Copiii cer tot mai mult, parintii pot tot mai putin… ce facem?

Cand lumea ia un imprumut de la o banca se presupune ca oamenii sunt totusi capabili sa plateasca inapoi banii. De ce merge lumea pe prezumtia de vinovatie in cazul copiilor? Si cand sunt ajutati de parinti se presupune ca dupa o vreme isi vor putea castiga singuri banii. Nu putem zice ca ei pricep doar asa strict domne le dau parintii gata niciodata ei nu-si vor castiga proprii bani. Luand asa la propriu ar insemna sa interzicem sa ia lumea un imprumut cat de cat. Dupa o vreme copii sunt capabili sa priceapa strict sau mai putin strict un enunt

Psihologic cred ca de la 14 ani sunt capabili sa priceapa strict sau nu

Phobos, on 12 ianuarie 2023 - 10:02, said:

Iarta-ma dar nu inteleg ce inseamna 'a sti sa alerge'.
Si sincer, ce faci cu aruncatul de pietre? Chiar nu pricep.

Mi se pare mai relevan de exemplu sa inteleaga copilul ca banii nu apar din aer si sa isi gestioneze un buget decat sa stie sa arunce cu piatra (orice o insemna asta).
Hai sa vorbim de prezent si de ce e relevant pentru acum, nu de ce faceam noi acum cateva zeci de ani, ca altceva nu aveam ce face.

P.S: bine macar ca nu il inveti sa vaneze ca sa isi faca rost singur de carne.

vio69c, on 11 ianuarie 2023 - 20:42, said:

Din doua motive:
1. exista mult mai multe optiuni pe piata
2. in clase de generala/liceu exista copii care vin din categorii sociale diferite si aceste diferente se pot observa relativ usor (de la telefonul folosit, pana la pozele cu activitatile fiecaruia puse pe social media)

Un copil nu intelege dificultatea (sau usurimea) cu care se castiga banii si cand vede ca un coleg de-al lui de generala/liceu are telefon mai bun, merge in vacante in locatii mai "interesante" si face activitati mai misto, pot aparea diverse frustrari pt ca aceste lucruri nu depinde de el, ci doar de norocul/ghinionul de a se fi nascut in familia respectiva.

Soulstream, on 12 ianuarie 2023 - 10:53, said:

Corect

Si cum se confrunta el cu aceste frustari ?
Care sunt reale dar de nedorit.
Care nu ar trebui sa apara intr-un sistem educational general-de stat.

Oare cum s-au descurcat tari unde de asemeni este o scara de salarii de la mici la foarte mari,
iar copii sunt in aceeasi scoala ?

Edited by vio69c, 12 January 2023 - 11:04.

vio69c, on 12 ianuarie 2023 - 11:02, said:

In general, nu e vorba numai de "sistemul educational de stat". Acei elevi se vor intalni si in afara scolii si acolo isi pot etala "bogatia" (telefoane, haine etc) sau pe social media (vacante, activitati etc).

Apoi depinde si de copil (propria personalitate) si parinti (cum trateaza problema si cum cresc acel copil). Eu am crescut intr-o familie cu venituri medii (nu duceam lipsa de nimic in viata de zi-cu-zi, dar nici nu mergeam in vacante in strainatate, aveam telefoane medii etc).  Sincer, si eu am simtit invidie fata de colegi care aveau chestii mai misto decat mine, pt ca multe chestii nu depindeau de mine. Dar, eram realist si stiam ca parintii atata pot.

In general, parintii imi dadeau bani de buzunar si orice puteam economisii sau primeam cadou de la bunici erau banii mei cu care faceam ce vreau chiar daca ei considerau "inutil". Din astfel de bani mi-am facut diverse upgrade-uri la PC (ca sa ma joc) sau mi-am luat primul telefon cu touchscreen.

AlexEn, on 12 ianuarie 2023 - 10:40, said:

Ce era in urma cu zeci de ani, da, ne aducem aminte....

Romania 1923

 romania 1923.jpg   87.54K   22 downloads

Dar, nu era mai bine, caci pana la varsta de 14-15 ani parintii stabileau
si cumparau garderoba copilului. Stabileau prietenii, cartile, filmele -daca-.
ora de culcare si ce manaca.
Nu e de mirare ca pana la 10-12 ani copilul era lipit de fusta mamei
si nu era in stare sa raspunda cati ani are si cum il cheama
Scoala stabilea o disciplina toxica pentru caracterul in dezvoltare.
Era uniformitate, era cenusiu, era disciplina impusa, era plafonare.

Lucruri care isi-colo sunt regretate astazi,  datorita imposibilitatii practice a unor parinti
sa tina pasul cu "noutatile" aparute in activitatea copiilor lor.

Edited by vio69c, 12 January 2023 - 11:31.

Uniforma nu e ceva rau, avand in vedere diferentele de clasa sociala si frustrarile care se nasc de aici.

Trebuie sa invete sa-si gestioneze si frustrarile. Nu-i asta problema.
Cu uniforma sunt si eu de acord.

O....foarte adevarat....
m-am ferit insa sa  pomenesc Uniforma  caci este un topic deschis cu acest subiect pe arie
Chiar asa se cheama  "Uniforme scolare"  desi este vechi din 2014, a adunat 7 pagini de discutie


Daca moderatorul permite extinderea discutiei, da, ar fi interesant cum ar arata astazi aceasta disputa

Edited by vio69c, 12 January 2023 - 11:39.

