Maha-bharata

Mahabharata Cartea 2.
Șișupal-badha Parva 42

Reproșurile și laudele propriei persoane sau ale altora nu sunt practicate de cei respectabili

"Bhișma spuse: Voința prin care Conducătorul din Cedi te cheamă la luptă pe tine (Bhima), a cărui puterea nu cunoaște deteriorare, nu este nici pe departe intenția sa. Desigur acesta este scopul lui Krișna însuși, Domnul Universului, vezi Laudele aduse de Brahmaa lui Krișna, pe când era doar un copil. O Bhima, există oare vreun rege pe pământ, care să îndrăznească să mă jignească în felul în care a făcut-o astăzi acest ticălos al neamului său (Șișupal), care se află deja în ghiarele morții?

Acest individ cu brațe puternice este fără îndoială o porțiune a energiei (Domnului Transcendental) Hari (o formă a lui Krișna, vezi Forme ale lui Krișna) și cu siguranță Domnul Transcendental dorește să retragă această energie a Sa (vezi Sufletele-Energii marginale ale Domnului Transcendental). De aceea, o tigru al neamului Kuru, rage acest rege din Cedi, care are o inimă rea, fără să-i pese de loc de noi."

"Vaisampayana continuă,--"Auzind aceste cuvinte ale lui Bhișma, regele din Cedi nu a mai putut suporta și i-a spus lui Bhișma: 'Fie ca dușmani noștri, O Bhișma, să aibă puterea acestui Keșava (cel ce l-a ucis pe asura Keși, vezi Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 37), pe care tu îl lauzi asemenea unuia care este de profesie bard, ridicându-te în mod repetat de pe locul tău. O Bhișma, dacă mintea ta este încântată în a-i lăuda pe alții, atunci laudă-i pe acești regi și nu pe Krișna. ... O rege, ce pot să fac, dacă nu ai auzit nimic până acum de la oamenii bătrâni virtuoși care dau lecții de morală? O Bhishma, ai auzit până acum că reproșurile și laudele propriei persoane sau ale altora, nu sunt practicate de cei respectabili?

Nimeni nu aprobă conduita ta, o Bhișma, cu laudele tale continue și pline de devoțiune pentru Keșava, care nu este demn de laude; și tu le faci doar datorită ignoranței. Cum este posibil, ca doar datorită propriei tale dorințe să stabilești cauza întregului univers ca fiind (Krișna) servitorul și păstorul dinastiei Bhogea? ...
"Vaisampayana continuă: Auzind cuvintele jignitoare ale lui Șișupal, Bhișma replică: 'Trăiesc într-adevăr pentru plăcerea acestor conducători ai pământului, pe care însă nu-i consider nici măcar că ar valora cât un pai.'

De îndată ce au auzit cuvintele lui Bhișma, regii s-au aprins datorită furiei și au început să-l mustrre pe Bhișma: 'Acest ticălos de Bhișma, deși este în vârstă, este deosebit de încrezut și nu merită să-l pardonăm. De aceea hai să-l omorâm pe Bhișma ca pe un animal, sau să-l aducem sub controlul nostru și să-l ardem cu iarbă uscată sau paie.'

Auzind cuvintele acelor monarhi, Bhișhma se adresă acelor domni ai pământului astfel: 'Nu văd un sfîrșit al discursurilor voastre, deoarece cuvintele pot fi răspunse cu cuvinte. De aceea ascultați ce vă spun: orice ați face, cu siguranță îmi voi pune piciorul pe capetele voastre. Aici este Govinda (Krișna), care nu cunoaște deteriorare. Pe El l-am venerat noi. Hai ca cel care-și dorește o moarte rapidă, să-l provoace la luptă pe Madhava (Krișna), cel cu pielea închisă, purtătorul discului și al buzduganului...!"

Mahabharata Cartea 2.
Șișupal-badha Parva 42 (43 este în postarea anterioară)

Binecuvântările primite de mama lui Sișupal de la Krișna

"Bhișma spuse--Acest Sișupal s-a născut în linia regelui din Cedi cu trei ochi și patru mâini. De îndată ce s-a născut a țipat și a răgit ca un măgar. Din acest motiv tatăl și mama lui precum și rudele sale au fost înfricoșate. Luând în considerație acele semne rele, părinții săi s-au hotărât să-l abandoneze. Dar o voce nevăzută li s-a adresat regelui și soției sale, consilierilor și preotului, care aveau inimile paralizate de frică: 'Acest fiu al tău, o rege va deveni atât norocos cât și dotat cu o forță superioară.

De aceea, în ceea ce-l privește, nu trebuie să te temi. Nu va muri, căci încă nu i-a sosit timpul. Cel ce-l va ucide s-a născut deja.' Auzind aceste cuvinte, mama, temându-se pentru fiul ei, se adresă ființei invizibile: Mă plec cu mâinile împreunate celui ce a rostit aceste cuvinte, respectând-mi fiul; fie că este o divinitate exaltată sau orice altă ființă, aș dori să-mi spună cine va fi cel care-mi va ucide fiul. Ființa invizibilă spuse: 'Cel în a cărui poală va fi pus și mâinile care sunt în plus și cel de-al treilea ochi vor dispare, va fi cel ce-l va ucide.'

Auzind despre copilul cu trei ochi și patru mâini și de asemenea despre cuvintele ființei invizibile, toți regii pământului s-au dus la Cedi pentru a-l privi. După ce îi venera pe fiecare, conform poziției lor, regele din Cedi le dădea voie să ia copilul în poală. ... Și au venit și puternicii eroi Yadava: Sankarșan (Balraam) și Geanarddan (Krișn) pentru a o vedea pe sora tatălui lor (mama lui Sișupal). ... Și după ce s-au așezat și au fost venerați, regina însăși l-a pus pe Sișupal în poala lui Damodar (Krișna, vezi Damodar lila).

De îndată ce copilul a fos pus în poala sa, cele două brațe i-au căzut iar ochiul din frunte a dispărut. Văzând aceasta regina, alarmată și înfricoșată, i-a cerut lui Krișna o binecuvântare: 'O puternicule Krișn, sunt plină de frică; dă-mi o binecuvântare. Tu ești cel ce le dai siguranță celor ce se tem, înlăturându-le orice frică. Atunci Krișn i-a spus: 'Respectabilă (doamnă) nu te teme. Tu cunoști legile moralității. N-ai de ce să te temi de mine.
Mătușă, ce binecuvântare îți dorești, pentru că am să ți-o îndepinesc?'

Regina replică: 'O tu, cel a are o mare putere, te rog să pardonezi ofensele lui Sișupal de dragul meu. Să știi, o domn, că aceasta este binicuvântarea pe care mi-o doresc.' Krișn spuse, 'Mătușa, chiar dacă ar merita să-l ucid, îi voi ierta o sută de ofense. Nu te supăra.'
"Bhișma continuă,--'Tocmai de aceea, o Bhima, acest ticălos de rege, mândru de binecuvântarea primită de Govinda, te provoacă la luptă!'"

Mahabharata Cartea 2.
Șișupal-badha Parva 44

Sufletul - energie spirituală - intră în corpul lui Krișna pentru că nu s-a calificat să intre în lumea spirituală a iubirii

Vaisampayana spuse: Auzind cuvintele lui Bhișma, conducătorul din Cedi dotat cu cu capabilități în excendență, dorind să lupte cu Vasudev (Krișna) i se adresă Acestuia: O Geanarddan, te provoc la luptă. Hai luptă cu mine, până te voi căsăpi astăzi o dată cu toți Pandavii, pentru că, o Krișna, fiii lui Pandu, pentru că au desconsiderat cererile acestor regi, te-au venerat pe tine, care de fapt nici măcar nu ești rege. ...' ... Și după ce a tăcut Sișupal, Krișna li se adresă acelor regi în prezența Pandavilor, ...: 'Regi, acest ticălos, care este fiul unei fice din neamul Satwata, este un mare dușman al nostru, cei din neamul Satwata; și deși noi n-am încercat niciodată să-l rănim în vreun fel, el ne vrea tot timpul răul.

Acest nemernic, ale căror fapte sunt crude, auzind că am plecat în orașul Prag-giyotișa, a venit și a ars orașul meu Dwaraka, deși este fiul sorei tatălui meu. Altă dată, în timp ce regele Bhogea vâna pe dealul Raivataka, a năvălit peste slujitorii regelui pe unii măcelărindu-i și pe alții ducându-i în lanțuri în orașul său. Păcătos în toate intențiile sale, pentru a împiedica ceremonia sacrificială a tatălui mei, a furat calul sacrificial... Împins de motive păcătoase, acest ticălos a violat soția inocentului Babhru (Akrur) în drumul ei din Dwaraka spre țara Sauvira, care a încercat să i se opună.

Acest defăimător al propriului unchi matern, deghizându-se în veșmintele regelui Karușa, a violat-o pe inocenta Bhadra, prințesa din Vișala, ce era promisă ca soție regelui Karușa. Am răbdat toate aceste acte criminale de dragul sorei tatălui meu. Totuși este minunat că astăzi s-a întâmplat ca ostilitatea acestuia să fie declarată, iar pentru ofensele sale merită să fie ucis de Mine. Astăzi n-am să mai tolerez activitățile sale. Dorindu-și o moarte rapidă, acest prost și-a dorit propria mea soție - Rukmini. ..."

Vaisampayana continuă,--"Auzind aceste cuvinte ale lui Vasudev, monarhii au început să-l mustre pe conducătorul din Cedi. Sișupal însă râse și spuse: 'O Krișna, nu-ți este rușine să spui în această adunare că Rukmini a fost dorită de mine? ... O Krișna, te rog să mă ierți sau să nu mă ierți. Dar fie că ești furios sau prietenos, ce crezi că-mi poți face?'
"Iar în timp ce Sișupal vorbea astfel, exaltatul nimicitor al lui Madhu s-a gândit la discul ce-i umilește pe zeii Asuri. Și de îndată ce discul i-a ajuns în mâini, ... Cel Ilustru rosti cu tărie aceste cuvinte:

'Domni ai pământului, ascultați încă o dată de ce a fost iertat până acum. Așa cum mi-a cerut mama sa, trebuia să-i iert o sută de ofense. ... Acest număr a fost atins. Acum îl voi ucide în prezența voastră. 'Și spunând aceasta, într-o clipă, conducătorul Yadavilor (Krișna) i-a tăiat capul lui Sișupal cu discul. ... Și atunci regii adunați au văzut o energie extraordinară, asemena soarelui de pe cer, ieșind din corpul conducătorului din Cedi, care apoi l-a venerat pe Krișna, ... și a intrat în corpul Acestuia (sufletul lui Sișupal).

