Grecia - Peloponez

Ziua 9 (sâmbătă, 02.07.2011) Toate camerele vilei Maria au intrarea dinspre est (dinspre livadă) și balconul spre vest (spre piscină și grădină). Din păcate, nici o ușă nu e de termopan, așa că ne-a trezit lumina ce venea pe sub ușa de la intrare și "zumzăitul" infernal al lăcustelor-muscă-gigant. Parcă eram într-un atelier de croitorie în care toate mașinile de cusut mergeau. Evident, în următoarele nopți am pus pe jos (la ușa de la intrare) o pătură și n-am mai avut probleme.
La micul dejun eram seviți la masă de Gianna, soția lui Christos (de fapt ea conduce afacerea). În dimineața asta am lăsat-o să ne aducă la masă ce oferă standard tuturor turiștilor, adică pâine, cașcaval, șuncă, margarină, lapte, miere, gem, fulgi de porumb cu iaurt, ou fiert, suc din cutie și la alegere cafea sau ceai. În zilele următoare am îmbunătățit noi meniul cumpărând de la supermarket măsline și cremă de brânză Filadelfia (ca să înlocuim margarina).
În afară de noi, în hotel mai erau: un american (grec, de fapt), un cuplu mai în vârstă de englezi, unul de nemți cu nepotul, și 3 cupluri tinere (unul de italieni și două de greci).
După ziua precedentă (aproape numai serpentine), ne-am relaxat dimineață la piscină (pozele 1-2).
Eu doream să vizitez într-una din zile Palatul lui Nestor și Muzeul Arheologic din Hora (mă rog, Chora), dar cum ziua următoare urma să facem plajă în diverse locuri și să vizităm castele, iar luni muzeul era închis, era clar ce aveam de făcut. Așa că le-am vizitat.
La vremea lui, palatul lui Nestor cel înțelept (amintit și de Homer - în acest palat a poposit Telemah când a venit să afle vești despre tatăl său) era similar celor din Creta și din Argolida (Mycene, Tyrintha). Se pare că palatul a fost distrus aprox. acum 3200 de ani. Baia reconstituită din bucățile originale, imensele vase pline cu ulei de măsline lăsate "in situ" și alte câteva artefacte fac vizita foarte interesantă, mai ales că nu stai în soarele ucigător, ci ești protejat de acoperișul inestetic (ce-i drept), dar foarte eficient (pozele 3-13). Palatul se află lângă șoseaua Gialova - Kiparissia (pe stânga cum te duci spre Kiparissia, la 9km de Gialova), are parcare amenajată și e foarte bine semnalizat. E bine să-ți iei bilet combinat (cu muzeul din Hora) care face 4eur, în loc să dai câte 3eur la fiecare. Vizita a durat de la 12.20 până la 12.55.
Pentru a ajunge la Hora (14km din Gialova) a fost simplu, însă pentru a găsi muzeul a fost mai complicat, cu toate indicațiile unui român (am aflat apoi că în Hora e altă comunitate mare de români la muncă) și cu toate indicatoarele rutiere din orășel. În fine, la 13.11 făceam prima poză la muzeu.
Deși până acum vreo 5 ani se știa că piesele originale din aur din muzeele arheologice din Grecia erau comasate în 4 locuri (Atena, Salonic, Olympia și Heraklion), situația s-a schimbat (ca exemplu pot fi date tezaurele de la Vergina, de la Amfipolis, de la Delfi și din mai multe alte locuri, printre care și muzeul din Hora - care expune mai multe piese originale din aur găsite în special în necropola de la Peristeria).
În plus, în sala din mijloc (sunt 3 săli de vizitat) sunt prezentate multe artefacte găsite în Palatul lui Nestor, ca și o machetă a palatului din zilele lui de glorie. Așa că vizita (50 de minute - pozele 14-28) a fost chiar emoționantă. Am mai spus pe forum că sunt uimit de tehnica și arta maeștrilor aurari din antichitate și a vedea pe viu rezultatele muncii lor mi se pare mare lucru.

Sănătate și toate cele bune !

Edited by OvidiuNS, 01 August 2011 - 02:24.

OvidiuNS, on 1st August 2011, 03:13, said:

Poti sa iti pui linistit si asta in "semnatura", alaturi de "Sanatate si toate cele bune!"
Pe langa fascinatie, chestiile astea cam au darul si de a te cutremura (macar nitel)!

