fenomenul Tunguska

În zorii zilei de 30 iunie 1908 , marinarii de cart de pe câteva nave care pluteau pe Oceanul Indian observara un obiect urias care descria o larga traiectorie pe bolta cereasca , îndreptându-se catre Asia .
Caravanele care strabateau desertul Gobi si regiunile de nord-vest ale Chinei s-au oprit o clipa din drumul lor ; oamenii si-au ridicat privirile , surprinsi si înfricosati , la trecerea globului de foc , care (dupa calculele stabilite ulterior) probabil ca dezvoltase la suprafata sa o caldura de aproximativ 3000 °C .În satele si micile târguri din centrul Siberiei , oamenii au fost îngroziti de suieratul asurzitor al ciudatului obiect ceresc . La ora 7,17 , platoul siberian central , situat în apropiere de râul Tunguska Pietroasa s-a cutremurat sub impactul unei explozii atât de puternice , încât centrul seismografic din Irkutsk situat la aproape 900 km la sud , a înregistrat oscilatii de proportiile unui cutremur de grad înalt (4-5 Richter) .
La impactul ciudatului obiect cosmic cu pamântul , tâsneste o uriasa jerba de foc apoi o unda de soc se propaga în aerul înconjurator, pâna la distante de 700-800 km. În acelasi timp , un suvoi fierbinte matura dealurile împadurite ale taigalei , arzând vârfurile înalte ale coniferelor si producând incendii care au durat zilz în sir . Mii de copaci sunt doborâti , colibe ale nomazilor sunt maturate pur si simplu de pe suprafata pamântului , se înregistreaza victime în rândul oamenilor si animalelor din împrejurimi . Rafalele de vânt care au zguduit usile si ferestrele locuintelor s-au resimtit si în localitati situate pâna la o distanta de 600 km.Mase întunecate de nori grosi s-au ridicat pâna la 20 de kilometri deasupra regiunii Tunguska , dând apoi nastere unei ciudate ploi negre .Vreme de ore în sir , undele provocate de explozie s-au propagat în toate directiile , fiind înregistrate la distante foarte mari , ca de pilda în Anglia , la Greenwich . La mari altitudini a fost de asemenea observat un fenomen neobisnuit , nori de argint , masivi , radiind o luminiscenta ciudata .Din Peninsula Scandinava si pâna în Siberia , lumina a fost atât de intensa în perioada imediat urmatoare încât a fost posibil sa se faca fotografii în miez de noapte . Vreme de câteva saptamâni , pe cerul Europei au fost observati nori de praf si o neobisnuita luminozitate nocturna care se manifesta pâna la latitudini cum ar fi cele ale Spaniei.
Fireste ca astazi  , dupa atâtia ani , puterea exploziei din regiunea Tunguska este greu de calculat , dar oamenii de stiinta sunt de acord ca unicul criteriu de comparatie îl; constituie exploziile din era noastra atomica . În ciuda acestor elemente spectaculoase care prin însasi natura lor ciudata pareau menite sa trezeasca interesul oamenilor de stiinta , vreme de peste 12 ani nu s-a intreprins nimic pentru cercetarea la fata locului a marii explozii si pentru cautarea unei explicatii stiintifice a acestui fenomen probabil unic în istoria Terrei . Asa se face ca pâna la sfârsitul deceniului al treilea al veacului
Fireste ca astazi  , dupa atâtia ani , puterea exploziei din regiunea Tunguska este greu de calculat , dar oamenii de stiinta sunt de acord ca unicul criteriu de comparatie îl; constituie exploziile din era noastra atomica .  nostru , singurii care s-au încumetat sa se aventureze pâna la locul exploziei  au fost crescatorii de reni tungusi si vânatorii . Primul care este interesat întradevar de acest fenomen si încearca sa organizeze o expeditie de documentare este cercetatorl rus Leonid Kulik , pe atunci în vârsta de 38 de ani . Kulik era intrigat mai ales de acea forma de tub prin care satenii descriau obiectul cosmic deoarece nu prea corespundea aspectului pe care îl putea avea un meteorit în traiectoria sa .De asemenea nici norii de fum si nici flacara ca o limba bifurcata nu aveau ce cauta în descrierea unui meteorit , în afara de cazul ca impactul provocase un incendiu de mari proportii in taiga , ceea ce iarasi era greu de presupus , având în vedere ca în acea perioada a anului solul mustea de apa si , practic , mare parte a regiunii se transformase într-o mlastina .
Facând cercetari în colectiile de ziare vechi , Kulik reusi sa schiteze un fel de portret al obiectului , desi majoritatea martorilor oculari se contraziceau sau chiar înflorisera declaratiile . Un lucru era sigur : daca fusese un meteorit , atunci acesta trebuie ca avusese proportii gigantice , era fara îndoiala cel mai mare meteorit cazut vreodata în Rusia si poate pe întregul Pamânt , caci altfel nu se pot explica puternicele cutremure înregistrate la acea data.
În anii care au urmat , dosarul Tunguska s-a îngrosat cu numeroase file noi . S-a stabilit ca puternica explozie a avut loc la nord-est de Kansk , undeva în bazinul râului Tunguska Pietroasa , desi aceste încercari s-au lovit de rezistenta unor localnici superstitiosi . În ochii tungusilor meteoritul era un obiect sacru si de aceea ei au ascuns cu grija , mult timp , locul în care a cazut .
Cercetarile efectuate au dus la concluzia ca efectele exploziei au fost vazute sau auzit pe o arie cuprinzând aproape un milion de kilometri patrati . A.Voznesenki credea ca explozia nu a fost produsa de un singur meteorit , ci mai degraba de un grup care pe masura ce înainta se desfacea din manunchi .
În februarie 1927 , Kulik porneste a doua expeditie si calatoreste pâna la 13 aprilie când observa primele semne ale exploziei de la 1908: de-a lungul vaii Makirta , cât vedeai cu ochii , malurile erau acoperite cu trunchiuri rasturnate de mesteceni si de pini doborâti de explozie .