... iar din cer, care deși era senin, a început să plouă și să fulgere și pământul însuși a început să se cutremure. ... Marii Riși (clarvăzători sfinți) cu inimi mulțumite l-au venerat pe Keșava și-apoi au plecat. ..."Yudhișthir a ordonat apoi fraților săi să execute fără întârziere riturile funerare pentru Sișupal, cu respectul cuvenit unui rege. ... apoi Yudhișthir, cu toți ceilalți regi, l-au instalat pe fiul regelui Sișupal ca suveran în Cedi.

"... Astfel sacrificiul a fost continuat și în cele din urmă a fost terminat de Yudhișthir. Iar Geanarddan, exaltatul Șauri, cu arcul său Saranga, discul și buzduganul său, a păzit sacrificiul până la terminarea sa. ... Apoi Yudhișthir i-a venerat pe regii ce doreau să plece ... și după ce aceștia au fost conduși pe drumul lor, puternicul Vasudev (Krișna) i s-a adresat lui Yudhișthir astfel: 'O fiu din neamul lui Kuru, cu permisiunea ta, aș dori să pornesc spre Dwaraka. Datorită bunului destin ai dus la îndeplinire cel mai de seamă dintre sacrificii -Ragea-suya!'

Yudhișthir spuse, 'Datorită milei Tale, o Govinda a fost totul posibil. ... O eroule, fără tine inima mea nu simte nici o plăcere. Atunci cum aș putea oare să mă despart de Tine? Dar trebuie să te duci în Dwaraka.' ... Puternicul Daruka, conducătorul de car al lui Krișna, a adus acel car, al cărui design era excelent și era asemănător norilor. Și privind acel car, ce-l avea pe steag pe Garuda, Marele Suflet a urcat și a pornit spre Dwaravati. Iar regele Yudhișthir, binecuvântat cu prosperitate, însoțit de frații săi, l-au urmat pe jos pe extraordinarul Vasudev, până ce Acesta oprindu-se i-a mai vorbind lăudându-l ...

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

45 Yudhishthir aude că va fi cauza distrugerii clasei luptătorilor și jură să nu fie aspru cu nimeni
Neînțelegerile sunt cauza războiului în lume

Vaisampayana spuse, "Când Rajasuya a fost terminată, Vyasa, înconjurat de discipoli, s-a prezentat în fața lui Yudhishthir, care s-a ridicat repede, înconjurat de de frații săi, și l-a venerat pe Rishi, care era bunicul său, cu apă pentru a-i spăla picioarele și i-a oferit un loc. Acesta i se adresă, spunând: 'O fiu al lui Kunti, tu crești datorită norocului și ai obținut demnitatea imperială ... Regele Yudhishthir cel Drept, după ce atinse picioarele bunicului i se adresă acestuia,
'O conducător al oamenilor, am o îndoială, pe care numai tu o poți îndepărta. Ilustrul Rishi Narad mi-a spus că trei feluri de semne rele: celeste, eterice și terestre vor avea loc. O mare domn, s-a terminat cu acestea odată cu căderea regelui din Cedi (Sișupal)?''

Vaisampayana continuă, "Auzind aceste cuvinte ale regelui, exaltatul fiu al lui Parasara Muni, Vyasa, cel întunecat la culoare, născut pe o insulă în mijlocul râului Yamuna spuse, 'Timp de 13 ani aceste semne rele vor avea consecințe uriașe, terminând cu distrugerea întregii clase a luptătorilor. De-a lungul timpului, considerându-te pe tine ca singura cauză. Luptătorii adunați ai lumii vor fi distruși pentru păcatele lui Duryodhan prin intermediul lui Bhima și Argiuna.
În vis, la sfârșit îl vei contempla pe cel cu gâtul albăstrui, puternicul Bhava, distrugătorul orașului Tripur (al Danavilor), care tot timpul e absorbit în meditație, Cel al cărui simbol este taurul, Cel care bea din cranii umane, Cel care e groaznic și teribil, Domnul tuturor creaturilor, zeul zeilor, bărbatul lui Uma, cunoscut ca Hara, Sarva și Vrisha, înarmat cu tridentul și arcul numit Pinaka și îmbrăcat în piele de tigru. Astfel îl vei contempla pe Șiva, înalt și alb ca muntele Kailas stând pe taurul său, privind continu spre sud, care este prezidat de regele Pitrilor (strămoșii).

Să nu te plângi că vei avea un astfel de vis. Nimeni nu se ridică deasupra influenței Timpului (care în acest context este Destinul). Să fi binecuvântat! Voi porni spre Kailas (locația lui Șiva). Condu pământul cu vigilență, hotărâre suportând cu răbdare orice privațiune!'"
Vaisampayana continuă,--"... și după ce Vyasa porni spre Kailas, regele fiind afectat de anxietate și supărare, începu să se gândească despre ce spusese Rishiului... și astfel li se adresă fraților săi:
'Ați auzit ce a spus Vyasa. Așa că am luat hotărârea să mor, de vreme ce a fost stabilit ca eu să fiu cauza distrugerii clasei luptătorilor. (această afirmație ar lăsa să se înțeleagă, că și cei care știu că destinul este atotputernic, sunt înclinați să acționeze pentru a-l schimba).

Dragii mei, dacă Timpul a hotărât așa, ce nevoie mai e, ca să trăiesc?' Auzind acestea, Argiuna replică, 'O rege, ... fă doar cee ce este benific.'
Astfel Yudhishthir replică ..., '... Ascultați jurământul pe care-l voi rosti astăzi: timp de 14 ani, orice scop ar avea viața mea, nu voi vorbi niciodată aspru cu frații mei sau orice alt rege ... Trăind sub conducerea rudelor mele, voi practica virtutea, exemplificându-mi jurământul. Dacă voi trăi astfel, nefăcând nici o deosebire între proprii mei copii și cei ai altora, nu vor apărea neînțelegeri. Neînțelegerile sunt cauza războiului în lume. ...
Auzind aceste cuvinte ale fratelui lor mai mare, Pandavii l-au aprobat. ... iar după ce ceilalți regi au plecat, Duryodhan și Șakuni, fiul lui Suval, continuară să locuiască în acel încântător palat al adunării regale.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

46 Duryodhan este isultat și fiind totodată invidios își dorește din toată inima distrugerea Pandavilor

Vaisampayana spuse, "... Duryodhana, a continuat să locuiască în acea Casă de Întrunire (a Pandavilor). Împreună cu Șakuni, prințul Kaurav a examinat pe îndelete întregul palat, remarcând în acesta mult design celest, pe care nu-l văzuse în orașul numit după elefant (Hastina-pur) (de unde venea). Și într-o zi Duryodhan mergând prin palat a dat de o suprafață de cristal și din ignoranță, crezând că este apă, și-a ridicat veșmintele. Mai târziu, descoperindu-i-se greșeala, acesta s-a plimbat foarte abătut prin palat.

La ceva timp după aceea confundând un lac interior cu lotuși cu petale de cristal cu o suprafață din cristal, a căzut în el cu hainele pe el. Privindu-l pe Duryodhan căzând în lac, Bhima a râs tare de acesta, împreună cu slujitorii palatului. Slujitorii i-au adus imediat haine uscate foarte frumoase. Privind buclucul în care se afla Duryodhan, puternicul Bhima, Arjuna și gemenii (Nakul și Sahadev) au râs tare. Considerându-se astfel insultat, Duryodhana nu a putut suporta râsul acestora. Ascunzându-și emoțiile, nici măcar nu i-a privit.

Și privindu-l din nou cum își ridica hainele pentru a trece peste o podea cristalină, pe care o considera apă, aceștia au râs din nou. La ceva timp după aceea Duryodhan a confundat o ușă de cristal cu o trecere liberă și s-a lovit la cap atât de tare, că a și amețit. La fel, confundând o trecere liberă cu o ușă de cristal, a încercat să o deschidă cu mâinile întinse și s-a dat peste cap ... Duryodhan privind vasta bogăție in din Sacrificiul Rajasuya cât și faptul ca devenise victima acelor numeroase erori din Palatul de Întrunire s-a reîntors ... în Hastinapur.

Iar inima lui Duryodhana, fiind rănită la vederea prosperității Pandavilor, a devenit înclinată spre păcat; în timp ce se îndrepta spre orașul său, reflecta la ceea ce văzuse și suferise. Considerând fericirea Pandavilor și faptul că toți regii pământului îi omagiau, ... Duryodhan deveni palid. ... Șakuni, privindu-l absorbit în gânduri îi spuse, 'O Duryodhan, ce s-a întâmplat?

"Duryodhan replică, O unchiule, privind acest întreg pământ, care se află în puterea lui Yudhishthir ca urmare a puterii armelor ilustrului Argiuna și acel Sacrificiu al fiului Prithei, asemenea sacrificiului lui Sakra (Indra) însuși ..., sunt plin de invidie și mă pârjolesc zi și noapte ca un lac puțin adânc în timpul veri.
Iată când Sișupala a fost ucis de conducătorul familiei regale Satwata (Krișna), nimeni nu s-a ridicat pentru a-i lua apărarea lui Sișupala. Consumat de focul Pandavilor, ei au iertat acea ofensă; altminteri cine ar putea ierta așa ceva? Acel act necuvenit cu consecințe grave al lui Vasudev (Krișna) a avut succes ca urmare a puterii ilustrului fiu al lui Pandu (Yudhiștir). ...'

"Reflectând în felul acesta, Duryodhan, ca și cum ar fi ars în foc, se adresă regelui din Gandhara, 'Am să mă arunc în focul învăpăiat, sau am să iau otravă, sau am să mă înec. Nu mai pot trăi. Care om din această lume, care este în putere, ar putea suporta să-și vadă dușmanul bucurându-se în prosperitatea în timp ce el însuși se află în lipsuri? ...