Din cate observ, in multe locuri este permis cat de cat fotografiatul!    

BlueKing-69, on 1st August 2011, 22:09, said:

Cer scuze, am uitat să specific, în muzeul din Hora (ca și la Salonic) e permis fotografiatul fără flash. În câteva cazuri, fiind vitrine și prea multă lumină naturală (care se reflecta în geamuri), m-am adresat supraveghetorului de sală și i-am arătat inconvenientul. Rezultatul a fost că m-a lăsat să fac poza respectivă cu flash.

La Palatul lui Nestor, fiind sit arheologic, nu era nici o restricție la filmat și fotografiat.


Sănătate și tcb !

Edited by OvidiuNS, 01 August 2011 - 22:21.

Ziua 9 - continuare

La ora 14.30 eram din nou la hotel. Ne era foame, așa că ne-am aranjat nițel și direct la Gialova pe faleză ne-am oprit. Am mâncat cel mai bun octopus fript (pe lângă alte "chestii") la taverna Elia. Ne-am plimbat puțin prin zonă, ca să vedem dacă rămânem la plajă aici sau mergem pe partea nordică a golfului Navarino (plaja Divari). Am hotărât că e frumos, e nisip fin, sunt umbrele, șezlonguri, toate cele, dar n-am rămas (nu știu de ce).
Reîntorși în cameră, ne-a acaparat nunta princiară de la Monaco (pe mine atât de mult că am tras și-un somn buuuun   ). Apoi ne-am tot îndemnat reciproc "hai la plajă" până ne-am hotărât că e prea târziu de plajă și că era cazul și de un shopping. În două cuvinte: am lălăit-o ! Totuși, am petrecut seara din nou la Pylos, și tot cu gyros-pita și înghețată, dar și umblând destul prin magazine.

Poze:
1-3. "fațada" de est a vilei Maria (cea cu accesul în camere) și livada de lămâi;
4. vilele Thanos;
5. Gialova - drumul de acces către faleză (în fundal se văd vilele Thanos);
6-7. faleza din Gialova (partea sudică);
8-10. plaja și terasa restaurantului hotelului Zoe (partea nordică a falezei);
11-12. în Pylos, seara (am constatat că am prea puține poze - probabil pt. că am zăbovit în orășel doar seara).

Sănătate și toate cele bune !

Ziua 10 (duminică, 03.07.2011) Am plecat de la hotel la 10, cu ideea de a face plajă în mai multe locuri din sudul peninsulei și de a vizita și locurile minunate din zonă. La Pylos nu am oprit (decât ca să facem poze apeductului ce alimenta cu apă castelul turcesc - Neokastro - de deasupra orașului. La 10.30 eram pe plajă la Methoni. Nu am stat mult, locurile sub umbrele fiind deja ocupate, iar nisipul de pe plajă, deși este extrafin, era cam bătătorit și un pic umed. În schimb am vizitat castelul, unul din cele mai mari castele din Grecia (ca suprafață).
Methoni a existat încă din antichitate sub numele de Pedasus. Venețienii au construit castelul (începând cu secolul 13), dar la 1500 turcii l-au cucerit. Apoi, între 1680 și 1715 a urmat o nouă perioadă de ocupație venețiană, când importanța lui a înflorit din nou. Din păcate, castelul a fost recucerit din nou de turci și declinul a fost asigurat. Eliberarea orașului de sub turci s-a produs abia în 1829. Așa cum se vede în poza 8, obiectivul e considerat "antichitate bizantină", deși castelul a fost construit de venețieni.
Intrarea a fost liberă, iar vizita a durat o oră și un sfert.

Poze:
1. apeductul de la Pylos;
2-4. plaja de la Methoni;
2-8. exteriorul castelului Methoni;
9-10. coridorul de acces;
11. deja am intrat în incinta sudică;
12. poarta către incinta nordică;
13-18. în incinta nordică;
19-24. de pe zidul dintre incinte:
(19 și 24 - vedere către sud)
(20 și 23 - vedere către nord)
(21 - vedere către vest)
(22 - vedere către sud-vest)
25-26. în incinta sudică;
27-30. poarta sudică;
31-34. turnul-fortăreață Bourtzi;
35-40. biserica (vechea catedrală latină).


