Sign In
Create Account
Back to top |
Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Feudalismul in Valahia si Moldova: a existat oare?
Last Updated: Oct 22 2018 01:18, Started by
enough1453
, Jul 25 2018 19:58
·
0
0
#37
Posted 26 July 2018 - 21:45
|
WestPoint, on 26 iulie 2018 - 20:49, said:
Este vorba de o chestie logica. Atunci cind diferiti istorici mai mult sau mai putin speculeaza asupra unei teme, inseamna ca subiectul temei este o doar o presupunere. In alte cuvinte nu sunt dovezi concrete care se pot aduce in argumentatia faptelor reale. depinde de tema. Feudalismul de exemplu este o tema abuzata. Iluministii, printre care Montesquieu au folosit denumirea de feudalism ca un peiorativ la societatea Evului Mediu. Precum tot ca un peiorativ au botezat arta gotica (gotic fiind primitiv). La fel au botezat Imperiul Romania cu un peiorativ, Bizant (Bizantul fiind inaintea Constantinopolului o mica cetate). Notiunea de Feudalism a capatat importanta in special datorita marxismului, care in perioada interbelica a facut furori in universitatile europene. Marc Bloch de exemplu, vehiculat astazi de multi romani. Iar marxismul dialectic interpreta istoria ca o lupta de clasa, o trecere de la o societatea la alta, de la sclavagism la feudalism, de la feudalism la capitalism, de la capitalism la socialism si in final la comunism. Din acest punct de vedere Feudalismul este un concept ce a intunecat mintile. Edited by enough1453, 26 July 2018 - 21:55. |
#38
Posted 26 July 2018 - 22:13
|
Pe acest fond elaborat pana acuma, care va continua cu alte lamuriri, voi ajunge
la perioada razboiului civil din Impeiriul Romania (Bizantin) din perioada 1341-1354, perioada cand Ioan Cantacuzen se proclama imparat si lupta impotriva Comnenilor. Este o perioada foarte importanta pentru a intelege ce se intampla in Valahia. Dar pentru asta trebuiesc lamurite notiunile social/politice/economice/militare si bineinteles definit mediul religos-cultural in care aveau loc aceste prefaceri. Caci altfel cum poti intelege trecerea unor structuri bizantine, coapte, evoluate, la nord de Dunare? Prin ce proces au trecut ele acolo? Caci trebuie sa fii batut cu leuca in cap sa crezi ca ele au crescut acolo nativ, ca au avut acolo, la nord de Dunare, radacini adanci. |
#39
Posted 26 July 2018 - 22:29
|
WestPoint, on 26 iulie 2018 - 20:49, said:
Deşi Neagoe vorbeşte despre relaţii feudale, domeniu feudal mănăstiresc, domeniu feudal laic, societate feudală românească, el constată şi afirmă că „la noi nu există în terminologia actelor medievale termenii de vasal şi vasalitate”. E normal ca termenii folositi sa fie bizantini. Caci vorbim de o societate medievala de tip bizantin. O societate ce s-a format la sanul Bizantului si nicidecum la nord de Dunare. La nord de Dunare n-avea cum sa se formeze o astfel de societate de tip bizantin. Ea a fost transplantata la nord de Dunare. Prin proces demografic, denumit migratie. Iar aceasta migratie, tipica in Evul Mediu, atat bizantin cat si cel European occidental, avea loc prin fenomenul "beneficium", adica cand un suveran decidea sa faca o donatie, unui nobil. Iar acel nobil, in numeroase situatii, isi muta vatra, cu toate satele in posesia sa, in noul loc, adica unde se afla donatia. Este cazul unui frate al Kraiului Mirko al Serbiei, care din zona Prilepului (Ohrida) primeste din partea regelui Ungariei o feuda, in zona Banat - Cris, unde isi muta satele, cu oameni, slugi, tarani, tot dichisul. |
#40
Posted 27 July 2018 - 09:32
|
enough1453, on 26 iulie 2018 - 22:13, said:
Caci trebuie sa fii batut cu leuca in cap sa crezi ca ele au crescut acolo nativ, ca au avut acolo, la nord de Dunare, radacini adanci. Ia, pune Fane poza ta. Am impresia că tu ești brunet ca sirbii deci ești din aceia cu strămoși veniți din sudul Dunării. Subiect aiurit deschis de Fane enough1453:„Feudalismul in Valahia si Moldova: a existat oare?” Bineințeles că a existat feudalism in Moldova și in Valahia. Dacă zici că nu a existat spune ce a fost de fapt. |
#41
Posted 27 July 2018 - 10:23