Singur nu sunt capabil de o astfel de prosperitate regală; și nici nu pot găsi aliați care să mă ajute în această problemă și de aceea mă gândesc să-mi pun capăt zilelor. Contemplând acea mare prosperitae serenă a fiului lui Kunti, consider că Destinul este atotputernic iar eforturile au dus la o prosperitate ce a crescut natural asemenea lotusului ce se află pe apa unui lac. De aceea consider Destinul ca fiind Suprem, iar eforturile zadarnice. Privește, fiii lui Dhritarashtra se duc de râpă iar fiii lui Pritha presperă cu fiecare zi. Privind acea prosperitate a Pandavilor și Palatul lor de Întrunire și mai ales acei servitori care au râs de mine, inima mi se pârjolește, ca și cum ar fi pusă pe foc. De aceea unchiule, să știi că sunt foarte supărat și plin de invidie. Spune-i despre acestea lui Dhritaraștra.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

47 Șakuni îi propune lui Duryodhan să-l înșele pe Yudhishthir și să-i ia toate posesiunile
Fiecare se bucură de ceea ce merită, ca urmare a propriului destin

Șakuni spuse, 'O Duryodhan, nu trebuie să-l ividiezi pe Yudhishthir. Fiii lui Pandu se bucură de ceea ce merită, ca urmare a propriului destin. O nimicitor al dușmanilor, ... nu vei putea să-i distrugi nici dacă vei face la nesfârșit planuri pentru a atinge acest scop, dintre care o parte deja le-ai pus în aplicare. Datorită purului noroc aceștia au scăpat din toate acele mașinații. Ei au obținut-o pe Draupadi ca soție și pe Drupada cu fiii săi și de asemenea pe Vasudev, care are multe capacități ca aliați, capabili să îi ajute să supună întreaga lume. Și moștenind partea lor de împărăție, au făcut-o să crească datorită propriilor lor energii. Pentru ce ar trebui să-ți pară rău?

Mulțumindu-l pe Hustasana (Agni) (vezi Krișna și Arjuna îl ajută pe Agni), Dhananjaya a obținut arcul Gandiva și o pereche de tolbe cu săgeți neterminabile și multe arme celeste. Cu acel arc unic și cu puterea brațelor sale i-a adus pe regii lumii sub conducerea sa. Pentru ce ar trebui să-ți pară rău?

Salvându-l pe Asura Maya din conflagrația (pădurii Kandava), Arjuna l-a determinat să construiască această Casă de Întrunire (celestă). Și tocmai de aceea a ordonat Maya, ca acei Rakșasa fioroși numiți Kinkara să păzească acel Palat. Pentru ce ar trebui să-ți pară rău?

O rege, tu ai spus că nu ai aliați iar acest lucru nu este adevărat. Frații tăi te ascultă. Expertul Drona, împreună cu fiul său, fiul Radhei - Karna, marele luptător Gautama (Kripa), eu însumi și frații mei și regele Saumadatti—aceștia sunt aliații tăi. Unește-te cu aceștia și cucerește întreg pământul.'
"Duryodhan spuse, 'O rege, împreună cu tine și ceilalți mari luptători îi vom subjuga pe Pandavi, dacă asta te mulțumește. ...'

"Șakuni replică, 'Dhananjaya (Argiuna) și Vasudev (Krișna), Bhima și Yudhishthir, Nakula și Sahadev și Drupada cu fiii săi nu pot fi înfrânți în luptă nici de cei celești, ... dar cunosc mijloacele prin care Yudhishthir însuși poate fi înfrânt. Ascultă-mă și adoptă această strategie. ...Fiului lui Kunti îi place foarte mult jocul cu zarurile, deși nu se pricepe la acest joc și dacă este invitat să joace, cu greu poate refuza.

Eu sunt priceput la zaruri. ... De aceea cere-i să joace zaruri și  cum sunt priceput la zaruri, îi voi câștiga regatul iar splendida sa opulență va fi a ta ... Dar te rog să prezinți această strategie regelui (Dhritaraștra, tatăl lui Duryodhan). Fiind aprobat de tată tău, voi câștiga fără îndoială întreaga avere a lui Yudhishthir.'
"Duryodhan spuse 'O fiu al lui Suvala, te rog să prezinți tu toate acestea în mod adecvat lui Dhritaraștra, șeful familiei Kuru, căci eu nu voi fi capabil.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

48 Mintea poate fi cu greu mulțumită, iar invidia joacă în acest context un mare rol
Ungerea lui Yudhishthir ca împărat al pământului (cunoscută la evrei prin acordarea titlului de Messiah - rege uns)

Vaisampayana spuss - „O rege,… Sakuni… s-a apropiat de Dhritarashtra, dotat cu mare înțelepciune, și găsind monarhul lipsit de ochiul său, șezând (pe tron), i-a spus aceste cuvinte:„ Să știți, mare rege, ... că Duryodhan, după ce și-a pierdut culoarea, a devenit palid, emaciat, deprimat și pradă anxietății. De ce, după întrebări cuvenite, n-ai vrei să realizezi ce se află în inima fiului tău cel mai mare și suferința cauzată de vrăjmaș?"

Dhritarashtra spuse: „Duryodhan, care este motivul marii tale suferințe. O, fiul al neamului Kuru, Dacă tu crezi că pot să aud, atunci spuneți-mi motivul. Acest Șakuni spune aici că ți-ai pierdut culoarea, ai devenit palid, emaciat și pradă anxietății. Nu știu care poate fi motivul întristării. Această mare bogăție a mea este la dispoziția ta. Frații tăi și toate rudele noastre nu fac niciodată nimic care să fie în dezacord cu voința ta. ... De aceea, o mândrule, de ce te întristezi, ca și cum ai fi un amărât? '

"Duryodhana spuse:" Mănânc și mă îmbrac ca un amărât și îmi petrec timpul pradă geloziei înverșunate. Acela este într-adevăr un bărbat, care nu suportă mândria dușmanului și trăiește pentru a-l învinge, cu dorința de a-și elibera propriii supuși de tirania dușmanului. Mulțumirea, precum și mândria, distrug prosperitatea, iar celelalte două calități, compasiunea și frica, de asemenea. Cel ce acționează sub influența acestora, nu obține niciodată ceva de mare valoare ...

Yudhishthir întreține optzeci și opt de mii de Snataka Brahmanas care duc vieți de familiști, dând fiecăruia treizeci de fete servitoare. Pe lângă aceasta, alte mii de brahmani mănâncă zilnic la palatul său cea mai bună mâncare pe farfurii din aur. Regele din Kambhogea i-a trimis (ca tribut) nenumărate piei negre și roșii de cerb Kadali, precum și numeroase pături de texturi excelente și sute și mii de mii de elefanți iar treizeci de mii de cămile se plimbă prin palat, pentru că regii pământului le-au adus pe toate ca tribut în capitala Pandavilor.

... regii au adus în acel cel mai de seamă dintre sacrificii mormane peste mormane de bijuterii și pietre prețioase pentru fiul lui Kunti. Niciodată nu am văzut sau auzit de o bogăție atât de mare, cum a fost adusă la sacrificiul fiilor inteligenți ai lui Pandu. Și, o rege, văzând acea colecție enormă de avere aparținând dușmanului, nu mă pot bucura de liniște sufletească.

Sute de brahmani susținuți de darurile date de Yudhishthir și care dețin vite, au așteptat la poarta palatului cu trei mii de milioane ca tribut, dar au fost împiedicați de păzitori să intre în palat. Aducând cu ei unt clarificat în frumoase Kamandalu (recipiente) din aur, nu au obținut admiterea în palat, iar Oceanul însuși i-a adus în vase de cupru alb nectarul care este generat în apele sale și care este mult superior celui care este produs de florile și plantele din Paradis pentru Sakra (Iehova la Canaaniți/ Evrei).

Iar Vasudev (Krișna) (la încheierea jertfei), aducând o cochilie excelentă, l-a scăldat pe fiul lui Pritha cu apă de mare adusă în mii de recipiente de aur, toate frumos împodobite cu numeroase nestemate. Văzând toate acestea, am devenit febril datorită invidiei. Recipientele respective fuseseră aduse din oceanele de est și de sud. Și fuseseră duse de asemenea și pe umerii oamenilor în oceanul de vest. Și de atunci aud continuu sunetele cochiliilor ... Și auzind acele sunete, mi se ridică părul pe mine.

Deși doar păsările pot merge în regiunea de nord, Argiuna, după ce a mers acolo, a cerut ca tribut o mare cantitate de bogăție. Există și un alt incident minunat, pe care ți-l voi relata. Ascultă-mă. Când sute de mii de brahmani au fost hrăniți, s-a aranjat ca acest act să fie notificat prin corul cochiliilor.
Și, măreț rege, acea regiune a palatului, plină de nenumărați monarhi care veneau acolo ca spectatori, arăta extrem de frumoasă, ca firmamentul tulbure cu stele. ... Iar regii care veneau acolo au devenit ca Vaișyas. distribuitori de mâncare pentru Brahmanii care erau hrăniți. ... Și văzând acea mare prosperitate a fiului lui Pandu, inima îmi arde și nu mă pot bucura de pace.

Auzind aceste cuvinte ale lui Duryodhan, Șakuni răspunse: „Ascultați cum puteți obține această prosperitate de neegalat pe care o vedeți în fiul lui Pandu... O Bharata, sunt un adept al zarurilor, superior tuturor celor din lumea aceasta. Pot stabili succesul sau orice altă variantă la fiecare aruncare și când mizez și când nu o fac. Am cunoștințe speciale despre joc. Fiul lui Kunti este, de asemenea, pasionat de jocul cu zaruri, deși deține puțină pricepere în această privință. Invitat la joc sau la luptă, este sigur că el nu va refuza, iar eu îl voi învinge în mod repetat la fiecare aruncare, practicând înșelăciunea. Promit să câștig toată averea lui, iar tu, Duryodhan, te vei bucura la fel.