Sănătate și toate cele bune !

Pare ca ar fi iluminat noaptea castelul!

Methoni chiar este o statiune cu plaje si taverne aglomerate?

La Pylos s-a dat batalia navala din octombrie 1827 (celebra Batalie de la Navarino), in contextul luptei de independenta impotriva turcilor... moment de cotitura in acel razboi!
La 20 octombrie 1827, o flota de 26 nave grecesti si aliate s-au apropiat de acest golf, in care asteptau 82 nave turcesti si egiptene. Intentia era de a negocia, dar de pe unul din vasele egiptene s-a tras un foc de tun, lucru care a declansat o batalie impresionanta! Au fost scufundate 51 vase turcesti, pe cand grecii nu au pierdut nici unul - urmarea a fost ca Grecia a castigat suprematia navala in zona, ceae ce a contribuit ulterior la castigarea independentei grecesti de sub dominatia turceasca, in 1828!

Golful Navarino este unul dintre cele mai impresionante porturi naturale din Peloponez si Grecia (similar cu Porto Koufo din Sithonia)!

Edited by BlueKing-69, 02 August 2011 - 19:59.

BlueKing-69, on 2nd August 2011, 19:43, said:

He, he, așa e, în ghid mai spune și câte tunuri aveau (aliații 1270, iar turcii și egiptenii 2400) și numele amiralilor aliați. Super, mă bucur că te interesează    !
E impresionant să stai în balcon și să privești golful Navarino. Brrr, mă înfior când îmi aduc aminte ! Și probabil că de la vilele Thanos se vede și mai frumos (sunt cam cu 50m mai sus) !

În ce privește Methoni, într-adevăr, așa reiese și din poze, sunt niște proiectoare montate, e clar că e luminat noaptea. Din vederi se vede că lumina e destul de puternică, din păcate noi am trecut pe acolo până-n prânz. D-aia nu știu nici cât de aglomerate sunt tavernele. De fapt, așa am ales eu momentul, ca măcar soarele să pice bine. Iar plaja e mai lungă, eu am poze doar cu partea ce are în fundal castelul. De fapt, umbrelele alea sunt cam singurele, iar spre est plaja se îngustează și nu e nici foarte curată, deși nisipul e superfin.

Sănătate și tcb !

Edited by OvidiuNS, 02 August 2011 - 21:58.

