Tipografiile, editurile de altădată (România)

S-a renuntat la litografie - culegatorie incepand cu prima parte a anilor 90 cand au inceput sa apara pe piata noastra imprimantele laser.

Practic procesul imprimarii implica transferul cernelii pe hartie de pe o placa de aluminiu acoperita cu un polimer. Realizarea imaginii pe placa acoperita cu fotopolimer se realiza prin expunerea la lumina pentru o anumita perioada. Matrita de expunere era compusa dintr-un colaj de foi transparente (celuloid) sau semitransparente (calc). Acestea din urma, odata cu patrunderea imprimantelor laser in Ro au inceput sa fie generate pe computer la inceputul anilor 90, cum ziceam. Ulterior au intrat pe piata typeseterele, aparate care erau in stare sa impresioneze laser filme fotografice de mari dimensiuni care urmau sa fie folosite la realizarea placilor tipografice. Mai nou se folosesc platesetter, aparate in care bagi direct placa tipografica de aluminiu. Alternativa pentru productiile de mic si mijlociu tiraj o reprezinta tipografiile digitale. Plastic vorbind un fel de imprimante supradimensionate.

Edited by iladi, 31 March 2020 - 08:36.

misu78, adică la Palatul "Informaţia" cunoscut ca şi Palatul "Universul"?
În 1996 se mai tipăreau ziare în Bucureşti folosind tipar clasic? Ştiu că în 1995 "Libertatea" a trecut la format mai mic şi ceva imagini color, dar cam pe atunci a început tablodizarea ziarului.
Eu tot nu am reuşit să aflu cum se tipăreau prin procedeee clasice imaginile color. Matriţă ca matriţă, dar cum se făcea dojajul de culoare, cum se amestecau culorile fundamentale ca să iasă imaginea color.
Ziarele din România comunistă nici nu aveau pagini color din câte ştiu. Ziarele, nu revistele.
Măcar la tipografie aveaţi caractere speciale... pe computerele obişnuite nu le găseşti.
De ce la ziare nu conta hârtia? Că se considera că oricum se aruncă? Eu cred că era o greşeală să consideri că orice ziar va fi aruncat, dar alţii nu gândeau ca mine. Mi-ar fi plăcut să văd de exemplu "Comerţul socialist" pe hârtie mai bună.
La cărţi, care în principiu erau destinate unei folosori mai îndelungate mi s-a părut mizerie să foloseşti hârtie proastă. Dar ieconomie, în anii '90 nepăsare.
Am luat o carte numită "Manaualul cîntăritorului". Am preferat ediţia 1965 cele din 1970 că e mai de calitate tipăritura celei din 1965.
A fost o perioadă (eu aproximez 1958-1974, cred că a mai zis-o) în care calitatea tipăriturii s-a îmbunătăţit în România. După care s-a dus din nou în jos.
Dar mai ţine cineva minte ce provenienţă aveau vechile utilaje de tipărit, începând de la cele rotative pentru ziare şi mergând la cele clasice pentru cărţi sau alea pentru imagini. Mai exista ceva din interbelic?
În cazul cărţilor, dacă să zicem cartea avea 300 de pagini tipărite, se făceau 300 de matriţe separate sau se făcea matriţă pentru o coală faţă - verso, se tipărea coala în numărul dat după care trecea făcea altă matriţă?

De aş găsi cataloage de edituri. Că-s curios ce s-a scos în decursul timpului în unele domenii.

Edited by djl, 31 March 2020 - 14:35.

djl, on 31 martie 2020 - 14:30, said:

In tipografie se folosesc la baza 4 culori: cyan, magenta, galben si negru. Cernelurile sunt semitransparente si prin suprapunerea lor in diferite grade se poate obtine (teoretic) orice nuanta. Practic fiecare imagine color este printata de 4 ori, folosind cele 4 culori susnumite. La final iese poza. Partea mai cu dichis e ca cele 4 culori trebuie suprapuse intr-un anumit mod special astfel incat cele 4 culori fundamentale sa formeze o rozeta. Destul de simplu la o imprimanta postscript. Manual, inainte de imprimanta laser se foloseau niste site rotite la unghiurile potrivite.
vezi .  https://en.wikipedia.org/wiki/Halftone

La computer ai jdemiii de caractere speciale. Vezi setul ASCI extins

La carte e mai ciudat. Se monteaza cartea pe fascicole, in functie de marimea colii de tipar si de finisaj (cu cotor taiat si incleiat, cusuta, in fascicole de 16, 32 de pagini). Exista doamna montatoare care aranja paginile cu mana (vorbesc de calc) pe o folie transparenta, astfel incat prin tiparirea fata-verso si taierea corespunzatoare sa rezulte ceea ce trebuie. Pentru plumb era asemanator decat ca paginile culese aveau zeci de kile una si se montau in rame. Acum exista programe dedicate care fac asta incateva secunde.