Al meu are uniformă la școală. Eu unul nu-s mare fan uniforma, dar înțeleg avantajele. Pentru ăștia mici e greu să înțeleagă motivele pentru care unii au și alții nu... îmi aduc aminte eu care mă îmbrăcăm cu ce găseau ai mei mai ieftin vs alți colegi care erau numai cu haine de firma. Eram destul de frustrat atunci din cauza asta.

eu nu am simtit frustrari legate de cum se imbracau alti colegi, ci de ce telefoane, calculatoare, vacante si la un moment ca aveau masina. Aceste lucruri nu le poate controla deloc scoala pt ca sunt chestii 100% private si care le poti expune in timpul liber cu colegii.

Nici eu nu sunt fan uniforme, dar introducerea lor nu ar rezolva mare lucru in profunzime, ci doar anumite aparente.

Soulstream, on 12 ianuarie 2023 - 11:50, said:

Eu cel mai frustrat eram că nu aveam calculator. Bine, aveam un HC90, dar alții aveau PC, mă mai jucam pe la ei. Mi-am luat din prima bursa în facultate un calculator SH, prin 2000. Erau un Pentium 200 MMX, un jaf pentru vremurile alea. Dar era o asa mare bucurie că aveam și eu unul în sfârșit.

Ei bine, avand in vedere ca toata scoala am purtat haine din Comertul de Stat care aveau preturi fixe ani de zile
si eu si colegii, diferentele erau mici
Uniforma am avut pana la inceperea liceului.

Telefoane abea aveam acasa cate unul la 5 familii, plecari in concediu 7-10 zile/an erau destul de frecvente,
sau la bai, sau la tratament sau la odihna, la mare in special.
Jocurile toate erau in cutii de carton cu pioni si zaruri, sah, rummy....
Am copilarit la cartier cu curti si maidane, asa ca nu aveam ce imparti sau povesti
sau invidia caci toti ne adunam si faceam aceleasi lucruri.
Masini in curte erau numai la tatii care erau soferi, poate una doua particulare pe strada
Treburi in curte faceam destule, cumparaturi.
Iesirea "in oras" era problema de regula, aici era ceva  invidie, prieteni cu parinti mai putin rigurosi
mergeau pe B-dul 6 martie la cinema cu tramvaiul.....
Eu mrgeam cu tramvaiul special -tramvaiul copiilor  - la Palatul copiilor la Cotroceni...
Il vad si acum, plin de castane pe jos, cu sali frumoase, tablouri, ornamente, parc
2 ani l-am colindat la diverse cercuri
Era ziua de chef a saptamanii....

Edited by vio69c, 12 January 2023 - 12:09.

Este complicat sa educi un copil sa iasa zdravan la cap, iar daca reusesti, o sa constati ca este complet neadaptat la societatea jegoasa actuala, din RO sau de oriunde.
In rest, cu banii cea mai buna educatie este sinceritatea catre copil, ce se poate si ce nu, de asemenea educarea intru castig mult si cinstit. La ultimul criteriu e o problema, vezi prima fraza.
Pe afara am constatat ca fratii sau membrii familiei nu isi impartasesc nivelul salarial si asa evita o gramada de discutii.

@vio69c pai tocmai asta e ideea, acum sunt mult mai multe posibilitati sa te diferentiezi fata de alti colegi in functie de posibilitatile financiare. Eu am facut liceul in 2004-2008 si atunci incepusera sa devina populare telefoanele mobile si incepeau sa se vada diferenta dupa cine avea telefon polifonic (la inceput de liceu) si cine avea telefon cu ecran color (la finalul liceului).

Soulstream, on 12 ianuarie 2023 - 12:53, said:

Sunt de acord ca asta este idee, nu mai avem nici-o pretentie la stat, guvern, uniune europeana sau ce o fii de a se apleca asupra aspectelor sociale in educatie.
Nimanui nu-i pasa de educatie ci de sustinerea anumitor producatori, anumite servicii.
Parintii, cei constienti si dornici sa mai salveze ce se poate salva, fac slalom urias intre consumatorism si o linie rosie a bunului simt.
Intre a viata rationala cu cunostiinte generale si aspirati spre un viitor bazat pe anume principii morale
vis-a vis de incopetenta conducatoare, falsul, parvenitismul si nonvaloarea promovata ca ultimul strigat la moda.

Parintii au o sarcine imens de grea pentru ca au in amintire  repere trecute de valori si morala.
Copii nu au
Nu au repere, nu au modele, iar daca au, sunt niste infractori ordinari si oameni de cea mai joasa speta ca fratii Tate.
Nici macar ideea ca vor da cu capul de pragul de sus nu mai incalzeste.
Pragurile se desfiinteaza.

Daca cineva m-ar intreba ce-mi doresc pentru nepoti.....stranepoti...
Asi spune ca le doresc copilaria care am avut-o eu

vio69c, on 12 ianuarie 2023 - 15:54, said:

Eu tot nu inteleg ce ar putea rezolva guvernul in legatura cu aspectele mentionate in acest topic. Sa zicem ca fortezi introducerea de uniforme si interzici telefoanele mobile in scoli (asta cu telefoanele poate fi mai greu de implementat). Copii tot vor fi invidiosi datorita faptului ca elevii isi vor "expune bogatia" (voluntar sau involuntar) in afara orelor de scoala (unde guvernul nu prea are ce face) si ajungem la fix aceleasi probleme.

Soulstream, on 12 ianuarie 2023 - 16:17, said:

Ar putea sa interzica telefoanele la scoala
Ar putea sa ceara uniforma obligatorie.
Ar putea distribui card de tineret, nominal  -ca tot e moda cardurilor de fel de fel- unde sa se depuna alocatia lunara.
Ar putea sa subventioneze cumparaturi pentru scoala sub un plafon de salariu al parintilor.
Ar putea sa subventioneze excursiile anuale pentru copii care stau acasa, pentru ca parintii nu au bani.
Ar putea sa faca consiliere 1-2 ore pe saptamana cu lucratori din finante, economie, management.

Edited by vio69c, 12 January 2023 - 16:52.