Pe masura ce grupul înainta spre nord-vest , numarul copacilor smulsi din radacini crestea , toti cu vârfurile îndreptate spre sud sau sud-est. Radacinile smulse din sol se înaltau monstruase , ramurile erau dezgolite de frunze . În general urmele aratau ca focul pornise subit , cu mare intensitate si pe o arie foarte larga . Cu cât se apropia mai mult de centrul exploziei , Kulik vazu cu uimire ca încep treptat sa apara , printre trunchiurile doborâte , copaci care ramasesera în picioare . Iar acolo unde, dupa calculele lui , trebuia sa se afle epicentrul impactului , nimeri într-o padure obisnuita pentru acea regiune , cu copaci având radacinile adânc înfipte în sol , numai ramurile fusesera smulse si scoarta jupuita de pe trunchiuri de parca era o padure de stâlpi de telegraf . Iata deci cum marele crater prezis de Kulik si alti cercetatori , pur si simplu nu exista . De asemenea si încercarea de a gasi unele fragmente meteorice s-a soldat tot cu un esec .
Prima parere diferita de a lui Kulik a venit în 1930 de la doi specialisti de prestigiu care au emis ipoteza ca obiectul cazut în taiga nu era meteorit ci o cometa alcatuita din corpuri gazoase , ceea ce ar explica de ce n-ar lasa urme metalice dupa caderea ei . În privinta fortei dezvoltate de explozie s-a opinat pentru 10-30 megatone TNT . Totusi , ipoteza cometei nu explica satisfacator toate fenomenele care au însotit marea explozie .
Peste aproape un deceniu , un prieten al lui Kulik emite o alta ipoteza , si anume ca meteoritul nu a explodat pe suprafata solului , ci în aer , deasupra oceanului .
Predecesorul lui Kulik , Aleksandr Kazantev , viziteaza Hirosima la scurt timp dupa iesirea Japoniei din razboi. Aici el descopera numeroase si uimitoare similitudini cu fenomenul Tunguska : padurea de stâlpi de telegraf( bomba explodase la 550 m deasupra solului) , norul negru , ploaia neagra , forta uriasa. Asadar explozia unei bombe nucleare în 1908 ??
Mai recent , oamenii de stiinta din numeroase tari au cautat o explicatie în domeniul fizicii teoretice . S-au conturat în aceasta privinta doua directii: marea explozie din taiga a fost provocata fie de un mic corp de antimaterie , fie de o asa-zisa gaura neagra .
Conform datelor fizicii teoretice , antimateria singura e stabila , dar în contact cu materia se anihileaza , degajând cantitati imense de energie si disparând fara a lasa nici o urma , ceea ce ar explica absenta craterului si materialului meteoric. Ce nu explica ipoteza este luminozitatea sau aspectul tubular si de ce nu a explodat antimateria chiar la intrarea în atmosfera .
În ceea ce priveste gaura neagra , se presupune ca aceasta a strabatut planeta ca un proiectil , iesind pe partea cealalta si pierzându-se în cosmos . Gaurile negre exista peste tot în univers , pot avea greutati de miliarde de tone si mase atomice ceea ce ar explica de asemenea absenta craterului. Totusi o gaura neagra ar fi lasat în urma o radioactivitate ridicata , nedescoperita însa de nimeni si nici ea nu explica forma obiectului .
În ultimii ani unii autori au reluat ipoteze mai vechi , presupunând ca a fost vorba chiar de o nava cosmica cu o grava avarie la motoare ce s-ar fi prabusit în acel loc .
Fiecare dintre aceste ipoteze are argumente pro si contra , asa ca iata-ne la sfârsitul deceniului al 9-lea ajunsi acolo de unde plecasem. În ciuda faptului ca s-a bucurat de atentia unora dintre cei mai prestigiosi oameni de stiinta , marea explozie din regiunea Tunguska ramâne totusi o enigma .

ista un petec de pamant denumit “Cimitirul Diavolului” nu departe de satul Kova din regiunea siberiana Krasnoyarsk, acoperit cu cadavrele unor pasari si animale care, in mod misterios, “refuza” sa intre in descompunere.