Edited by iladi, 31 March 2020 - 17:17.

Deci la cărţi se tipăreau pe coli mari, iar apoi colilel erau tăiate.
Încerc să-mi închipui cum arătau chestiile alea pentru tipărit imagini, dar nu reuşesc să-mi dau seama. Probabil când voi pune mâna pe o carte.
Una veche, în Engleză: https://www.ebay.ca/...g-/124106750448
Ceva interesant şi pe aici: http://www.metropost...anipulated.html

După a voastră părere, în afară de Întreprinderea Poligrafică nr. 4 (devenită ulterior "Arta Grafică"), care erau cele mai bune tipografii din România?

Litografia prin anii 90 si putin din 2000 la Politehnica Bucuresti insemna pur si simplu dactilografierea pe foi de aluminiu (nu ma stiu formatul A3 sau A4, cu perforatii pe margine ca hartia clasica de printing) a textului si apoi montarea acestor foi metalice in presa sau rotativa si imprimarea textului (mi-au cazut cateva in mana, vreo 10-20).

djl, on 31 martie 2020 - 14:30, said:

Da, acolo. In 1996 mergeau in continuare pe sistemul vechi. Se culegea fiecare litera(din plumb) in parte cu penseta, se aranjau pe un suport(de forma unei coli de hartie) si se lega cu sfoara ca sa le tina legate. Se lucra numai in picioare si aveau niste bancuri de lucru cu sute de cutiute din care se luau literele. Din cate imi mai aduc aminte lucra numai la carti. Daca te intereseaza ceva specific cand ajung acasa dupa masa as putea sa-l mai intreb.

djl, on 01 aprilie 2020 - 00:50, said:

Majoritatea manualelor scolare se tipareau la Oradea. Dupa revolutie stiu ca se facuse o tipografie moderna la Odorheiul Secuiesc sau pe acolo pe undeva, unde se tipareau majoritatea revistelor din tara.

malmoth, on 01 aprilie 2020 - 01:33, said:

Am văzut şi eu cursuri litografiate în genul ăla. Nu prea de calitate, dar ieşeau mai ieftin.

misu78, on 01 aprilie 2020 - 05:04, said:

Întreabă, întreabă.

Dar titlurile alea care de titluri care conţineau în interiorul literelor diverse haşuri cum erau realizate? Erau făcute nişte gravuri pe placa care era presată pe hârtie?
Idem întrebare în cazu planurilor şi hărţilor care nu erau reproduceri. În cazul reproducerilor ştiu că se folosea peliculă fotografică cu sensibilitate mică (are contrast mai mare).

https://en.wikipedia...iki/Lithography

Deci asta era  
Colegule, tu ai lucrat în domeniul tipografic?
Sunt curios dacă se făceau hărţi şi prin modalitatea asta - cineva a spus că a văzut în România un aparat din ăla de citit hărţi 3D (făcute după imagini preluate din avion) - vezi thumbnail.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/L7SJVBX7jxo?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by djl, 02 April 2020 - 20:57.

Am lucrat in domeniul pre tipografic multi ani. Am inceput in '92 si am folosit exclusiv modalitati digitale, dar am fost curios si m-a pasionat si am avut marele noroc sa lucrez cu un fost mester tipograf de la care am furat meserie si informatii. Din pacate in ziua de azi se pune mai mult accent pe design si mult mai putin pe tehnica. Arata bine dar sunt subtilitati tehnice care se pierd si astfel lucrarile ajung sa fie dificil de tiparit sau finisat. Lumea invata suita Adobe sau Corel dar nu stie ce sa faca cu ele. Le lipsesc notiuni elementare de teoria culorii sau de paginare.

Una din paradigmele lumii actuale e că deşi ai mai multă tehnologie la dispoziţie, adică e mai uşor pentru oameni să facă ceva, calitatea unor chestii începe să scadă, în loc să crească sau cel puţin să rămână la acelaşi nivel.
Prea multă tipăritură nouă nu am cumpărat ca să văd cazuri de aşa nu în cadrul aranjării paginii. Dar la partea de conţinut, multe chestii scumpe (culmea scumpe, nu ieftine) au un conţinut în bătaie de joc.

Dar care rezistă mai bine în timp: tiparul digital sau cel realizat prin procedee clasice, cu litere care apasă pe hârtie sau nu contează?
La partea de albume cei mai tari erau Întreprinderea Poligrafică nr. 4 = "Arta Grafică". Care erau următorii în top ca şi calitate a imaginii?

Nu conteaza procedeul tipografic. Conteaza doar cerneala si substatul.

Dar erata când era detectată? După tipărirea cărţii? Unele cărţi aveau la sfârşit o scurtă listă cu erata.

Dar la rotativă cum se făcea tipăriea? Existau nişte plăci metalice fotosensibile care erau imprimate?
Am găsit o carte tipărită în 1963 la Tipografia "Informaţia"    

https://en.wikipedia...Offset_printing