|
Nu a existat in forma clasica, a fost doar o asemanare. Un stapin si un slujitor sint pozitii comune in toate formele sociale ale
oamenilor, Nici macar istoricii romani nu au putut ajunge la un consens. Adica la romani au fost intodeuna lucrurile normale.....altfel, adiva "originale". Incepind de la domnitori, monarhie, comunism si democratiea de astazi care este si ea, de tip rusesc adica oligarh, dar mai original. http://www.medievist...esc_Gorjanu.htm |
#42
Posted 27 July 2018 - 18:24
|
ionelmironescu, on 27 iulie 2018 - 09:32, said:
Subiect aiurit deschis de Fane enough1453:„Feudalismul in Valahia si Moldova: a existat oare?” Bineințeles că a existat feudalism in Moldova și in Valahia. Dacă zici că nu a existat spune ce a fost de fapt. Numai ca asta dureaza. Trebuie lamurite notiunile. Quote în epoca Imperiului Roman păgân, a existat o proprietate militară, a cărei trăsătură distinctă a fost aceea că terenul de pe granițele Imperiului au fost acordate ca proprietate ereditară, dar cu condiția specifică că posesorii ar trebui să apere frontierele și să înmâneze această obligație la copiii lor. Începutul acestei măsuri se referă, de obicei, la perioada împăratului Severus Alexander, adică la prima jumătate a secolului al III-lea, când el a acordat terenurile de frontieră luate de inamic către soldații de frontieră (limitaniii) și șefii lor, cu condiția ca ei ar trebui să mențină serviciul militar ereditar și să nu înstrăineze terenurile către civili. Deși unii savanți afirmă în mod categoric că aceste ținuturi de frontieră (agri limitanei) nu au nicio legătură cu beneficiul ulterior sau fief (feodum), cu toate acestea, mulți istorici eminenți, nu fără nici un motiv, descoperă rădăcinile beneficiumului Evului Mediu în sistemul distribuției de terenuri în Imperiul Roman păgân. Un decret (novela) al lui Teodosie al II-lea, emis în prima jumătate a secolului al V-lea și inclus în Codul lui Iustinian în secolul al șaselea, proclamat obligatoriu pentru ambele părți ale Imperiului, vest și est, confirmă serviciul militar al soldaților de frontieră militia frontiera (limitanei milites) ca o conditie necesara pentru posedarea pamantului, si se refera la obiceiul vechilor statute (sicut antiquitus statutum est). Începând cu secolul al șaptelea, sub amenințarea invaziei persane, arabe, avariene, slavone și bulgare, care de multe ori au izbit zdrobitor provinciile de frontieră importante și prospere, guvernul a întărit organizarea militară pe tot teritoriul imperiului; ca să spunem așa, a aplicat fostei organizații de frontieră provinciile interioare. Dar multe eșecuri militare severe pe care Bizanțul le-a suferit din secolele al șaptelea până la al nouălea, în plus problemele interne ale perioadei iconoclaste și lupta pentru tron, au scuturat evident sistemul bine organizat de exploatare a terenurilor militare; marii proprietari de pământ, așa-numiți oameni puternici sau magnați, au profitat de această nouă situație și împotriva legii au început să cumpere terenurile acordate militarilor. Prin urmare, atunci când în secolul al X-lea împărații dinastiei macedonene au publicat celebrele lor decrete (novele) pentru a apăra interesele țărănești împotriva tendințelor acaparatoare ale oamenilor puternici, aceștia acționau în același timp pentru a apăra terenurile acordate militarilor. ionelmironescu, on 27 iulie 2018 - 09:32, said:
Și tot cu leuca trebuie să fii bătut in cap dacă crezi că rominii ardeleni au venit din sudul Dunării, pt că sud-dunărenii sint oameni mai oacheși și cu păr negru pe cind ardelenii sint mai albi și in general șateni. Ia, pune Fane poza ta. Am impresia că tu ești brunet Sunt brunet. Dar m-am nascut blond. Pana la 5 ani am fost blond. In plus tatal meu avea ochii albastri, iar bunica mea din partea mamei era blonda cu ochi albastri. Ca inăltime am 1,80m (da, recunosc, sunt mai mic decat tine ca inaltime) Ca mutră semănam cand eram tanăr, cu Alain Delon cand era tanăr. Adica o figura tipic mediteraniana. Sudica, cum iti place tie. 