Ziua 10 - continuare

La ora 12.30 am întins-o de la Methoni și după un sfert de oră parcasem lângă faleza din Finikounta (pozele 1-2). E impropriu spus faleză, e mai degrabă o stradă cu sens unic ce are de o parte și de alta case (multe magazine, cafenele și restaurante - pozele 3-5). Din loc în loc se desprind din ea "ulițe" către plajă sau către interior (pozele 6-7). Marea e în sudul stațiunii; în partea de vest se află portul (poza 8), în timp ce plaja (pozele 9-12) se întinde câteva sute de metri către est.
Am bănănăit vreo juma' de oră prin magazine în căutare de suveniruri, apoi ne-am așezat la o terasă umbrită, aflată mai spre est, chiar deasupra plajei. Văzusem că erau destui greci la masă acolo și din restaurant (aflat chiar peste drum) venea un miros de pește friiiiiiipt, mamă, mamă ! Ni s-a făcut foame instantaneu.
A trebuit să răbdăm încă 20 de minute până ne-au pregătit și nouă dejunul (sardine fripte, felii de vinete prăjite și presărate apoi cu parmezan, și nelipsita salată horiatiki). Răbdarea și foamea au fost atenuate ca de fiecare dată cu pâine și sticla de apă la 1,5l (cu care toți chelnerii anul ăsta ne-au întâmpinat). Și tot ca de fiecare dată, evident că tronau primele pe nota de plată. Mă rog, obiceiul ăsta e păgubos pentru ei în primul rând, pt. că eu dacă am apă, sunt mulțumit, nu mai comand și vin.
Siesta ne-am făcut-o pe plajă, sub o umbrelă din frunze de palmier și întinși pe câte un șezlong. Evident, un puști a venit destul de repede la noi, dar s-a potolit instantaneu când i-am comandat 2 frappe-uri (4eur în total - cele mai ieftine șezlonguri din toată vacanța). Am zăcut acolo destul de mult, cu mici întreruperi de bălăceală într-o apă azurie, curată și clară (poza 13). Nici nu avea cum să fie altfel, nisipul de pe plajă nefiind fin ca la Methoni, ci grunjos, ba chiar un pietriș mai mărunt la intrarea în apă. În fine, la 16.30 ne-am adunat catrafusele și-am plecat către Koroni. Până acolo am făcut vreo 25 de minute, drumul principal fiind prin Vasilitsi, nu cum indica harta noastră.
La Koroni ne-am dus ca la pomul lăudat: știam de pe forum că plaja e superbă. Nu prea a fost așa. Întrucât intrasem deja în Koroni, mă gândeam cum ajung la plajă, că drumul tot urca spre castel. Am întrebat pe cineva cum ajung la plajă și surpriză: "Wich one ?" Văzusem noi pe parcurs niște indicatoare cu Memi beach și Zaga beach, da' nu le-am dat atenție, noi căutam plaja Koroni ! Omul ne-a explicat că la poalele castelului e plaja Zaga, iar mai spre vest e plaja Memi. I-am mulțumit și am coborât la plaja Zaga, de unde am făcut câteva poze, inclusiv cu castelul (poza 14). Dar plaja era cam cu pietricele și murdară de resturi de frunze de palmier. În plus, în apă erau plăci stâncoase și era problematic să facem baie. Aici e bine de făcut snorkeling. Noi am renunțat la plaja Zaga și am urcat spre intrarea în castel (poza 15), de unde am făcut pozele 16-18. Voiam să facem plajă, văzusem deja castelul Methoni și știam că în interiorul castelului Koroni sunt case și locuiesc oameni, deci practic un sat, așa că n-am mai intrat. Văzusem niște poze pe vremea când mă documentam, și eram oricum încântați de panorama de la intrare către golful de dedesubt.
Am găsit plaja Memi (pozele 19-20) și ne-am bălăcit, însă aici a venit la noi o tanti și ne-a taxat sec cu 5 euro. Frappe-uri canci ! Și mie nici șezlongurile nu prea mi-au plăcut, că erau de damă (de culoare roz). În fine !
N-am stat decât o oră pe plajă, am zis să încheiem ziua la piscină, la hotel, ceea ce am și făcut (pozele 21-24). Poza 24 e de pe terasa unde luam micul dejun, unde în seara aia am avut acces la internet și am și postat la topicul cu impasul Greciei (aiurea impas, e doar la televizor).
Și ca un fapt divers, pe drumul de întoarcere, după ce am trecut de Finikounta am oprit la un supermarket de pe șosea unde am dat de veteranul românilor la muncă în Grecia. O româncă din Bacău, care, zicea ea că nu prea mai era la muncă, e măritată cu un grec ce are 3000 de măslini și angajează oameni pentru recoltat și prelucrat. Era de 20 de ani în Grecia. Bine, ea era vânzătoare la supermarketul ăla, dar hai să zicem că am crezut-o, oricum i-am produs o bucurie că a putut vorbi și ea în românește. Și vorbea chiar bine, se pare că uitase accentul.
Și am uitat să vă spun, cu o seară în urmă, în Pylos, ne-au servit la masă cu frappe și înghețată două românce (din Suceava și din București). Am împânzit lumea, dom'le, am ajuns în cele mai nebănuite locuri.


Sănătate și toate cele bune !

Edited by OvidiuNS, 03 August 2011 - 02:35.