Vegetatia locului este saracacioasa, nu traiesc animale aici iar oamenii care se intampla sa tranziteze regiunea acuza "din senin" migrene inexplicabile si ciudate stari de anxietate. Se crede ca energia funesta a locului, responsabila de toate aceste lucruri, are de a face cu prabusirea de acum un secol a unui meteorit in apropierea raului Tunguska.



Intr-un interval de zece ani, intre 1980 si 1990, aproximativ 75 de persoane care au pornit in cercetarea "Cimitirului Diavolului" si-au aflat sfarsitul in taigaua siberiana. Trei grupuri organizate au disparut fara urma. Spre exemplu, in 1992, un grup de turisti din orasul Nabarezhnye Chelny a luat calea acestei destinatii si nu s-a mai intors niciodata.

De asemenea, mai multe expeditii au fost initiate de armata pentru explorarea locurilor, dar echipele fie au disparut fie, sesizand distrugerea brusca a echipamentelor si experimentand stari si intamplari ciudate, si-au abandonat misiunile.



Multi experti sunt de parere ca explicatia ciudatelor fenomene vine dinspre evenimentul din 1908 al presupusei prabusiri a unui meteorit in Krasnoyarsk Krai, in dimineata zilei de 30 iunie 1908. Unele documentari de atunci atesta faptul ca vitele scoase la pascut de satenii din apropiere au murit in masa numai apropiindu-se de zona in care a avut loc explozia care a luminat cerurile de deasupra a peste o jumatate de Glob.

La sfarsitul anilor '20, un zoolog expert, Shemchenko, a incercat un experiment in zona "Cimitirului Diavolului". El a aruncat o sfoara cu o greutate la capat in groapa din centrul campiei. Aceasta a cazut in abis cateva zeci de metri, fara a ii atinge fundul. Semchenko este cel care a observat ca pasarile moarte zac numai in apropierea gropii iar pielea lor are o ciudata tenta purpurie.



O alta versiune de explicare a fenomenului vine de la profesorul de fizica si matematica Victor Zhuralev, care in anii '80 a sugerat ca un foc subteran arde mocnit sub "Cimitirul Diavolului".

Un zacamant de carbuni trece prin acea regiune. In caz de lipsa de oxigen, arderile de carbuni sunt acompaniate de emisiile incolore si inodore de monoxid de carbon, un gaz otravitor pentru organismele vii. Totusi, aceasta teorie din urma nu explica distrugerea echipamentelor si disparitia unor harti care indica drumul pana la "cimitir".

Sursa: Pravda

Fenomenul Tungusk ar fi putut fi provocat si de un experiment al lui Tesla pentru testarea unui dispozitiv care putea fi folosit ca arma ("Raza Mortii Tesla") dessfasurat tocmai in ziua de 30 iunie 1908. Ezploratorul Robert Peary se afla intr-o noua expeditie spre Polul Nord, iar Tesla s-a decis sa-l contacteze cumva, incercand sa caute rezolvari ale inventiilor sale privind distribuirea energiei electrice si posibilitatilor de comunicare radio (el si cu Edison, marii nebuni ai electricitatii de la cumpana secolelor 19 si 20). Asa ca Tesla s-a indreptat dispozitivul spre Pol, peste Atlantic, acolo unde credea le ca s-ar afla Peary; nu se stie daca masinaria functiona cu adevarat, pentru ca era emis doar un fascicul slab de lumina (probabil laser) - o pasare a fost pur si simplu dezintegrata cand a trecut in zbor prin rasa fascicolului. Testul a fost oprit. In asteptarea raspunsului (i-a telegrafiat lui Peary pentru a-i confirma daca a primit semnalul) a vazut in ziarele din ziua urmatoare relatari despre un fenomen bizar petrecut in taigaua siberiana, putenrica explozie care a devastat regiunea Tunguska in ziua de 30 iunie, exact ziua in care a avut loc experimentul lui Tesla. Explicatia era una singura - dispozitivul a fost orientat necorespunzator si a gresit tinta, macar nu a avut constiinta incarcata ca a nimerit vreun mare oras.