Edited by enough1453, 27 July 2018 - 18:28. |
#43
Posted 27 July 2018 - 19:24
|
Ooooo... Fane la bătrinețe seamănă cu Delon tinăr!!
 Cine te-a intrebat de tac-tu? Vorbim de tine. Uite pe Alain Delon tinar aici. fane a afirmat că el acum seamănă cu ăsta din poză. Fane pune poza ta actuală aici să ne rupi gura și să vedem minunea. Attached Files
|
#44
Posted 27 July 2018 - 19:29
|
ionelmironescu, on 27 iulie 2018 - 19:24, said:
Ooooo... Fane la bătrinețe seamănă cu Delon tinăr!! fane a afirmat că el acum seamănă cu ăsta din poză. enough1453, on 27 iulie 2018 - 18:24, said:
Ca mutră semănam cand eram tanăr, cu Alain Delon cand era tanăr. nea florica, varsta iti face feste. nu prea vezi bine. Ti-am subliniat cu rosu, poate vezi? ionelmironescu, on 27 iulie 2018 - 19:24, said:
Fane pune poza ta actuală aici să ne rupi gura și să vedem minunea. cam asa aratam. Nu-ti place mutra? Cred ca de aia aveam asa mare succes la gagici. Edited by enough1453, 27 July 2018 - 19:30. |
#45
Posted 27 July 2018 - 19:37
|
enough1453, on 27 iulie 2018 - 18:24, said:
Sunt brunet. Dar m-am nascut blond. Pana la 5 ani am fost blond. In plus tatal meu avea ochii albastri, iar bunica mea din partea mamei era blonda cu ochi albastri. Ca inăltime am 1,80m (da, recunosc, sunt mai mic decat tine ca inaltime) Ca mutră semănam cand eram tanăr, cu Alain Delon cand era tanăr. Adica o figura tipic mediteraniana. Sudica, cum iti place tie. 
Screenshot_1.jpg 21.64K
0 downloads
|
#46
Posted 27 July 2018 - 19:44
|
|
#47
Posted 27 July 2018 - 20:05
|
Quote
Decretele (novelele) lui Romanus Lecapenus, Constantin Porphyrogenitus, Romanus II și Nichifor Phocas au avut ca scop restabilirea legitimitatii și inviolabilității terenurilor militare și, în principal, asigurarea faptului că aceste terenuri nu ar trebui să fie înstrăinate idnivizilor care nu au dat nici un serviciu militar; cu alte cuvinte, în mod fundamental aceste decrete au reprodus prevederea decretului lui Teodosie al II-lea citat mai sus, care a fost preluat de Codul Iustinian. Th. Uspenski, care a studiat influența slavonă în Bizanț ca fiind unul dintre cele mai importante elemente ale vieții sale interne, a scris în ceea ce privește terenurile militare: "Dacă în secolul al X-lea s-au observat anumite urme romane de comunitate în organizarea terenurilor militare, institutia este de fapt slavonă, și primele sale manifestări trebuie să se refere la epoca așezărilor slave din Asia Mică." Dar această ipoteză a istoricului rus remarcat nu poate fi dovedită. Sistemul terenurilor militare a supraviețuit într-o anumită măsură până la căderea Bizanțului; cel puțin în textele legislative din secolul al unsprezecelea până în al paisprezecelea, aranjamentele împăraților secolului al X-lea sunt tratate ca fiind încă în vigoare, deși în realitate nu erau întotdeauna așa. trebuie vazuta originea Statului Valahia. |
#48
Posted 27 July 2018 - 20:57
|
Prinurmaresicarevasazica in Valahia intalnim structuri institutionale adanc inradacinate
in cele ale Imperiului Romania (Bizant). De exemplu, in actele Valahiei, la mosneni, se intalneste deseori expresia "umblatul prin batrani". De aici si etimologia lui batran, din veteran. Aceasta expresie insemna "determinarea hotarului unui proprietati" Adica discutam de perioada istorica, cand pamanturile si hotarele lor erau definite de legile romane, continuate de Bizant, prin care donatiile si hotarele acestora erau determinate de obligatia militara. de aceia multi o sa ramana cu gura cascata cand e vorba de intelesul expresiei "umblatul prin batrani". Quote Eventual, această particularitate a beneficiumului bizantin (kharistikion) ar trebui să fie legată de epoca iconoclastică, când guvernul în lupta sa împotriva călugărilor a recurs la secularizarea ținuturilor in posesia mănăstirilor, ceea ce ia dat Împăratului o bogată sursă de granturi funciare. Această împrejurare, cu