Distanta franare

Ok. Deci rezolvam o ecuatie printr-o nedeterminare. Succesuri.

cosmindaniel12, on 30 aprilie 2019 - 17:24, said:

Nu, e intre 36 si 1000cm, ca sa fim mai precisi,

danvlas, on 30 aprilie 2019 - 17:49, said:

Nu, da-mi un grafic de variatia a lui "µ" in functie de forta cu care se actioneaza supra corpului

El de fapt nu depinde decat de natura suprafetelor celor 2 obiecte aflate in contact

Edited by Tsunnnami, 30 April 2019 - 18:28.

Tsunnnami, on 24 aprilie 2019 - 00:33, said:

Tsunnnami, on 24 aprilie 2019 - 01:48, said:

De aici ai inceput cu jigniri din ce in ce mai mari si mai urate fata de toti ce au sustinut ca nu ai cum sa opresti in "cativa milimetri" sau "2 cm"!
Ti s-a argumentat si demostrat cu explicatii fizice, matematice, logice, si probe video.
Incetezi?

Daca impingi cu 10 N, Ff e tot de 10 N. Daca impingi cu 30, primesti inapoi 30. 100? Tot 100 iei in freza. Normala nu se schimba. Atunci, cine?
Ce e "natura" suprafetelor? E rugozitatea. Adica o suma de asperitati. Alea se opun miscarii, ca se intretes. Se opun elastic. Cu cat impingi, cu atat se opun. Pana cand le rupi. Chiar nu pricep ce e atat de complicat de inteles.

Edited by danvlas, 30 April 2019 - 18:55.

cosmindaniel12, on 30 aprilie 2019 - 18:49, said:

Imi cer scuze pentru jigniri!

Dar la restul ramai corigent
Ti se arata filmul si tu iei cadru cu cadru.
Mai asteapta un pic sa fac si eu testul. Sa vedem cand ca se tot anunta ploaia.

Ingineria o fi fizica, dar trebuie sa cuprinzi toate fenomenele.
In momentul in care razi de mine ca energia nu se disipeaza in lichidul amortizoarelor, cand ma indemni sa dau masina de bordura, pentru mine e clar ca nu ai inteles cata energie preia suspensia
Ceea ce nu e nimic rau, dar sa vii sa-mi dai cu diplomele peste ochi, aia pentru mine e: "eu am diplome, pe mine trebuie sa ma crezi", intelegi de ce am inceput sa fiu ironic?

Good? Asteapta testul meu acum. Pentru ca tu nu vrei sa recunosti ca l-ai facut

Testul lui Explorer e foarte relevant pentru mine si daca nu esti atent doar la roata poti incerca sa-ti imaginezi cat preia suspensia.
Iar daca te vei gandi mai mult, frana e o joaca pentru suspensie un fel de "plaja pe Caraibe", lupta ei se duce cu soseaua, cu gropile, du denivelarile cu bordurile etc, unde trebuie sa faca fata si sa sustina in continuare ditamai fieratania pe care o sustine

danvlas, on 30 aprilie 2019 - 18:49, said:

Nu, rugozitatea e o caracteristica a UNEI suprafete, coeficientul de frecare e intre 2 suprafete si da, depinde de rugozitate doar

E foarte corect ce zici, si d-aia ma chinui sa demonstrez ceea ce pentru tine e o aberatie

Impingi cu 10N, F_f e 10N
Impingi cu 20N, F_f e 20N
Impingi cu 30N, F_f e 30N
Impingi cu 2000N, F_f e 2000N
Impingi cu 2500N, F_f e de 2000N si corpul incepe sa se miste accelerat

Deci in cazul asta F_f < 2,000N

Banuiesc ca nu ai gasit asta pe google, eu stiam asta de mult, sunt sigur ca gasesc daca as cauta, prefer insa sa explic cu cuvintele mele

Tsunnnami, on 30 aprilie 2019 - 19:03, said:

In cazul asta, si eu imi cer scuze pentru jigniri si orice alte comentarii deplasate! Tot ce imi doream era o discutie bazata pe argumente.
Am fost deplasati amandoi (tu imi spuneai ca imi dai lectii, dar fara nici un argument, eu iti spuneam cat de bine stiam fizica acum 20 de ani), si discutia a degenerat foarte neplacut!
De asemenea, scuze pentru lacune in exprimare, n-am mai pus mana pe o carte de fizica de 20 de ani, si exprimarea are de suferit (anumite notiuni s-au "amestecat").