Ziua 11 (luni, 04.07.2011) Soarele a domnit și în această ultimă zi plină petrecută în Peloponez. Era și luni, când mai toate obiectivele turistice erau închise, d-aia și planificasem să le vedem înainte. La 10.45 eram pe plaja Divari (pozele 1-7), adică pe partea de nord a golfului Navarino. Am rămas surprinși de calitatea nisipului: auriu, extrafin și curat-curat, jos pălăria. Nicăieri în Grecia n-am văzut așa ceva. În plus, la fiecare umbrelă erau câte o măsuță de plastic, un coș de gunoi și un vas ceramic pe post de scrumieră (pe lângă clasicele șezlonguri). Poate ăsta e secretul că nisipul era așa curat. Apa era cristal, iar intrarea în mare foarte lină. Nu mai vorbesc de ambianță, insula Sfakteria (poza 3) ce închide golful și orașul Pylos ce se vede în depărtare (iată că totuși am și poze cu Pylos ziua, chiar dacă sunt făcute cu zoom - pozele 6-7) fac ca plaja Divari să fie una de top.
Nici nu ne-am instalat bine (strategic, destul de aproape de terasa excelent aprovizionată), că a și venit la noi o fată și ne-a cerut 5 euro pentru locurile sub umbrelă. Am luat-o pe românește că am dori câte un frappe, dar fata era bulgăroaică și nici nu intrau frappe-urile în preț. Mi s-a părut ok, sunt plaje în Grecia cu nisip nu atât de curat, de fin, și nici atât de comfortabile unde plătești 7-8 euro.
Ceva vreme ne-am bălăcit și am stat pe șezlonguri (eu la umbră, ca de obicei). Apoi, întocmai ca la plaja Simos, mi-am luat papucii, cămașa și pălăria și mi-am lăsat soția să se odihnească la soare. Nu era prea dornică de un trekking până la Voidokilia.
Lăsasem mașina sub un eucalipt, chiar în intersecția cu indicatoare (poza 8), unde se termină asfaltul, mi s-a părut că e prea mult să mă duc s-o iau, așa că am abandonat ideea de a șofa măcar până unde se termină drumul, la baza stâncii cu castelul. Când am ajuns pe la podul peste canalul ce unește laguna cu golful Navarino (poza 10), a început să-mi pară rău. Deh, acolo e un panou cu harta zonei (poza 9) și abia atunci am realizat că merita să iau mașina. Scuteam 1km (deci dus-întors 2km). Asta e! Pe chestia asta, excursia a durat 2 ore, mi-era frică să nu se supere nevastă-mea. Dar ea e fată bună, a avut cu ce să-și umple timpul.
Ajungând la capătul drumului, am făcut ceva poze cu insula Sfakteria (poza 12) și cu muntele pe care se află castelul Navarino, zis și Paleokastro (poza 11). Apoi am luat-o către nord, pe poteca dintre munte și lagună (poza 13). Până la Voidokilia am mai făcut încă cca. 1km, ușurel-ușurel, mai uitându-mă la peștoii ce fugeau către largul lagunei când mă zăreau, mai admirând câte un colț de ruină sus pe muntele impresionant din stânga (poza 14). Mai greu a fost pe ultimii 200m printre dunele de nisip (pozele 15-16), eu fiind în papuci. Chinul s-a sfârșit în momentul când am depășit un prag mai înalt de nisip și a apărut marea în față, în golful nisipos și circular cu deschideri stâncoase către VNV, care este Voidokilia (pozele 17-23). Din păcate, vântul bătea dinspre vest extrem de tare (nu simțisem de loc cât am "înotat" prin nisip printre dune). Totuși, erau oameni la plajă, ascunși la extremitățile stâncoase.
Plaja Voidokilia e unică. Nisipul este alb și extrafin, însă destul de murdar, datorită vântului, valurilor, formei plajei și faptului că totul e sălbatic, neamenajat.
Am intrat liiiin în apă, doar până aproape de brâu, având grijă la cămașă. Așa cum se vede și din poza 24, nu era cazul să mai intru și-n peștera lui Nestor, mai ales că sunt destul de puține concrețiuni și nu e amenajată deloc.


Sănătate și toate cele bune !

Edited by OvidiuNS, 05 August 2011 - 03:01.