Nu au fost meteoriti, nuclee de cometa sau bulgari de antimaterie, sau vehicule cosmice de constructie aparte. A fost efectul unui experiment condus de Tesla.

malmoth, on 8th April 2010, 18:58, said:

Posibil.
Dar trebuie stiut ca lumea e plina de cratere uriase fara nici un strop de materie meteoritica in ele. Si de meteoriti, chiar mari, fara strop de crater.
Ca e Tesla sau e un fenomen electromagnetic cosmic, Universul e electric, nu gravitational. Sigur a fost un eveniment electromagnetic. Iar animalele nedescompuse si oamenii care se pierd & shit, toate astea pot fi din magnetizarile anormale ale zonei. Vezi si animalele prinse in pietre ermetice vechi de cine stie cate milenii si care odata sparta piatra ies vii bine mersi, omul caruia un fulger i-a pietrificat piciorul etc. Electromagnetismul poate multe, mult mai multe decat se crede: poate transforma materia, energiza materia vie pana la nemurire, schimba relieful pana la nivel planetar in cateva secunde etc.

http://mondovista.co....tunguskax.html
http://www.energobio...l-Tunguska.html
Mai sunt si altele daca dai cu google, ideea am citit-o prima data intr-o carte (Extraterestrul roman Nicolae Tesla).
Manifestarile naturale ale electromagentismului pot fi aleatoare, dar daca acestea au o cauza artificiala, datorate omului, atunci lucrurile sunt mult mai complicate, deoarece poate fi canalizat in diverse directii, cu anumite scopuri.
Daca fenomenul s-a produs din vina lui Tesla, atunci a avut loc prima (si ultima) testare a unei arme de distrugere in masa pe baza de energie - nici nu stii ce si cine te-a lovit, facea prapad daca lovea Moscova sau oricare alta zona populata. Daca a fost o manifestare naturala apar alte intrebari, tot felul de teorii, ce l-a produs, de ce nu exista urme sau de ce in zona afectata au loc alte fenomene bizare. Acolo a fost o degajare de energie nu o explozie de impact produs de vreun corp ceresc.

Asa e, fenomenul nu aduce cu o dezintegrare de corp material. Si nici energii cunoscute.

Vreau si eu un link pentru afirmatiile astea 2: "Vezi si animalele prinse in pietre ermetice vechi de cine stie cate milenii si care odata sparta piatra ies vii bine mersi, omul caruia un fulger i-a pietrificat piciorul ". Am tot cautat dar nu am gasit nimic. Chiar sunt curios daca exista. Toate cele bune.




Later edit: Please si un link pentru Cimitirul Diavolului. Nu gasesc decat acelasi articol, postat mai sus. Nimic diferit totusi. O fotografie cu animalele moarte, o imagine a locului, ceva care macar sa ofere putina plauzibilitate afirmatiei.

Edited by HEFE, 18 May 2011 - 23:52.

HEFE, on 19th May 2011, 00:47, said:

Nu exista asa ceva.
Doar daca prin animal intelegi bacterii si protozoare primitive.

Quote

Pravda este un fel de Cancan sau clic. Articole senzationale, pentru popor.

mork, on 19th May 2011, 17:13, said:

De fapt e vorba despre niste broaste care ar fi fost gasite vii in pietre. Si nu au fost chiar bine-merci, au trait cateva ore dupa ce au fost scoase din respectiva piatra.
broaste in piatra

Cat despre Tunguska, parerea mea este ca a fost ceva extraterestru.

Edited by za_dude, 19 May 2011 - 18:08.

za_dude, on 19th May 2011, 19:03, said:

Exista unele specii de broaste si pesti care supravietuiesc secetei creind in jurul lor un cocon de mucus si noroi, care se intareste si devine un bloc monolit. Animalulintra apoi in hibernare si asteapta ploile, care uda si inmoaie coconul, trezind animalul si stimulandu-l sa iasa. Poate de acolo a aparut treaba.

mork, on 19th May 2011, 19:41, said:

Cred ca e posibila teoria ta.
Eu ma gandeam ca e posibil (dar improbabil) ca aceste broaste sa fi fost in stadiul de mormoloc cand au intrat cumva in piatra aia (poate ca piatra a fost scufundata si a avut cateva fisuri destul de mari pentru a lasa mormolocul sa intre) dupa care piatra s-a "resigilat". Oricum e intersant fenomenul.

za_dude, on 19th May 2011, 19:58, said:

si asta pare plauzibil.

De la Tunguska, ati ajuns la broaste prinse in pietre? Alea au ajuns prin fisurile din piatra. Ouale de broasca sint f mici.

Aici explica clar ce s-a intamplat Tunguska - un fenomen electric si continuarea aici

Al naibii fenomen electric.
Nici o modelare cu energii actuale, nu functioneaza.
Fenomenul e similar cu explicatiile combustiei umane spontane. O energie necunoscuta acum, ce arde in citeva minute absolut tot, mai putin ....hainele.
Similar, nu identic.

Edited by NASTYPRIMUL, 06 January 2012 - 05:00.