Vaisampayana continuă, "Regele Duryodhan, adresat astfel de Șakuni, fără a lăsa să treacă un moment, îi spuse lui Dhritaraștra: Această avere este gata de a fi câștigată la zaruri de Șakuni. O rege, se cade să-i dai permisiunea să o facă. ”
"Dhritarashtra replică: - Eu urmez întotdeauna sfaturile lui Kșatta (Vidur), ministrul meu, care deține o mare înțelepciune. După ce mă voi consulta cu el, vă voi informa care este judecata mea în legătură cu această afacere. Dotat cu mare înțelepciune, el va păstra moralitatea în fața ochilor săi, spunându-ne ce este bine și ce este potrivit pentru ambele părți și ce trebuie făcut în această chestiune. '

"Duryodhan spuse: -" Dacă te vei consulta cu Kșatta, el vă va face să nu acceptați. Și dacă nu vei accepta, o rege, cu siguranță mă voi omorî. Și când voi fi mort, împărate, vei deveni fericit cu Vidura. Atunci bucură-te de tot pământul; ce nevoie ai cu mine? ""

Vaisampayana a continuat, "Dhritarashtra, auzind aceste cuvinte pline de suferință rostite de Duryodhan datorate sentimentelor sale amestecate, el însuși fiind gata pentru ceea ce rostise Duryodhan, a poruncit slujitorului său, spunând: Să fie angajați artificieri pentru a ridica fără întârziere un încântător și chipeș palat spațios, cu o sută de uși și o mie de coloane. Și după ce veți aduce tâmplarii, să lăsați să se pună bijuterii și pietre prețioase pe pereți.

O monarh, regele Dhritarashtra, luând această hotărâre pentru pacificarea lui Duryodhan, a trimis mesageri la Vidura pentru chemarea lui. Căci fără a se sfătui cu Vidura, monarhul nu lua niciodată vreo hotărâre. Însă în ceea ce privește problema de față, regele, deși știa relele jocurilor de noroc, a fost totuși atras de acesta. Inteligentul Vidura, însă, de îndată ce a auzit despre el, a știut că sosirea lui Kali (Zeitatea noii Ere – a prostiei și răului) era la îndemână. Și văzând că drumul spre distrugere era pe cale să se deschidă, a venit repede la Dhritaraștra. Iar Vidura apropiindu-se de ilustrul său frate mai mare și plecându-se în picioare, a spus aceste cuvinte:

'O măreț rege, nu aprob această rezoluție pe care ai luat-o; se cade să te porți în așa fel încât să nu apară nicio dispută între copiii tăi din cauza acestui joc de noroc.
Dhritarashtra răspunse: - O Kșatta, dacă zeii ne sunt milostivi, cu siguranță nu va apărea nici o dispută între fiii mei. Prin urmare, de bun augur sau nu, benefică sau nu, lăsați această provocare prietenoasă la zaruri să continue. Chiar și asta este fără îndoială ceea ce soarta ne-a rânduit. Și apoi atâta timp cât Drona, Bhishma și tu sunteți prezenți, nu este posibil să se întâmple nimic rău pe care chiar și Destinul l-ar fi rânduit.

De aceea, mergi într-o car cu cai ce au viteza vântului, pentru a ajunge în Khandavaprastha chiar și azi și să-l aduci pe Yudhișthir cu tine. Și, O Vidura, chiar asta este rezoluția mea. Nu-mi spune nimic. Consider că Soarta, ca fiind supremă, face toate acestea. " Auzind aceste cuvinte ale lui Dhritaraștra și ajungând la concluzia că neamul său era sortit pieirii, Vidura cu mare întristare s-a dus la Bhishma, cel dotat cu mare înțelepciune.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

49 Jocurile de noroc înseamnă propria ruinare
    Iar invidia este la fel de negativă – nu gândi negativ, căci ceea ce este negativ te va copleși


Geanamejaya spuse: „O, cel mai de seamă dintre cei ce cunosc Vedele, cum a avut loc acel joc de zaruri, plin de atâta rău pentru veri și prin care străbunicii mei, fii lui Pandu, au fost cufundați într-o asemenea întristare ? Ce împărați au fost prezenți în acea adunare și care dintre ei au aprobat jocul de noroc și care dintre ei l-au dezavuat? O cel fără de păcăt, șef al celor regenerați, vreau să reciți în detaliu toate acestea, care într-adevăr au fost cauza distrugerii lumii ".

Sauti spuse: „Adresat astfel de rege, discipolul lui Vyasa, dotat cu mare energie și cunoscător al tuturur Vedelor, a povestit tot ce s-a întâmplat”.
Vaisampayana spuse: „O, cel mai bun din Bharata, mare rege, dacă vrei să auzi, atunci ascultă-mă în timp ce îți povestesc totul din nou în detaliu."

Luând în considerație părerea lui Vidura, Dhritarashtra, fiul lui Amvika, chemându-l pe Duryodhan i-a spus din nou în particular -„ Fiu al lui Gandhari, nu te ocupa cu zarurile. Vidura nu vorbește bine despre asta. Posedând mare înțelepciune, el va nu-mi dă niciodată sfaturi care nu sunt pentru binele meu. De asemenea consider că ceea ce Vidura spune, este deosebit de benefic pentru mine. Fă asta, fiule, căci o consider întru totul ca fiind pentru binele tău. Într-adevăr, Vidura cunoaște toate misterele științei (a moralei politice) pe care ilustrul și învățatul înțelept Vrihaspati, acel Rishi celest care este ghidul spiritual al lui Vasava (Indra alias Zeus/Iehova), le-a prezentat șefului înțelept al nemuritorilor. Și fiule, acceptă întotdeauna ceea ce Vidura mă sfătuiește.

O, rege, așa cum înțeleptul Uddhava  este mereu respectat printre Vrișni, la fel este și Vidura, cel ce posedă o mare inteligență, apreciat ca fiind cel mai de seamă dintre Kuru. Prin urmare, fiule, să nu ai de-a face cu zarurile. Este evident că zarurile seqmănă disensiuni. Iar disensiunile sunt ruinarea regatului. De aceea, fiule, abandonează această idee a jocurilor de noroc.

... O, tu, cel cu brațe puternice, tu primești mâncare și ținute dintre cele mai bune, care nu pot fi obținute de oamenii obișnuiți. De ce ești totuși mâhnit? O, fiule cu brațe puternice, care stăpânești regatul tău strămoșesc, plin de oameni și bogăție, tu strălucești la fel de splendid ca șeful celor din ceruri. Tu ești înțelept. S-ar cădea să-mi spui, care este rădăcina acestei dureri care te-a făcut atât de melancolic.

"Duryodhana a răspuns: - Eu sunt un nenorocit păcătos, rege, pentru că mănânc și mă îmbrac privind (prosperitatea dușmanilor). S-a spus că omul este un nenorocit care nu este plin de invidie la vederea lui prosperitatea inamicului ... Nipa, Chitraka, Kukkura, Karaskara și Lauha-Janghas trăiesc în palatul Yudhishthira ca niște dependenți de acesta. ...

Aducând bijuterii din lacul Vindu, arhitectul Asura Maya a construit (pentru Pandavi) o suprafață asemănătoare lacului din cristal. Văzând lotușii (artificiali) cu care a fost umplut, l-am confundat cu apă. Și văzându-mă că-mi ridicam hainele (în timp ce era pe punctul de a-l traversa), Vrikodara (Bhima) a râs de mine, considerându-mă că doresc bijuterii și că mi-am pierdut capul la vederea avuției inamicului meu. Dacă aș avea abilitatea, l-aș ucide pe Vrikodara pentru asta imediat.
Dar dacă ne străduim să-l ucidem pe Bhima acum, fără îndoială, soarta noastră va fi cea a lui Șișupal.

O Bharata, acea insultă a dușmanului mă arde. Încă o dată, rege, văzând un lac similar, care este cu adevărat plin de apă, dar pe care l-am confundat cu o suprafață de cristal, am căzut în el. În acel moment, Bhima cu Argiuna au râs din nou derisiv, iar Draupadi însoțit și de alte femei s-au alăturat în râs. Asta face ca inima să mă doară extrem de mult. Îmbrăcămintea mea era umedă iar servitorii la comanda regelui mi-au dat alte haine. Aceasta este și marea mea întristare.

Ascultă acum despre o altă greșeală despre care vreau să-ți spun. Încercând să trec prin ceea ce avea exact forma unei uși, dar prin care nu exista cu adevărat nici un pasaj, m-am lovit cu fruntea de piatră și m-am rănit. Gemenii Nakula și Sahadev, văzând de la distanță că m-am lovit la cap, au venit și m-au sprijinit cu brațele lor, exprimându-și  marea îngrijorare pentru mine. Și Sahadev mi-a spus tot repetând, parcă zâmbind: „O, rege, aceasta este ușa. Mergeți pe aici! ' Și Bhimasen, râzând cu voce tare, mi s-a adresat, spunându-mi: „O, fiu al lui Dhritarashtra, aceasta este ușa." Și, o rege, nici măcar nu auzisem de numele acelor nestemate pe care le-am văzut în palatul acela. Și din aceste motive, inima mea mă doare ”.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

50 Duryodhan povestește despre diferite popoare și tributul adus de ele pentru executarea Sacrificiului Împăratesc – Ragea-Suya

Duryodhan spuse: „Ascultă acum, O Bharata, despre toate acele articole deosebit de scumpe pe care le-am văzut, aparținând fiilor lui Pandu și aduse unul după altul de către regii pământului. Având în vedere acea bogăție a dușmanului, mi-am pierdut rațiunea și abia mai știam de mine. Ascultă în timp ce descriu acea bogăție care constă atât din lucruri fabricate, cât și din produse ale pământului. Regele din Kambogea le-a dat nenumărate piei și pături făcute din lână, din blana moale a rozătoarelor ... și din părul pisicilor - toate împletite cu fire de aur. Și le-a dat și trei sute de cai din specia Titteti și Kalmasha care posedă nasuri ca papagalii. Și a dat și trei sute de cămile și un număr egal de catâri, toți îngrășați cu măsline și pilușa.

