion are described in kinetic theory.The temperature defined from kinetic theory is called the kinetic temperature. Temperature is not directly proportional to internal energy since temperature measures only the kinetic energy part of the internal energy, so two objects with the same temperature do not in general have the same internal energy (see water-metal example). Temperatures are measured in one of the three standard temperature scales (Celsius, Kelvin, and Fahrenheit). sau poate asa: Faster molecules striking slower ones at the boundary in elastic collisions will increase the velocity of the slower ones and decrease the velocity of the faster ones, transferring energy from the higher temperature to the lower temperature region. With time, the molecules in the two regions approach the same average kinetic energy (same temperature) and in this condition of thermal equilibrium there is no longer any net transfer of energy from one object to the other. Edited by Celestin, 19 February 2008 - 22:17. |
#32
Posted 19 February 2008 - 22:22
Si pana la urma sa inteleg ca voi credeti de fapt ca vaporizarea este principalul factor al racirii? Ce se intampla de exemplu cu un metal incins?
Bonobo, in ce priveste particulele care parasesc lichidul, ele sunt nevoite sa impinga alte particule - pana la urma-s molecule, fie ca vrea Celestin sau nu . Vaporizarea e invers proportionala cu presiunea de gaz din jurul lichidului. Si, da, presiunea depinde de densitate si viceversa. Particulele vaporizate imping atmosfera pur si simplu . Intr-adevar, la suflat nu e vorba neaparat de presiune, ci de eliminarea suspensiilor saturate de deasupra lichidului (reimprospatarea aerului). Nu se miscoreaza stricto senso presiunea asupra lichidului ci se dau la o parte particulele proaspat iesite din lichid, prin evaporare. Si totusi, se poate vorbi de o presiune, corelata cu gravitatia. Orice particula care paraseste lichidul scade in energie cinetica, creste in potentiala si ulterior revine in lichid sub actiunea gravitatiei (sunt mai grele fata de particulele de aer). Revenirea se traduce printr-o ploaie de particule deasupra lichidului. Aceste particule vor exercita in cele din urma o presiune la intoarcere, asupra celor care tocmai parasesc lichidul, impiedicandu-le deci sa iasa. De fapt, nu stiu daca o pot numi chiar presiune, dar pana la urma (global) reprezinta o forta ce actioneaza asupra lichidului. Celestin, on Feb 19 2008, 22:16, said: e, nu, ca incapatanat mai esti: "Definition of Temperature" from Anne Marie Helmenstine, Ph.D., Definition: property of matter which reflects the quantity of energy of motion of the component particles. There are several scales used to measure this value (e.g., Kelvin, Celsius, Fahrenheit). sau poate HyperPhysics/Georgia State University, daca Wiki nu te-a multumit : A convenient operational definition of temperature is that it is a measure of the average translational kinetic energy associated with the disordered microscopic motion of atoms and molecules. The flow of heat is from a high temperature region toward a lower temperature region. The details of the relationship to molecular motion are described in kinetic theory.The temperature defined from kinetic theory is called the kinetic temperature. Temperature is not directly proportional to internal energy since temperature measures only the kinetic energy part of the internal energy, so two objects with the same temperature do not in general have the same internal energy (see water-metal example). Temperatures are measured in one of the three standard temperature scales (Celsius, Kelvin, and Fahrenheit). Celestin, on Feb 19 2008, 22:16, said: Asta seamana cu explicatia pe care am dat-o la inceputul thread-ului.Iar asta cu "the molecules in the two regions approach the same average kinetic energy (same temperature)" e ambigua. Energia cinetica a unei particule nu poate fi asociata cu temperatura sa, deoarece daca de exemplu ne referim la un corp X, atunci echivalarea "temperatura lui X este de fapt energia sa cinetica" ar fi evident eronata. Edited by Bean, 19 February 2008 - 22:37. |
#33
Posted 19 February 2008 - 22:35
Of, Bean sau davidboy, puteti face split topics? Fizica pentru incepatori si Fizica pentru cunoscatori?
Ca eu nu inteleg nimic de aici si daca mai pun vreo intrebare si mi se raspunde in acelasi stil... Mersi. |
|
#34
Posted 19 February 2008 - 22:38
blueunicorn, on Feb 19 2008, 22:35, said: Of, Bean sau davidboy, puteti face split topics? Fizica pentru incepatori si Fizica pentru cunoscatori? Ca eu nu inteleg nimic de aici si daca mai pun vreo intrebare si mi se raspunde in acelasi stil... Mersi. |
#35
Posted 19 February 2008 - 22:43
Si pana la urma ajungem la Joule-Thomson effect
Quote In physics, the Joule-Thomson effect, or Joule-Kelvin effect, is a process in which the temperature of an ideal gas does not change, but the temperature of a real gas is either decreased or increased by letting the gas expand freely at constant enthalpy (which means that no heat is transferred to or from the gas, and no external work is extracted). It's named for James Prescott Joule and William Thomson, 1st Baron Kelvin who established the effect in 1852 following earlier work by Joule on Joule expansion in which a gas expands at constant internal energy. Description The relationship between temperature, pressure and volume of a gas is simply described by the various gas laws. When volume is increased in an irreversible process, the gas laws do not uniquely determine what happens to the pressure and temperature of the gas. Isentropic expansion, in which the gas does positive work in the process of expansion, always causes a decrease in temperature. However, when a real gas (as differentiated from an ideal gas) expands freely at constant enthalpy, the temperature may either decrease or increase, depending on the initial temperature and pressure. For any given pressure, a real gas has a Joule-Thomson (Kelvin) inversion temperature, above which expansion at constant enthalpy causes the temperature to rise, and below which expansion at constant enthalpy causes cooling. For most gases at atmospheric pressure, the inversion temperature is fairly high (above room temperature), and so most gases at those temperature and pressure conditions are cooled by isenthalpic expansion. Quote Physical mechanism As a gas expands, the average distance between molecules grows. Because of intermolecular attractive forces, expansion causes an increase in the potential energy of the gas. If no external work is extracted in the process (“free expansion”) and no heat is transferred, the total energy of the gas remains the same because of the conservation of energy. The increase in potential energy thus means a decrease in kinetic energy and therefore in temperature. A second mechanism has the opposite effect. During gas molecule collisions, kinetic energy is temporarily converted into potential energy. As the average intermolecular distance increases, there is a drop in the number of collisions per time unit, which causes a decrease in average potential energy. Again, total energy is conserved, so this leads to an increase in kinetic energy (temperature). Below the Joule-Thompson inversion temperature, the former effect (work done internally against intermolecular attractive forces) dominates, and free expansion causes a decrease in temperature. Above the inversion temperature, the latter effect (reduced collisions causing a decrease in the average potential energy) dominates, and free expansion causes a temperature increase. |
#36
Posted 19 February 2008 - 23:26
Bean, on Feb 19 2008, 22:22, said: Si pana la urma sa inteleg ca voi credeti de fapt ca vaporizarea este principalul factor al racirii? Ce se intampla de exemplu cu un metal incins? Mister Bean, tu incurci conductia cu convectia. Sau mai bine zis, nici tu nu stii exact despre care vorbesti. Mister_rf, va amintesc ca efectul Joule se refera la efectul caloric al curentului electric. S-a divagat prea mult de la subiect. Edited by Bebeluska, 19 February 2008 - 23:30. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users