Quote

Nu am negat ca o parte din energie este preluata de suspensie. Doar nu am fost de acord cu valoarea acestei energii.
Am incercat, cu toata bunavointa si fara rautate, sa calculez cat poate prelua maxim suspensia. Am incercat sa folosesc niste valori cat mai realiste si mie asa mi-a iesit calculul: ca arcurile pot prelua 200J prin deformare elastica, energie ce este inmagazinata in amortizoare. Poate ar fi trebuit sa folosesc alte valori, dar totusi e o diferenta foarte mare pana la 10000J, cat are energie cinetica masina pe care am folosit-o in exemplu.
In comparatie, discurile de frana pot inmagazina cantitati uriase de energie, prin transformare in caldura si cresterea temperaturii discurilor.
Dupa parerea mea, (aproape) toata energia inmagazinata prin deformari elastice este eliberata atunci cand frana inceteaza si suspensia revine la pozitia de echilibru. Atunci masina "pleaca" in directia opusa. Daca ai putea elibera frana exact in momentul in care suspensia incepe sa se decomprime, viteza cu care masina ar merge cu spatele ar fi cu aproximatie viteza de la care masina poate opri cand "ingheata roata pe asfalt".
Scuze pentru faza cu bordura, dar chiar nu mi-am putut imagina vreun scenariu real in care roata chiar ar putea sa se opreasca brusc...

Quote

N-am mai miscat masina de o saptamana si ceva, deci n-am facut testul.

Simplifica, exclude discurile.
Arcul doar inmagazineaza
Energia se disipeaza in amortizor in mare, prin shicanele prin care trebuie sa treaca lichidul, presiune imensa da si cu cavitatie uneori, se mai disipeaza in guma de pe asfalt, se mai duce in flexarea gumelor
se mai duce in tampoanele de cursa de amoritzor (alea pot prelua 50kN si disipa destul din energia aia pe o distanta de 40-50mm), din poliuretan (MCU, micro cellular urethane), se mai duce, radial in blocul filtrant (cauciuc), cel care face legatura intre caroserie si amortizor.

Sunt chiar curios cum va reactiona masina mea sport la asa ceva, si sper sa pot lua imaginile cu 3 camere, cu masurarea anvelopei, cu marcarea radiala cu creta a anvelopei in asa fel incat la 10km/h (6MPH) sa ai intre marcaje fix 1 secunda.
FIlmare in lateral si filmare de deasupra rotii
As vrea sa pot monta camera care ia cadrele de deasupra rotii in paralel si in acelasi timp si display cu camera care imi filmeaza piciorul care franeaza

Vreau sa fac testul cu si fara ABS

Facem testele ca la carte

Chiar si fara amortizor masina se "lasa" pe arcuri apoi da inapoi apoi iar inainte etc..
Mi se pare cam "moale" a lui Explorer, sunt curios a mea daca va pierde aderenta. Nevasta-mea mi-a zis ca se simte ca in fiatul 850 in caruta asta. E foarte rigida. Si a mea e cu vreo 400kg mai usoara ca a lui, dracu, ma asteptam sa fie mai usoara

Fără ABS e simplu ca scoți siguranța. Dar mai e o necunoscută: lichidul de frina.
Nu e tot una sa ai lichid proaspăt sau plin de apă în instalație...

de ce nu e tot una? crezi ca fierbe de la o frana la 10km/h? iar din moment ce ai scos siguranta si ai blocat discurile e cam greu sa se mai incalzeasca.