Nenumărați brahmani angajați în creșterea bovinelor și care ocupau poziții inferioare, pentru mulțumirea ilustrului rege Yudhishthir, așteptau la poartă cu trei sute de milioane tribut, dar li s-a refuzat admiterea în palat. Și sute peste sute de brahmani care dețin ca bogăție vite și trăiesc în țările pe care li le-a dat Yudhishthir, au venit acolo cu frumosul lor Kamandalu (recipient) auriu umplut cu unt clarificat. Și deși aduseseră un astfel de tribut, li s-a refuzat admiterea în palat. Iar regii șudra (proveniți din clasa slujitorilor), care locuiau în regiunile de pe malul mării, au adus cu ei sute de mii de fete servitoare din țara Karpasika, toate cu trăsături frumoase, cu talie zveltă, păr bogat și împodobite cu ornamente aurii; și, de asemenea, multe piei de cerb Ranku demne chiar de Brahmani ...

Triburile Vairamas, Paradas, Tungas, și Kitavas, care trăiau din culturi de plante ce depindeau de apa din cer sau de râu, precum și cei care s-au născut în regiunile de pe malul mării, în păduri sau în țări de cealaltă parte a oceanului, au așteptat la poartă, fiindu-le refuzată permisiunea de a intra, cu capre, vite, catâri, cămile și legume, miere și pături și bijuterii și nestemate de diferite feluri. Iar acel mare rege războinic Bhagadatta, bravul conducător din Praghjyo-tisha și puternicul suveran al mlecilor, în fruntea unui număr mare de Yavanas a așteptat la poartă incapabil să intre deși aducea un tribut considerabil format din cai de cea mai bună rasă ce aveau viteza vântului.

Iar regele Bhagadatta a trebuit să plece de la poartă, dând un mare număr de săbii cu mânere din cel mai pur fildeș și împodobite din belșug cu diamante și tot felul de nestemate. Și multe triburi au venit din regiuni diferite, unii posedând doi ochi, alții trei și unii având ochii pe frunte, cei numiți Aushmikas, Nishadas și Romakas, unii canibali și mulți care aveau doar un picior și stăteau la poartă, fiindu-le refuzată permisiunea de a intra. Iar acești stăpâni diversi au adus ca tribut zece mii de catâri de nuanțe diverse, gâturi negre, corpuri uriașe, mare viteză, multă docilitate și celebri în toată lumea. … Și toți erau crescuți pe coasta Vankhu.

Și au fost mulți regi care i-au dat lui Yudishishir mult aur și argint. Și, aducând mult tribut, au obținut admiterea în palatul lui Yudhișir. Oamenii care au venit acolo și care posedau un singur picior, i-au dat lui Yudhishthir mulți cai sălbatici, dintre care unii erau roșii …, iar alții albi, iar unii care aveau nuanțele curcubeului și unii arătau ca nori de seară și alții care erau de culori diferite. … Aceștia i-au mai oferit regelui mult aur de o calitate superioară. Am văzut de asemenea nenumărați Chinezi, Sakas și Uddras și multe triburi barbare care trăiesc în pădure, și mulți Vrișni și Hara-huni, și triburi întunecate ale Himavatului, și mulți … așteptând la poartă fiindu-le refuzată permisiunea de a intra.

... Valhikas au prezentat, de asemenea, numeroase pături de textură de lână fabricate în China și numeroase piei de cerb Ranku, și haine fabricate din iută, iar altele țesute cu firele produse de insecte. Și au dat și alte mii de alte haine care nu sunt confecționate din bumbac, care posedă culoarea lotusului. Și acestea erau de textură netedă. …

Și Sakas și Tukhatas, Tukharas, Kankas și Romakas și bărbați cu coarne aducând cu ei ca tribut numeroși elefanți mari și zece mii de cai, și sute și sute de milioane aur au așteptat la poartă, fiindu-le refuzată permisiunea de a intra. Și regii țărilor de est au prezentat numeroase articole valoroase, inclusiv multe covoare și vehicule și paturi costisitoare și armuri de nuanțe diverse, împodobite cu bijuterii și aur și fildeș, și arme de diferite tipuri, și care de diferite forme și frumos împodobite cu aur, cu cai bine antrenați, împodobiți cu piei de tigru, și cuverturi bogate și variate și elefanții bogat împodobiți cu diverse feluri de bijuterii și pietre prețioase, ... au obținut permisiunea de a intra în palatul sacrificial al ilustrului Pandav!

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

51 Invidia te îmbolnăvește și apoi de distruge

Duryodhan spuse: „O, cel fără păcat, ascultă-mă în timp ce descriu acea mare de bogății ale tributurilor prezentate lui Yudhișthir de către regii pământului. Cei care locuiesc pe marginea râului Sailoda care curge între munții Mer și Mandara și se bucură de umbra delicioasă a frunzelor de bambus Kiceaka: Khașas, Ekasanas, Arhas, Pradaras, Dirgha-venus, Paradas, Kulindasul, Tangane ... au adus ca tribut mormane de aur măsurate în „drona“ (recipiente) și ridicate de sub pământ de furnici și prin urmare numitej după aceste creaturi.

Triburile din munți înzestrate cu multă putere, aducând ca tribut numeroase ceamara (pămătufuri lungi pentru a face vânt) moi și negre, iar altele albe ca luna și miere dulce extrasă din florile care cresc pe Himavat, precum și din flori ceampaka Mishali și ghirlande de flori aduse din regiunea Kurului de nord și diverse tipuri de plante din nord, chiar și din Kailas, au așteptat cu capetele plecate la poarta regelui Yudhishthira, fiindu-le refuzate permisiunea de a intra.

De asemenea, am văzut acolo șefi nenumărați ai celor din neamul Kirata, înarmați cu arme înspăimântătoare și mereu angajați în fapte crude, mâncând fructe și rădăcini și îmbrăcați în piei și trăind pe versanții nordici ai Himavatului și pe muntele din spatele căruia răsare soarele și în regiunea Karusha de pe coasta mării și pe ambele părți ale munților Lohitya. Și, împărate, ei au adus cu ei ca tribut o mulțime de santal și aloe precum și aloe neagră, și mormane de piei valoroase, aur și parfumuri și zece mii de fete ca servitoare din propriul neam și multe animale frumoase și păsări din țări îndepărtate și mult aur de mare splendoare obținut din munți; iar acești Kirata au așteptat la poartă, fiindu-le refuzată permisiunea de a intra.

Kairata, Darada, Darva, Sura, Vaiamaka, Audumvara, Durvibhaga, Kumara, Parada împreună cu Vahlika, Kashmira, Ghoraka, Hansakayana, Sivis, Trigarta, Yauddheyas, conducători din Madra și Kaikeya, Amvashtas, Kaukuras, Tarkshyas, Vastrapas împreună cu Palhavas, Vashatayas, Mauleya împreună cu Kshudraka, și Malava, Paundraya, Kukkura, Saka, Anga, Vanga, Punra, Sanavatya și Gaya - acești Kshatriya buni și bine-născuți, distribuiți în clanuri obișnuite și instruiți în utilizarea armelor, au adus tribut regelui Yudhishthir sute și mii (nenumărate lucruri). Și Vanga, Kalinga, Magadha, Tamralipta, Supundraka, Dauvalikas, Sagarakas, Patrornas, Saisavas și nenumărații Karnapravaranas, care s-au prezentat la poartă, au fost anunțați de către păzitorii porții la porunca regelui, că dacă ar putea aștepta și ar aduce un tribut bun, ar putea primi permisiunea de a intra.

Apoi, regii acelor națiuni au dat fiecare câte o mie de elefanți cu colții de fildeș ca niște oiști de pluguri ..., și acoperiți cu pături fine ... Și după ce au făcut aceste cadouri, acei regi au fost lăsați să intre. O, rege, aceștia și mulți alții, veniți din diverse regiuni și nenumărați regi ilustri, au adus bijuterii și pietre pretioase la acest sacrificiu.

Și Citraratha, regele Gandharvilor, prietenul lui Indra, a dat patru sute de cai înzestrați cu viteza vântului. Iar Gandharva Tumvuru a dat cu bucurie o sută de cai de culoarea frunzei de mango și împodobiți cu aur. Și celebrul rege al tribului Mlecea, numit Sukaras, a dat multe sute de elefanți excelenți; Virata, regele din neamul Matsya, a adus ca tribut două mii de elefanți, împodobiți în aur. .... Iar Yaghiasena le-a prezentat fiilor lui Pandu paisprezece mii de fete servitoare și zece mii de servitori cu soțiile lor, multe sute de elefanți excelenți, ...

Iar Vasudev (Krișna) din rasa Vrishni, pentru a spori demnitatea lui Argiuna, a oferit paisprezece mii de elefanți excelenți. Într-adevăr Krișna este sufletul lui Argiuna și Argiuna este sufletul lui Krișna și orice ar spune Argiuna, Krișna este sigur că va duce la îndeplinire. Și Krișna este capabil să abandoneze cerul însuși de dragul lui Argiuna  iar Argiuna este, de asemenea, capabil să-și jertfească viața de dragul lui Krișna.

Regii din Chola și Pandya, deși au adus nenumărate recipiente de aur umplute cu suc de santal aromat de pe dealurile Malaya, și o mulțime de lemn de santal și de aloe de pe dealurile Dardduras și multe pietre prețioase de o strălucire deosebită și stofe fine țesate cu aur, nu a obținut permisiunea (de a intra). Și regele Singhalasului le-a oferit cele mai bune nestemate născute în mare, numite lapis lazuli, și mormane de perle și sute de copertine pentru elefanți.

Nenumărați bărbați de culoare închisă, ... îmbrăcați în haine împodobite cu nestemate, așteptau la poartă cu acele cadouri. Nenumărați Brahmani și Kshatriya care fuseseră înfrânți și Vaisyas și șudras, din iubire pentru Yudhishthir au adus tribut fiului lui Pandu. Și chiar toți Mlecea din dragoste și respect au venit la Yudhishthir. Și toate clasele de oameni, ... aparținând unor neamuri nenumărate, venite din diverse țări au făcut din locuința lui Yudhishthir punctul culminant al lumii.

Și văzând că împărații pământului prezentând dușmanilor asemenea cadouri excelente și valoroase, am dorit moartea, de mâhnit ce eram. ... Acolo se aflau o sută de mii de miliarde de elefanți și cavalerie în montură și o sută de milioane de care de luptă și nenumărați soldați pedeștri. Într-un loc, se măsurau proviziile brute; înta-alta, erau gătite; iar în alt loc alimentele erau distribuite. ...