toate probabilitățile, este motivul pentru care sensul original al kharistikonului, o donatie de pământ în principiu, nu în mod specific monastica, a fost pierduta, iar termenul kharistikion a fost folosit în mod specific ca donatie pentru mănăstire. O autoritate în ce priveste viata internă a Bizanțului, PV Bezobrazov, scria: Caracteristica sistemului kharistikionului era că proprietarul unei mănăstiri, oricare ar fi fost el (împărat, episcop sau individ), a dat o mănăstire pe viață cuiva care după aceea a luat numele de kharistikarios. Kharistikarios a primit toate veniturile mănăstirii și a fost obligat să mențină călugării și să aibă grijă de clădiri, într-un cuvânt care să poarte întreaga economie a mănăstirii. Este evident că excedentul veniturilor aparținea kharekariosului. Kharistikionul este o supraviețuire a precuriumului-beneficiumului roman care a primit un înțeles special datorită condițiilor speciale din jumătatea estică a Imperiului kharistikionul (beneficium) bizantin este foarte important pentru a intelege modul in care societatea bizantina va evolua diferit de cea occidentala. SI totodata explica societatea valaha. Mai ales ca aici avem si intelesul dat "ctitorilor" de manastiri in Valahia. Edited by enough1453, 27 July 2018 - 21:05. |
#49
Posted 27 July 2018 - 21:19
|
enough1453, on 27 iulie 2018 - 19:44, said:
sa-ti pun si eu poza din salon? enough1453, on 27 iulie 2018 - 20:05, said:
Tocmai in aceste terenuri militare, donate barbatilor ce prestau serviciu militar, trebuie vazuta originea Statului Valahia. Edited by leogoto, 27 July 2018 - 21:20. |
#50
Posted 27 July 2018 - 21:49
|
Pronoia inlocuieste termenul kharistikion prin sec XI, in timpul Comnenilor cand devine tot mai des folosit
Quote Unii cercetători au derivat incorect pronoia din cuvântul german Frohne (Corvée/corvoadă, serviciu obligatoriu); deoarece l-au descoperit în documentele sârbești înainte de a fi învățat-o din surse bizantine, au crezut chiar că sârbii l-au împrumutat când erau încă vecini ai goților. Este de la sine înțeles că pronoia este un cuvânt grecesc, care înseamnă gândire, îngrijire în sens creștin, providență. Bineînțeles că cuvântul pronoia, după ce a primit semnificația specială a grantului imperial, nu și-a pierdut sensul inițial, astfel încât într-o perioadă ulterioară care nu poate fi datată exact, documentele bizantine conțin ambele sensuri; în mod similar, în vest, beneficiul termenului feudal nu a reușit să depășească folosirea inițială a acestui cuvânt ca favor, beneficiu. Omul care a cerut și a primit o mănăstire ca donație (kharistikion) s-a angajat să se ocupe de ea, adică în greacă pentru a lua pronoia despre ea. Prin urmare, omul care a primit o astfel de subvenție a fost uneori numit nu numai kharistikarios ci și pronoetes, adică furnizor. În decursul timpului, moșia acordată în sine a început să fie numită pronoia. Edited by enough1453, 27 July 2018 - 21:53. |
#51
Posted 27 July 2018 - 22:22
|
Conform lui H.H.Stahl satele libere ale Valahiei si Moldovei reprezinta
o continuitate din perioada dacilor. Iar institutia domniei la valahi si moldoveni se datoreaza unei evolutii interne, a acestor structuri stramosesti, sau cum exprima el, a interactiunii cu popoarele migratoare, care le-au dominat printr-o forma tributala Quote Acest caracter uimitor de unitate, dar și de libertate a satelor arhaice se explică prin faptul că, după cum arată H. H. Stahl, aceste comunități rurale devălmașe își au sorgintea în vechile triburi daciceorganizate în obști libere și multă vreme structura acestor formațiuni tribale s-a menținut. Satele devălmașe arhaice erau organizate în forme confederale (ocoale și țări – alcătuite din ansambluri de sate), care aveau un scop defensiv. H. H. Stahl a descoperit și teoretizat tipul de organizare devălmașă în urma cercetărilor efectuate în Țara Vrancei, regiune unică în Europa prin păstrarea până în secolul al XIX-lea „a unor forme confederale care amintesc de voievodatele de dinaintea întemeierii statelor noastre”[4], Țara Vrancei împărțindu-se în hotare sătești doar pe la jumătatea secolului al XIX-lea [5]. (Această împărțire „nu a fost nici opera statului, nici a vreunui boier latifundiar, ci a fost opera Vrancei însăşi, a organizaţiei ei tradiţionale – obştea de ocol cuprinzând patrusprezece sate originare.”