Atata vreme cat pedala nu ajunge la podea pentru o frana de vreo 40kgf, n-are importanta

"Impingi cu 10N, Ff e 10N
Impingi cu 20N, Ff e 20N
Impingi cu 30N, Ff e 30N
Impingi cu 2000N, Ff e 2000N
Impingi cu 2500N, Ff e de 2000N si corpul incepe sa se miste accelerat"

Fenomenele se studiaza la limite, nu in salturi.
Impingi cu 2001 N, corpul incepe sa se miste accelerat, iar Ff scade de la 2000 la 1999 N - valori burtologice. 2000 N e forta maxima la care rezista aderenta, cu coeficient de frecare maxim. Dupa ce ai rupt aderenta, frecarea scade usor si ramane la o valoare oarecum constanta, cu acel coeficient de frecare dinamica. Dupa ruperea aderentei, daca vrei miscare uniforma trebuie sa scazi forta cu care actionezi. Demonstratia se face usor cu planul inclinat.
Explicatia cu "depinde de natura suprafetelor" e data in clasa a IX-a unor copii de 14-15 ani si e suficienta pentru acceptarea unui rezultat. Ce se intampla, de fapt, intre suprafetele supuse frecarii constituie un subiect vast de studiu in invatamantul tehnic superior. La nivel micro, suprafetele alea sunt in continua schimbare, chiar daca la nivel macro ele nu se misca una fata de cealalta.

Confunzi forta de frecare statica cu reactiunea.

Un corp cu masa de 100Kg pe un plan orizontal, aflat pe planeta pamant, cu care are un coeficient de frecare 1, va genera o forta de frecare de 981 N.

Deci daca impingi in corpul ala cu 10 N, o sa ai reaciune 10 N, dar forta de frecare tot 981 N ramane. samd.

Edited by abac, 01 May 2019 - 09:13.

abac, on 01 mai 2019 - 09:10, said:

Ce direcție are respectiva forță?

Paralel cu planul de interactiune. Perpendicular pe directia normalei.

Edited by abac, 01 May 2019 - 09:34.

Atunci de ce nu se mișcă corpul? Ce îl împiedică să se miște, dacă forța de frecare îl trage într-o parte cu 981N?

Forta de frecare este o valoare absoluta. Ca si starea de rezistenta ultima a unei grinzi de beton armat. Capacitatea de rezistenta este mereu acolo si are o valoare absoluta finita. Atata timp cat incarcarea nu depaseste valoarea rezistentei, grinda nu se rupe.

La fel si cu forta de frecare. Ea exista. Are o valoare absoluta finita care poate da o reactiune maxima finita.

Atata timp cat forta aplicata nu cere o reactiune mai mare decat vloarea limita a fortei de frecare, atunci corpul nu se va misca. Dar forta de frecare statica este maxima tot timpul. Ea nu variaza cu forta aplicata. Poate varia functie de temperatura, umiditate, dar nu functie de forta aplicata.


Forta de frecare este o forta de natura electromagnetica. Adica una dintre fortele care fac ca atomii sa nu se dezintegreze. Care fac posibila existenta unui metal de exemplu.

Edited by abac, 01 May 2019 - 10:05.

Eu cred ca esti absolvent de Litere. In cazul asta, afla ca Pamant se scrie cu majuscula, daca te-ai referit la planeta.
Incerc sa va povestesc ca exista o stiinta care studiaza frecarea, ea se numeste tribologie. La TCM am avut curs de asa ceva, nu era materie cruciala. Unora le-a placut, altora nu. Dar ca sa trecem de examen cu un amarat de 5,  am crapat invatand, zi si noapte, vreo doua saptamani in vara si una in toamna.

abac, on 01 mai 2019 - 09:52, said:

Confunzi forța de frecare cu valoarea maximă a forței de frecare. În exemplul tău, valoarea maximă a forței de frecare (statică) este 981N. Dar este doar o valoare, un prag, o limită, și nu are direcție. Este limita aderenței.
Forța de frecare este cea de 10N, reacțiunea forței de 10N aplicată corpului.