Și optzeci și opt de mii de Brahmani Snataka, care duc vieți domestice, sunt toți întreținuți de Yudhishthira, cu treizeci de servitoare date fiecăruia, se roagă mereu cu inimi pline de mulțumire pentru distrugerea vrăjmașilor săi. Și zece mii de alți asceți cu sămânța vitală îndreptată spre ceakrele superioare, mănâncă zilnic din farfurii de aur în palatul lui Yudhishthir. Yaghiaseni (Draupadi), fără să fi mâncat, zilnic vede dacă toată lumea, inclusiv cei deformați și piticii, au mâncat sau nu. Și, O Bharata, doar doi nu plătesc tribut fiului Kunti: Panceala, ca urmare a relației lor prin căsătorie prințesei Draupadi, și Andhaka și Vrișni ca urmare a prieteniei lor.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

52 Ungerea lui Yudhișthir ca împărat al pământului („Messiah”)

Duryodhana spuse, " Acei regi care sunt venerați în toată lumea, care sunt dedicați adevărului și respectării juramintelor rigide, care dețin multă învățătură și elocvență, care sunt deplini cunoscători ai Vedelor și ale ramurilor lor, precum și ale sacrificiilor, care au evlavie și modestie, ale căror suflete sunt devotate virtuții, care posedă faimă și care se bucură de marile rituri ale încoronării, toți așteaptă și se închină lui Yudhishthir.

Și, împărate, am văzut acolo multe mii de vite sălbatice cu tot atâtea vase de cupru alb pentru mulsul lor, aduse acolo de către regii pământului ca niște cadouri de jertfă care să fie date de către Yudhishthir Brahmanilor. Și, O Bharata, pentru a-l „unge“ pe Yudhishthir la încheierea jertfei, mulți regi cu cea mai mare alacritate, au adus acolo în stare de puritate multe recipiente excelente. Iar regele Vahlika a adus acolo un car acoperit cu aur pur (pentru ungerea ca împărat a lui Yudhishthir).

Și regele Sudakshina însuși a înhămat la el patru cai albi din rasa Kambogea, iar Sunitha, de mare putere, a pus stâlpul inferior (pentru stindard) și conducătorul din Cedi cu propriile mâini a ridicat steagul. Regele țării de sud stătea gata cu armura pregătită; stăpânitorul din Magadha, cu ghirlande de flori și coiful pentru cap; marele războinic Vasudana cu un elefant în vârstă de șaizeci de ani, regele Matsya, cu accesoriile laterale ale carului, toate placate cu aur; regele Ekalavya, cu pantofii (regali); regele din Avanti, cu diverse tipuri de apă pentru baia finală; regele Chekitana, cu tolbele; regele Kașiului, cu arcul; și Salya cu o sabie a cărei teacă și curele erau împodobite cu aur.

Apoi, Dhaumya și Vyasa, de mare merit ascetic, cu Narada și fiul lui Asita Devala, stând în picioare au efectuat ceremonia stropirii regelui cu apă sacră.
Iar mari Rishii cu inimi vesele s-au așezat acolo unde s-a desfășurat ceremonia de ungere. Și alți Rishii iluștri, cunoscători ai Vedelor, cu fiul lui Geamadagni printre ei, s-au apropiat de Yudhishthir, donatorul unor mari cadouri în timpul sacrificiului, rostind mantre în tot acest timp, așa cum cei șapte Rishii, care se apropie de marele Indra din ceruri.

Și Satyaki, de o mare pricepere, ținea umbrela (deasupra capului regelui). Iar Dhanangeaya și Bhima îi făceau vânt regelui; în timp ce gemenii țineau câteva pămătufuri mari (din păr de yak) în mâini. Și Oceanul însuși a adus marea cochilie Varuna pe care artificierul celest Viswakarman o construise din o mie de Nishkas de aur și pe care Prageapati o dăruse într-o Kalpa anterioară lui Indra.

Cu acea cochilie, Krișna l-a îmbăiat pe Yudhishthir după încheierea jertfei și privindu-l, m-am îndepărtat. Oamenii pleacă spre mările estice sau occidentale și, de asemenea, spre sud. dar, tată, nimeni în afară de păsări nu poate merge vreodată în marea Nordului. Totuși Pandavii și-au răspândit stăpânirea chiar și acolo, căci am auzit sute de cochilii care au fost aduse de acolo suflate (în clădirea de jertfă) indicând bucuria de bun augur.

Și în timp ce acele cochilii sunau simultan, părul mi s-a ridicat. Iar acei dintre regi, care erau slabi au căzut inconștienți. Dhrishtadyumna, Satyaki, fiii lui Pandu și Kesava - acele opt personalități, dotate cu putere, pricepere și frumoși, văzându-i pe regii privați de conștiință și pe mine în această situație, au râs pur și simplu. Atunci, Vibhatsu (Argiuna), cu inima veselă, a dat, oh Bharata, principalilor Brahmani cinci sute de tauri cu coarne placate cu aur.
Iar regele Yudhishthir, fiul lui Kunti, după ce a finalizat sacrificiul Rajasuya, a obținut ca marele Harișchandra o asemenea prosperitate, că nici Rantidev, Nabhaga, nici Geauvanaswa, nici Manu, nici regele Prithu, fiul lui Vena, nici Bhaghirath, Yayati, nici Nahusha, nu o obținuseră.

Și privind, o asemenea prosperitate a fiului lui Pritha, care este chiar asemenea celei pe care a avut-o Harishchandra, nu mai văd nici un rost pentru care să continui să trăiesc, O Bharata! O conducător de oameni, un jug care este legat (de umerii taurului) de un orb se slăbește. Chiar așa este cazul nostru. Cei mai tineri cresc în timp ce cei mai în vârstă sunt în descompunere. Și văzând toate acestea, O șef al Kauravilor, nu mă pot bucura de pace nici măcar cu ajutorul meditației. Și pentru aceasta, o, rege, mă cufund în mâhnire și devin palid și slăbit."

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

53 Cine este invidious, este nefericit și suferă
Să-ți dorești bunurile altuia este josnic mârșav
Acela se bucură de fericire, care se mulțumește ca propria-i ființă să fie angajată în practicile propriei sale Datorii Prescrise
Este mare păcat în cearta cu prietenii

Bucurați-vă de pace

Dhritrashtra said, „Tu ești fiul meu cel mai mare și născut și din cea mai mare soție. Prin urmare, fiule, nu fi invidios pe Pandavi. Cel care este invidios este întotdeauna nefericit și suferă durerile morții. O taur al neamului Bharata, Yudhishthir nu cunoaște înșelăciune, are bogăție egală cu a ta, prietenii tăi sunt și ai lui și nu este invidios pe tine. De ce ar trebui să fii invidios pe el? O, rege, în ceea ce privesc prietenii și aliații, ești egal cu Yudhishthir. De ce ar trebui, așadar, să râvnești, din nebunie, proprietatea fratelui tău? Nu fi așa. Încetează să fii invidios. Nu te întrista. o taur al neamului Bharata, tu poftești demnitatea legată de îndeplinirea unui sacrificiu, lasă preoții să-ți aranjeze marele sacrificiu, numit Saptatantu.

Împărații pământului vor aduce apoi, veseli și cu mult respect, multă bogăție, nestemate și podoabe. O, copile, a râvni bunurile celorlalți este extrem de josnic. Pe de altă parte, acela se bucură de fericire, care se mulțumește ca propria-i ființă să fie angajată în practicile propriei sale Datorii Prescrise. Niciodată să nu te străduiești să obții bogăția celorlalți.

Să perseverezi în propriile treburi și să protejezi ceea ce a fost câștigat - acestea sunt indicațiile adevăratei măreții. Cel care este netulburat de calamități, priceput în propria afacere, care se comportă mereu vigilent și umil, va avea întotdeauna prosperitate.
Fiii lui Pandu sunt ca brațele tale. Nu-ți tăia brațele. Nu te cufunda în disensiuni interne, de dragul acelei bogății a fraților tăi. O, rege, nu fi invitios pe fiii lui Pandu. Bogăția ta este egală cu cea a fraților tăi în întregime. Este mare păcat în cearta cu prietenii. Cei care sunt strămoșii tăi sunt și ai lor. Oferiți în caritate cu ocazia executării sacrificiilor, gratificați-vă cu orice obiect drag al dorinței voastre, bucurați-vă în compania femeilor în mod liber și ... bucurați-vă de pace.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

54 Cel care luptă pentru a deveni prosper este cu adevărat o persoană politică
Cel care te face să suferi este considerat dușman de o personaă politică

Invidia este o rădăcină a dușmăniei

"Duryodhan spuse: „Cel care este lipsit de inteligență și a auzit doar multe lucruri, poate înțelege cu greu mesajul real al scripturilor, precum lingura care nu are percepția gustului ciorbei pe care o atinge. Știi totul, și totuși mă încurci. Ca o barcă fixată de alta, tu și cu mine suntem legați unul de celălalt. Nu mai ții cont de propriile interese? Sau ai sentimente ostile față de mine? Acești fii și aliații tăi sunt sortiți distrugeri, atâta timp cât te au pe tine ca stăpânul lor, pentru că tu descrii ca realizabil în viitor ceea ce trebuie făcut în prezent.

Adesea se poticnește cel al cărui ghid acționează sub instrucțiunile altora. Cum se pot aștepta adepții săi să ajungă pe o cale potrivită? O, rege, tu ai o înțelepciune matură; ai ocazia să asculți cuvintele Puranelor din vechime, iar simțurile tale ți le poți controla. Se cade să nu ne încurci pe noi care suntem gata să ne apărăm propriile interese. Vrihaspati a spus că purtarea regilor este diferită de cea a oamenilor obișnuiți. Prin urmare, regii ar trebui să aibă întotdeauna grijă cu vigilență de propriile lor interese.

Atingerea succesului este singurul criteriu care ar trebui să ghideze conduita unui Kshatriya. Chiar dacă de aceea, mijloacele sale sunt virtuoase sau păcătoase, ce scrupule pot exista în urmarea propriei Datorii Prescrise? ... O taur al rasei Bharata, cei ce se pricep la arme, spun că toate mijloacele folosite pentru învingerea dușmanului, ascunse sau nu, sunt considerate arme, nu numai sabia. Cel care te face să suferi este considerat dușman.