[6]) Studiul special pe care îl dedică Vrancei, pe care Dimitrie Cantemir o numea „republică” (alături de alte două „republici”: Câmpulungul Moldovenesc și Tigheciul), îi dezvăluie existența unei regiuni de țărani liberi, o „insulă de organizare socială străveche” definită prin practicarea unei democrații primitive, regiune care a avut tot timpul, de-a lungul istoriei, un caracter accentuat de autonomie. Acest statut autonom i-a fost recunoscut începând cu domnia lui Ștefan cel Mare, care i-a permis să-şi păstreze vechile forme de organizare socială şi autonomia locală în schimbul fidelităţii faţă de domnie[7]. Așadar, studiile lui H. H. Stahl dezvăluie faptul că satele devalmase arhaice sunt forme de organizare antestatale rezultate din disoluția unor formațiuni mult mai vaste cu caracter tribal. De asemenea, obștea devălmașă nu este specifică feudalismului, așa cum o definește DEX, ci este, mai curând „o structură socială egalitarist-arhaică, țărănească (sau tribală), expresia unui prefeudalism”[8]. Aceste formațiuni prestatale confederate au constituit „miez[ul] și sâmbure[ele] din care s-a putut întemeia și Domnia, când de deasupra satelor s-a desprins o clasă de războinici profesionalizați, trăind din dijma pe care o primeau de la satele supuse lor”[9]. Obștea sătească a constituit o formă de rezistentă a poporului român și de menținere a ființei neamului, un exemplu de solidaritate trainică, prin care țăranii români au reușit de multe ori să se opună aservirii feudale. Acest fapt s-a datorat și sprijinului de care a beneficiat din partea domnitorilor, care deseori i-au acordat, prin documente, privilegii excepționale[10]. ceea ce este neadevarat. Iar eu voi demonstra in continuare ca vorbim de autentice structuri bizantine. Edited by enough1453, 27 July 2018 - 22:34. |
|
#52
Posted 27 July 2018 - 22:35
|
enough1453, on 27 iulie 2018 - 22:22, said:
Conform lui H.H.Stahl satele libere ale Valahiei si Moldovei reprezinta o continuitate din perioada dacilor. Iar institutia domniei la valahi si moldoveni se datoreaza unei evolutii interne, a acestor structuri stramosesti, sau cum exprima el, al interactiunii cu popoarele migratoare, care le-au dominat printr-o forma tributala ceea ce este neadevarat. enough1453, on 27 iulie 2018 - 22:22, said:
Iar eu voi demonstra |
#53
Posted 27 July 2018 - 22:47
|
Intermezzo-ul cu dacopati scapati din salon il voi intrerupe cu noi postari despre conceptia lui H.H.Stahl despre
satul traditional romanesc: Quote „Vechile noastre sate sunt păstrătoare ale unei tradiții culturale cu rădăcini atât de adânci, încât merg până departe în preistorie. Țăranii români liberi, moșneni și răzeși, cu deosebire cei așezați în satele de la poalele Carpaților, au făurit o civilizație rurală care nu numai că are un caracter de originalitate mai vie decât al altor neamuri, dar a dovedit o putere de creație culturală care uimește pe oricine ajunge să o cunoască” (Henri H. Stahl, Civilizația vechilor sate românești, 1968) Henri H. Stahl este primul cercetător care a examinat în profunzime chestiunea țărănimii libere, dovedind, în urma investigațiilor sale, că existența satelor devălmașe libere (alcătuite doar din răzeși – cum erau numiți țăranii liberi) a constituit un fenomen important și dominant în trecut. Cum am arătat, el răstoarnă astfel „teza boierească” privind geneza satelor românești, teză care nu explică existența satelor libere, care ocupau, în