Ziua 11 - continuare

La terasa de pe plaja Divari aveau tot soiul de băuturi și chiar și mâncare. Soția luase deja un sandwich când m-am întors de la Voidokilia, așa că i-am urmat exemplul.
Am fost întrebat ce să pună între bucățile de pâine și mi-am ales din vitrina frigorifică ingredientele. Când să plătesc, fata de la casă îi recapitulează celui dinaintea mea ce a plătit. Aud "greek salad" și nu-mi vine să-mi cred urechilor. Pe plajă salată grecească ? Ei bine, DA, și pe lângă sandwich mi-am comandat și eu una (parcă 4eur). Și mi-a adus la șezlong un castron cilindric din plastic alb (ca la farfuriile de unică folosință) plin cu salată grecească preparată la fel ca la orice tavernă. Castronul avea 20cm diametru și adâncimea cam de 8cm, iar în salată, pe margini, erau puse în picioare 3 furculițe de plastic, ca să mănânci cu una și celelalte 2 să țină să nu cadă vreo bucată din salată pe jos. A fost de senzație, am rezolvat astfel masa de prânz.
Era trecut de 5 când am plecat de la plajă către un obiectiv turistic inedit, cascada Kalamari (pozele 1-5). Cum vii de la plaja Divari, treci pe lângă campingul Erodios (care e pe dreapta), ieși în șoseaua Gialova - Hora, unde faci stânga și aproape imediat dreapta (în 10-15m) către Skinolakka. Mergi pe asfalt cam 600m, apoi într-o curbă jumate' dreapta faci dreapta mai din scurt pe un drum în coborâre. Urmezi acest drum de pământ (dar bun) încă vreo 1,2km, până apare semnul din poza 2. Acolo lași mașina în plantația de măslini. Pe jos, poteca întortocheată te poartă prin desiș și apoi prin pădure cca. 300m până la cascadă. Culmea e că vezi cascada și din satelit (google-maps), la SE de satul Skinolakka. Cascada Kalamari seamănă mult ca peisaj cu cascada din Lefkada (de la vest de Nidri). Am petrecut aproape 30min. la cascadă și am mai făcut alte 40min. pe jos dus-întors.
După răcoarea din pădure am revenit la mașină și am plecat spre Petrochori ca să ajungem la parcarea din nordul plajei Voidokilia (apropo, accentul e pe litera "a"). Când am fost în papuci la prânz, am văzut pe partea de nord a plajei o mașină, așa că am zis că putem ajunge și noi. Așa a și fost, e chiar parcare, așa cum se vede și pe harta din poza 9 (postul anterior). Din parcare mai mergi 50-60m spre sud și ai ajuns chiar în cel mai nordic punct al plajei Voidokilia, foarte aproape de peretele stâncos. Era ora 19 și atmosfera era perfect calmă, nici urmă de vântul de la prânz. Acum când mă uit la poze, muntele din fundal (din sudul orașului Pylos) parcă seamănă cu grupul de piramide de la Gizeh, doar că e verde (poza 7). Am surprins și muntele pe care se află ruinele castelului Navarino și peștera lui Nestor (poza 6). Nu am stat la plajă, după drumul la cascadă ne era și cam foame și aveam de strâns bagajele, urma plecarea către Ammoudia. Așa că am mers în Gialova, unde am parcat pe cheiul de beton ce intră perpendicular în mare (poza 8) și am mâncat la taverna To Spitiko, unde am urmărit un ultim asfințit din Peloponez.


Sănătate și toate cele bune !

Edited by OvidiuNS, 05 August 2011 - 20:40.

Superbe peisaje si extraordinara relatare!  

valentinag, on 8th August 2011, 10:49, said:

Mulțumesc pt. apreciere, mai urmează, dar vreau acuma să relatez ce a fost la Parga, pt. a trimite linkul către topicul respectiv (ca să nu fiu off-topic aici).

Sănătate și tcb !

OvidiuNS, on 5th August 2011, 03:40, said:

foarte frumoasa descrierea calatoriei, cu atata grija pentru detalii, citind parca am trecut pe acolo....

klebsi_ella, on 10th August 2011, 21:34, said:

Salutare !

Mulțumesc, încerc să pun cât mai multe detalii în ideea de a da informații (poate) folositoare celor ce vor citi. Pe de altă parte, sper să nu fiu prea plictisitor.
Apropos, ai citit la pag. 5 despre minivacanța din 2009 ? Atunci am stat la Loutraki (am văzut că ai postat pe undeva despre cea mai mare stațiune balneoclimaterică din Grecia).

Sănătate și tcb !

Edited by OvidiuNS, 10 August 2011 - 22:19.