Nemulțumirea este sursa prosperității. De aceea, o rege, doresc să fiu nemulțumit. Cel care luptă pentru a deveni prosper este cu adevărat o persoană politică. Nimeni n-ar trebui să fie atașat de avere și opulență, pentru că averea câștigată și agonisită poate fi jefuită. Chiar acesta este comportamentul regilor. Chiar în timpul unei perioade de pace între Suri și Asuri Sakra (Indra) i-a tăiat capul zeului asura Namuci, după ce a pretins contrariul, iar acest lucru s-a întâmplat, pentru că a fost de acord cu Obiceiul Etern față de dușmani.

Asemenea șarpelui care înghite broaște și alte creaturi vii ce trăiesc în găuri, pământul înghite un rege pașnic și un brahman care nu deranjează nici un cămin. Nimeni nu este prin natura sa dușmanul unei alte persoane. Numai acela îți este dușman, care urmărește să obțină aceleași lucruri pe care de fapt le vrei tu. Cel care din prostie neglijează un dușman care prosperă, își distruge vitalitatea, asemenea unei boli pe care nu o tratezi. Un dușman, oricât ar fi de nesemnificativ, dacă este lăsat să crească în putere, te va înghite, așa cum furnicile albe la rădăcinile unui copac, mănâncă copacul din interior.

O Bharata, O Ageamida, nu accepta prosperitatea dușmanului. Această politică (de neglijare a dușmanului) ar trebui să fie tot timpul folosită de cei înțelepți pe cap, ca o povară. Cel care-și dorește creșterea continuă a averii, crește în mijlocul rudelor sale așa cum și corpul crește din momentul nașterii. Propria capacitate conferă o creștere rapidă. Deși tânjesc după prosperitatea Pandavilor, încă nu mi-am însușit-o. În prezent sunt prada îndoielilor în ceea ce privesc propriile mele abilități. Sunt hotărât să îndepărtez îndoielile. Fie le voi obține averea sau voi pieri în luptă. O rege, de vreme ce mintea mea se află într-o asemenea stare, nu-mi pasă de viață.  Posesiunile Pandavilor cresc cu fiecare zi, în timp ce ale noastre nu cresc.

Edited by madhukar, 18 September 2019 - 18:24.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

55 Nimeni nu trebuie să își propună o misiune, dacă îndeplinirea sa depine de sfaturile altora

Esența sfaturilor materialiștilor: Nici boala și nici moartea nu așteaptă până când vei atinge prosperitatea.
Așa că atâta timp cât ești în viață și ești sănătos luptă pentru a-ți atinge țelul.

"Sakuni spuse, Oh ... Eu voi răpi pentru tine această prosperitate a lui Yudhishthir, la vederea căreia suferi atât de mult. De aceea convoacă-l pe Yudhișthir aici. Arucând cu zarul un om priceput îl poate învinge pe cel fără pricepere. Pariul este arcul meu, zarurile îmi sunt săgețile, semnele de pe ele sunt coarda arcului iar masa de joc îmi este carul de luptă.

"Duryodhan spuse, 'Acest Șakuni care este priceput la zaruri, este gata să răpească prosperitatea fiului lui Pandu cu ajutorul zarurilor. Se cade să-i acorzi această permisiune.
"Dhritaraștra spuse, 'Eu ascult de sfaturile fratelui meu, ilustrul Vidura. După ce mă voi consulta cu el, îți voi spune ce se poate face în această privință.
"Duryodhan spuse, 'Vidura este tot timpul angajat în a le face bine fiiilor lui Pandu. O Kaurava, sentimentele sale pentru mine sunt altfel. De aceea fără îndoială, el îți va schimba inima de la această propunere. Nimeni nu trebuie să își propună o misiune, dacă îndeplinirea sa depine de sfaturile altora. Apoi rareori cad de acord două persoane într-o anumită privință. Prostul care trăiește abținânându-se de la folosirea oportunităților ivite, fiindu-i teamă, își irosește viața asemenea insectelor în anotimpul ploilor. Nici boala și nici Yama (Domnul Morții) nu așteaptă până când vei atinge prosperitatea. Așa că atâta timp cât ești în viață și ești sănătos luptă pentru a-ți atinge țelul.'

"Dhritaraștra spuse, 'O fiule, ostilitatea față de cei puternici nu a fost niciodată recomandată. Ositilitatea aduce cu sine o schimbare a stării de spirit iar aceasta este ea însăși o armă, chiar dacă nu este din oțel. Tu consideri a fi o mare binecuvântare, ceea ce va avea ca urmare un război terbibil, ce va aduce de necazuri. Odată început va crea multe cuvinte ascuțite și săgeți cu vârf.'

"Duryodhan replică, 'Oamenii au inventat jocul cu zarurile din cele mai vechi timpuri. Acesta nu implică nici o distrugere și nici o luptă armată. De aceea te rog să accepți propunerea lui Șakuni și dă ordin să se construiască cât mai repede o mare Sală de Întrunire. Ușa raiului, care ne va aduce fericirea, se va deschide prin acest joc de noroc. Într-adevăr cei care se dedică jocului de noroc merită să obțină avere. Pandavii vor deveni egalii tăi; de aceea joacă cu Pandavii.

"Dhritaraștra spuse. 'Cuvintele pe care le rostești nu mă atrag. Fă ceea ce este agreabil pentru tine... Dar va trebui să te căiești, acționând conform acestor cuvinte; pentru că cuvintele care sunt pline de imoralitate, nu pot aduce în viitor prosperitate. Chiar acest lucru a fost prevăzut de învățatul Vidura care se află tot timpul pe calea adevărului și înțelepciunii. Și chiar așa vine marea calamitate, distrugătoare a clasei Luptătorilor (Kshatriya), hotărâtă de destin.'"

Vaisampayana continuă, "Vorbind astfel, Dhritaraștra, cel cu mintea slabă, consideră destinul ca fiind suprem și de neevitat. Iar rege fiind datorită destinului deprivat de rațiune și ascultând de sfaturile fiului său, ordonă oamenilor săi cu voce puternică, 'Construiți cu grijă și fără pierdere de timp, o Sală de Întrunire, cu cel mai frumos design, care să fie numită Palatul cu Arcade de Cristal, care să aibă o mie de coloane, să fie acoperit cu aur și lapis lazuli, dotat cu o sută de porți iar lungimea și lățimea să aibă două mile.'

Auzind cuvintele sale, mii de constructori, dotați cu inteligență și pricepere, au ridicat curând după aceea palatul cu cea mai mare râvnă... Apoi Dhritaraștra îl convocă pe Vidura și îi spune: 'Du-te și adu-l aici fără întârziere pe prințul Yudhișthir. Să vină aici cu frații săi și să admire această minunată Sală de Întrunire a mea... și să ia parte la un joc de zaruri amical.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

56. Întregul univers se mișcă după dorința Creatorului, sub influența controloare a Destinului.

Vaisampayana spuse, "Regele Dhritarashtra, înțelegând afirmațiile fiului său și știind că destinul este inevitabil a făcut ceea ce am zis.
Vidura, cel mai de seamă dintre cei inteligenți, totuși, nu a aprobat cuvintele fratelui său, spunând,
'Oh, rege, nu sunt de acord cu acest ordin al tău. Nu acționa în acest fel. Mi-e teamă că acest lucru va duce la distrugerea neamului nostru.
Când fiii noștri nu vor mai fi uniți, vor apărea disensiuni între aceștia. De aceea, oh rege, îmi este teamă de acest joc de zaruri.'
"Dhritarashtra spuse, 'Dacă soarta nu ne va fi ostilă, această ceartă nu mă va supăra.
Întregul univers se mișcă după dorința Creatorului, sub influența controloare a Destinului; nu este independent.
De aceea, oh Vidura, du-te la regele Yudhishthir la ordinul meu și adu-l repede aici pe invincibilul fiu al lui Kunti.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

57. Acest întreg univers se află la voia Creatorului, sub controlul destinului; nu este la voia întâmplării
Destinul ne deprivează de rațiune și ca și cum ai fi legat, te supui mersului Providenței

Vaisampayana spuse, "Astfel fiindu-i ordonat de regele Dhritarashtra, Vidura plecă împotriva propriei voințe ... spre lăcașul înțeleptului fiu al lui Pandu. ... Ajungând la palatul acestuia ..., Vidura se apropie de Yudhishthir fiul lui Dharma (Yama). Ilustrul Ageamida l-a salutat reverențial pe Vidura și l-a întrebat despre Dhritarashtra și fiii săi. După accea îi spuse "O Kșatta, mintea pare să-ți fie lipsită de bucurie. Vii aici în pace și fericire? Sper ca fiii lui Dhritarashtra îl ascultă pe bătrânul tău tată. Sper de asemenea că oamenii sunt supuși conducerii lui Dhritarashtra.'

"Vidura spuse, '... Regele Kauravilor ... mi-a ordonat să-ți cer să vi la Hastinapura împreună cu frații tăi pentru a contempla noul palat ridicat de regele Dhritarashtra ... Mergând acolo, bucură-te de palat și ia parte la un joc amical de zaruri... acolo îi vei întâlni pe acei jucători de noroc și escroci pe care Dhritarashtra deja i-a invitat acolo. Fie ca să te supui ordinului regelui.

"Yudhishthir spuse, 'O Kșatta, dacă vom juca zaruri, s-ar putea să ne certăm. Ce om, care cunoaște acest lucru ar consimți să joace jocuri de noroc? Tu ce crezi că ar trebui să facem? Noi ne vom supune sfatului tău.'
"Vidura spuse, 'Știu că jocul de noroc este rădăcina suferinței și de aceea am încercat să-l conving pe rege să renunțe. Totuși regele m-a trimis la tine. Știind acestea, oh învățatule fă ceea ce este benific.

"Yudhishthira spuse, 'În afară de fiii lui Dhritarashtra, care alți jucători de noroc au mai fost chemați acolo? ...'
"Vidura spuse,--'O monarch, acolo se află Șakuni, regele din Gandhara, un profesionist al jocului de zaruri, apoi Vivingati, regii Citrasena, , Purumitra și Jaya...'
"Yudhișthir spuse, '... Acest întreg univers se află la voia Creatorului, sub controlul destinului; nu este la voia întâmplării. Oh învățatule, nu doresc ca la comanda regelui Dhritaraștra să mă angajez în jocuri de noroc. ...