trecut, o parte însemnată din teritoriul românesc. Stahl oferă argumente statistice prin care arată că „trăsătura originală atât a Munteniei, cât şi a Moldovei era munca directă a pământului de către ţăranii liberi (moşneni şi răzeşi). Astfel, putem observa faptul că, în Conscripţia virmontiană din Oltenia realizată sub stăpânirea austriacă în anul 1718, satele megieşeşti înţelese aici drept sate libere constituie 47% din totalul satelor fiind de departe elementul dominant. Nici satele boiereşti, domneşti sau mănăstireşti nu ating un procent mai mare din totalul satelor. În anul 1831 situaţia satelor libere se schimbă, însă nu în mod radical, ele continuând să deţină în Oltenia plus Muntenia 25% din total. În Moldova situaţia este aproape aceeaşi, satele răzeşeşti alcătuind 23,2% din total.”[1] Satele de țărani liberi existau în proporție de masă în depresiunile carpatice și în zonele de deal, iar în Moldova predominau în special în Țara de Jos. Satele devălmașe aservite (boierești, mănăstirești, domnești) erau dominante în câmpie. E important să reținem acest aspect evidențiat de H. H. Stahl în caracterizarea comunităților rurale arhaice: organizarea lor socială „se aseamănă mai mult cu Statul decât cu familia”[2], iar colectivitatea obștească avea „drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”[3]. Exista o conștiință colectivă foarte puternică, creată și întărită prin obște, iar faptul că satul se supunea acesteia, și nu unei voințe individuale (mai expusă transformărilor) sau exterioare, a asigurat menținerea unității sociale și dăinuirea ființei și specificului românesc. Faptul că unele sate devălmașe libere s-au menținut până în perioada interbelică este un fenomen unic în Europa. Edited by enough1453, 27 July 2018 - 22:47. |
#54
Posted 28 July 2018 - 00:05
|
Constat ca dacopatii scapati din salon au fost prinsi, cu arcanul.
Au fost linistiti cu sedative. Profit de ocazie sa mai postez cateva informatii interesante. Cineva mai sus, imi reprosa faptul ca folosesc notiune de "DUCE" pentru voievozii vlahi. Mai jos, un text din Alexandru Madgearu: Quote Primele mențiuni ale românilor sud-dunăreni în izvoarele bizantine sunt, nu întâmplător, legate de prezența lor în armată. Fără un stat propriu, vlahii nu aveau cum să fie amintiți în aceste surse decât dacă erau implicați întrun fel sau altul în evenimentele politico-militare din Imperiul Bizantin. Doar printr-o pură întâmplare s-a putut afla că în anul 980 vlahii din thema Hellada erau comandați de un aristocrat din Larissa, Niculitzas. Dacă în scrierea compusă un veac mai târziu, Kekaumenos nu ar fi simțit nevoia de a face o digresiune despre bunicul protagonistului evenimentelor din 1066, nu ar fi existat nici o informație despre această primă formă de organizare militară a vlahilor din Thessalia în cadrul armatei bizantine. Niculitzas I, duce al themei Hellada, primise și funcția de conducător (archon) al lor de la Vasile II1. Titlul de duce este însă un anacronism, deoarece în Taktikon Scorialensis (975) comandantul themei Hellada era intitulat strategos. Pe vremea lui Kekaumenos, themele nu mai erau conduse de strategi, ci de duci sau katepani, iar tradiția orală din Larissa înregistrase faptul că bunicul lui Niculitzas fusese comandantul acestei provincii. Chiar fiind atât de laconică, informația este, după cum arăta George Murnu, un indiciu al existenței unei Vlahii, a unui teritoriu cu un statut particular în thema Helladei. De fapt, izvorul ne spune mai mult, dacă este citit cu atenție. După cum s-a mai remarcat, funcția primită de Niculitzas I în 980 reprezenta comanda asupra unui corp de armată recrutat local dintre vlahi. El a primit-o în schimbul funcției deținute anterior, de domestikos al exkubiților din thema Hellada, care a fost dată de Vasile II unui nobil german stabilit în imperiu. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.