Ziua 12 (marți, 05.07.2011) Am plecat din Gialova la ora 10 în ideea de a ne opri la Olympia. Nu ne-am dus la Sanctuar imediat, am mai zăbovit în orașul nou la câte un frappe și la o scurtă recunoaștere a magazinelor. Abia la 13.30 am parcat (chiar aproape de clădirea Muzeului Jocurilor Olimpice) și ne-am așezat la rând la bilete. Programul de vizitare din vara lui 2011 îl puteți observa în poza 1. Era cam aglomerat la casă (10 persoane stăteau la coadă în fața noastră), deși grupurile de pe vasele de croazieră aveau bilete luate altcumva. Evident că în sanctuar aglomerația a fost maximă, n-aveam cum să nu ne amestecăm cu mulțimile venite din croaziere (poza 2).
Am mai spus pe topic câte ceva despre Olympia, așa că nu are rost să repet. În 2009 am stat în situl arheologic o oră, acum am înjumătățit timpul. De fapt unul din scopuri a fost să facem și poze unde să apărem și noi (în 2009 am făcut prea puține), asta pe lângă faptul că a doua oară vezi altfel locul respectiv. Am chiar foarte puține poze fără noi (poza 3 - Gymnaziumul, poza 4 - Altarul și Templul Herei, pozele 5-6 - Stadionul și pozele 7-10 - Templul lui Zeus). La 14.15 deja ne recuperam mașina.
Înainte de shopping era necesar să și mâncăm, așa că ne tot gândeam ce terasă să alegem. Voiam una cu "aer condiționat", adică cu ventilator care împrăștie picăturile fine de apă pulverizate prin niște orificii minuscule din conducte. "Rămânem aici ?" am întrebat. "De ce să nu rămâneți ?" am auzit ospătărița din spatele nostru. Nu ne-am mai mirat decât de faptul că doar ea și încă o fată din România munceau în toată Olympia. Ni s-a părut puțin. Și totuși, pe de altă parte, e inexplicabil cum din toți oamenii de acolo să ne servească la masă una din singurele 2 românce din oraș. Am mâncat souvlaki de pui și o salată horiatiki, ceea ce ne-a dus la un total de 20 de euro (cu tot cu bacșiș). Apropos de bacșiș, românilor le-am lăsat de fiecare dată cam 20%, pe când grecilor doar 10% (oare se pune că am făcut discriminare ?). Și dacă tot veni vorba de mâncat la taverne, era să uit, invariabil peste tot în Grecia am primit câte ceva ca desert din partea casei (în special harbuzaki).
Siesta am făcut-o la shopping, apoi am mai oprit în Pirgos pentru alimentare și fix la ora 5 am trecut podul Rio-Antirio (pozele 11-12), punând cap-compas Ammoudia, unde aveam cazare 2 nopți. Drumul către Ammoudia și apoi drumul către casă le-am descris la Turism AUTO.

Ziua 13 (miercuri, 06.07.2011) Am fost la Parga și seara am făcut o ultimă plajă la Ammoudia. Puteți urmări relatarea la topicul "Parga" începând de aici.

Ziua 14 (joi, 07.07.2011) Am plecat din Ammoudia (cu părere de rău) pe la ora 11, ajungănd în parcarea de acasă la 2 noaptea.

O să mai postez ceva concluzii într-un mesaj ulterior, după ce voi trece din nou în revistă toată călătoria, ca să nu uit prea multe și informația să poată fi utilă.
Dacă cineva are nevoie de lămuriri suplimentare, dacă pot le ofer cu mare plăcere.


Sănătate și toate cele bune !

Edited by OvidiuNS, 11 August 2011 - 00:48.

Cred ca s-a incheiat relatarea.
Nu am intervenit ca sa-l las pe Ovidiu sa povesteasca tot fara sa divagheze.
Se poate zice ca am avut ocazia de a merge inca o data in peloponez, fie si virtual.
cred ca pot spune, acum, ca am fost de doua ori cu masina si odata e-peloponez !!
Multumim de povesti si la mai multe, Ovidiu.

vmaster, on 11th August 2011, 16:26, said:

Exact!
Eu am propus ca si aceasta calatorie sa fie evidentiata separat la Topicuri speciale, stiu ca mai sunt si altii in asentimentul meu... nu stiu cum se procedeaza, dar sper sa existe o oarecare sustinere in acest sens!

Efharisto poli, Ovidiu !

OvidiuNS, on 10th August 2011, 23:18, said:

Buna, am citit (acum) despre vacanta din 2009, am vazut si pozele care mi-au amintit de locuri  unde m-as intoarce cu drag. Nu am inteles de ce "minivacanta" ?   ma intreb  cate vezi intr-o vacanta mai mare ....felicitari, inca o data, pentru reportajele de calatorie.

Edited by klebsi_ella, 11 August 2011 - 16:38.