Vaisampayana continuă, "Regele Yudhișthir ... ordonă să se facă pregătiri imediate pentru călătorie. În ziua următoare regele însoțit de rude și slujitori, având-o pe Draupadi în mijlocul lor, porni spre capitala Kauravilor. 'Așa cum un corp strălucitor cade în fața ochilor, Destinul ne deprivează de rațiune și ca și cum ai fi legat, te supui mersului Providenței,' spunând acestea Yudhișthir porni la drum. ... Sosind în Hastinapur el se duse la palatul lui Dhritaraștra. După ce i-a salutat pe cei din neamul Kauravilor: Bhishma, Drona, Karna, Kripa, fiul lui Drona, Somadatta, Duryodhan, Salya, fiul lui Suvala și toți ceilalți regi sosiți în fața sa, Jayadratha, Dusshasana și toți ceilalți frați ai acestuia, a intrat îmreună cu frații săi în apartamentele lui Dhritaraștra.

Astfel Yudhișthir și-a prezentat respectul lui Gandhari... și apoi soțului acesteia, unchiul lor, regele Dhritaraștra care i-a mirosit capul, precum și capetele celorlalți pantru frați ai acestuia ... Apoi s-au retras în camerele alocate lor ... După ce s-au ospătat și au executat datoriile sacrale s-au culcat pe muzica cântărețelor (care erau ca toți cântăreții doar niște servitoare). Apoi deșteptându-se pe muzica barzilor și-au executat riturile sacrale de dimineață și au intrat în Sala de Întrunire unde au fost salutați de cei care erau gata pentru jocurile de noroc.

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

58. Jocul de noroc, care de altminteri se bazează pe înșelăciune, este păcătos

Comportamentul unui jucător de noroc nu este lăudabil, chiar dacă nu recurge la mijloace înșelătoare

Regula este aceeași: cel mai iscusit învinge - Aceasta este practica oricărei întreceri iar Motivul este victoria
Dorința de a câștiga nu este tocmai un motiv onest

Destinul este atotputernic - Toate sufletele condiționate de Energia materială Iluzorie sunt controlate de Destin

Vaisampayana spuse,--"Fiii Prithei,  cu Yudhishthir în fruntea lor, intrând în acea sală de întrunire, s-au apropiat de regii prezenți acolo... După ce au luat loc, Șakuni fiul lui Suvala i s-a adresat lui Yudhishthir, 'O rege, sala este plină; toți te-au așteptat pe tine. Deci hai să aruncăm cu zarurile și să hotărâm regulile jocului.'
'Yudhishthira replică, 'Jocul de noroc, care de altminteri se bazează pe înșelăciune, este păcătos. Nu are nimic de face cu calitățile clasei Luptătorilor și cu siguranță este lipsit de moralitate. Atunci de ce lauzi jocul de noroc? Cel înțelept nu aplaudă mândria jucătorilor cu zarurile în acest joc al înșelăciunii. O Șakuni, nu se cade să ne învingi ca un ticălos, prin intermediul înșelăciunii.'

Sakuni spuse, 'Jucătorul de noroc cu suflet mare cunoaște secretele victoriei și ale înfrângerii, fiind expert în artele derutării și înșelării jucătorilor... Doar miza jocului de zaruri ... este cea care ne poate răni și tocmai din acest motiv jocul este privit ca fiind necuvincios. Așa că hai să începem jocul. Nu te teme! Pune miza. Nu mai trage de timp!'

"Yudhishthir spuse, '... Obținerea victoriei în luptă, care este cel mai bun joc al celor din Clasa noastră a Luptătoriilor fără înșelăciuni și stratageme este demnă de laudă și nu jocul de noroc. Cei respectabili nu folosesc niciodată, așa ca tine, limbajul neamurilor Mlecea (care nu urmează Datoria Prescrisă conform Codului Vedic al lui Manu). Cei respectabili nu adoptă înșelăciunea ca mod de conduită. ... Comportamentul unui jucător de noroc nu este lăudabil, chiar dacă nu recurge la mijloace înșelătoare.'

"Sakuni spuse,--'O Yudhishthir, doar datorită dorinței de a câștiga, care nu este tocmai un motiv onest, se apropie cei care au nașteri superioare (în diferite concursuri). La fel și în cazul jocurilor de noroc, dorința este doar de a câștiga, ceea ce este la fel de onest ca și în cazul celor ce luptă, căci regula este aceeași: cel mai iscusit învinge. Aceasta este practica oricărei întreceri. Motivul este victoria.

Dacă tu consideri că eu acționez din motive neoneste, pentru că doar vreau să câștig și de aceea ți-e teamă, (de care însă ca mare luptător, nu ar trebui să dai dovadă), atunci renunță la joc.'
(Astfel neputând să afirme că-i este teamă) Yudhishthir spuse, 'După cum știi nu bat în retragere. Acesta este jurământul meu. Și, oh rege, Destinul este atotputernic. Toți suntem controlați de Destin. Cu cine trebuie să joc? Cine poate miza de la egal la egal cu mine? Să înceapă jocul.'

"Duryodhan spuse , 'Oh monarh, eu voi furniza pietrele prețioase și orice alt fel de avere va fi cerută. Șakuni, unchiul meu, va juca pentru mine.'
"Yudhishthir spuse ,'A juca prin intermediul altuia mi se pare contrar regulilor. Fiind un cunoscător al regulilor, trebuie să admiți acest lucru. Dar pentru că se pare că nu mai ții cont de reguli (dorindu-ți neapărat câștigul) fie ca jocul să înceapă.'

Mahabharata Cartea 2.
Dyuta Parva – Jocul de zaruri

59-60 Yudhishthir expune averea ca miză pentru joc

…Yudhishthir spuse, "O rege, această excelentă bogăție de perle de mare valoare, obținute din ocean, atât de frumosase și acoperite cu aur pur, aceasta este miza mea. Care este miza ta ...?"
"Duryodhan spuse, 'Am multe giuvaeruri și multă bogăție. Dar nu-mi pasă de ele. Câștigă această miză.'
Vaisampayana continuă, "Apoi Șakuni, foarte priceput la zaruri, aruncă zarurile și-i spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!’"

Yudhishthir spuse, "Tu ai câștigat această miză prin mijloace necinstite, n-ai de ce să te mândrești cu asta. Hai să mizăm pe mii și mii. În trezoreria mea am oale pline cu mii de Nishkas, aur fără de măsură, mult argint și alte minerale. Aceasta este averea cu care voi miza!"
Vaisampayana continuă, "Fiind astfel adresat, Șakuni i se adresă șefului celor ce perpetuau neamul Kaurvilor, ... regelui Yudhishthir ... 'Iată, am câștigat!‘"

Yudhishthir spuse , 'Acest car de luptă regal, sacru și victorios, care încântă inima și ne-a adus aici și este egal cu 1000 de care de luptă, ... este următoarea miză!'"
Vaisampayana continuă, "Auzind aceste cuvinte, Șakuni a fost gata cu zarurile și adoptând mijloace necinstite, îi spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!‘"
"Yudhishthir spuse, 'Am 100 de servitoare, toate tinere. Ele poartă brățări de aur ...  ornamente de aur în jurul gâtului ... purtând giuvaeruri și aur. Ele sunt foarte pricepute în cele 64 de arte elegante, în special la dans și cântat, care așteaptă ordinele mele pentru a-i servi pe cei celești, brahmanii Snataka și regii. Această avere o voi pune ca miză!'"
Vaisampayana continued, 'Auzind aceste cuvinte, Șakuni a fost gata cu zarurile și adoptând mijloace necinstite, îi spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!‘"

Yudhishthir spuse,--"Am mii de servitori pricepuți în a trata oaspeții. Aceștia sunt tot timpul îmbrăcați în haine de mătase, au înțelepciune și inteligență, își controlează simțurile, deși sunt tineri ... Această avere o voi pune ca miză!'"
Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte, Șakuni a fost gata cu zarurile și adoptând mijloace necinstite, îi spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!‘"

"Yudhishthir spuse,--'Am 1000 de elefanți cu harnașamente de aur, decorați cu ornamente și marcați cu semnele lotușilor la tâmple, gâturi și alte părți, împodobiți cu ghirlande de aur ... demni de a purta regi pe spatele lor, capabile să suporte zgomotele luptelor, cu corpuri uriașe, capabile să doboare zidurile orașelor ostile ..., fiecare având 8 elefăntițe.  Această avere o voi pune ca miză!'"
Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte, Șakuni a fost gata cu zarurile și adoptând mijloace necinstite, îi spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!‘"

Yudhishthir spuse, 'Am tot atât de multe care de luptă cât numărul elefanților, ... cu cai bine antrenați și luptători minunați, fiecare primind ca soldă lunară 1000 de monezi, fie că luptă sau nu. Această avere o voi pune ca miză!'"
Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte, Șakuni a fost gata cu zarurile și adoptând mijloace necinstite, îi spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!‘"

Yudhishthir spuse. 'Am armăsarii din rasele Tittiri, Kalmașa, și Gandharva breeds, ... pe care Chitraratha le-a dat lui Arjuna, după ce a fost învins. Această avere o voi pune ca miză!'"
Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte, Șakuni a fost gata cu zarurile și adoptând mijloace necinstite, îi spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!‘"

Yudhishthir spuse, 'Am 10 000 de care și vehicole la care sunt înhămate animale de povară de cea mai bună rasă. De asemenea am 60 000 de luptători din fiecare tip câte 1000 ... , care beau lapte și mănâncă orez de calitate, oameni cu piepturi puternice. Această avere o voi pune ca miză!'"
Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte, Șakuni a fost gata cu zarurile și adoptând mijloace necinstite, îi spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!‘"

Yudhishthir spuse, 'Am 400 de Nidis (mari giuvaeruru) în cupru și fier. Fiecare este egal cu 5 draunika din cele mai scumpe și pure  frunze de aur din tipul Geatarupa. Această avere o voi pune ca miză!'"
Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte, Șakuni a fost gata cu zarurile și adoptând mijloace necinstite, îi spuse lui Yudhishthir, 'Iată, am câștigat!‘"