Sign In
Create Account
Back to top |
Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Feudalismul in Valahia si Moldova: a existat oare?
Last Updated: Oct 22 2018 01:18, Started by
enough1453
, Jul 25 2018 19:58
·
0
0
#343
Posted 31 August 2018 - 00:58
|
are ca dupa calindarul bizantin, azi e Anul Nou. 7528.  pesemne ca de atata efort cu citate socoteli, dumnitale care cu bizantu-n sus si-n jos, ti-o fi scapat din vedere.  La mine este ora 3:58 PM (adica 15:58) august 30 2018. |
#344
Posted 31 August 2018 - 01:08
|
poate la tine. La mine este ora 3:58 PM (adica 15:58) august 30 2018. citez: Quote Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2) intelegi? Edited by zz_dop, 31 August 2018 - 01:09. |
#345
Posted 08 September 2018 - 03:14
|
Vorbind de societatea medievala romaneasca, ca derivata din cea bizantina, direct de la sursa
un aspect foarte important al societatii bizantine sunt spitalele Quote Spitalele bizantine s-au dezvoltat din instituții creștine pentru cei săraci și fără adăpost. Filantropia a furnizat impulsul inițial de creare a azilurilor (xenonilor) și de extindere a acestor instituții în centre medicale specializate (iatreons sau nosokomeions). Cu toate acestea, nosocomiile bizantine se aseamănă cu spitalele moderne mai aprope decât cu instituțiile antichității greco-romane sau cu oricare dintre casele de caritate din Occidentul latin în timpul Evului Mediu. Începând cu secolul al IV-lea spitalele bizantine au subliniat poziția centrală a nosocomii în societatea bizantină la intersecția interesului de stat, eclesiastic și profesional. Î n marile orașe și în capitală, mai mult de o sută de spitale au lucrat în Imperiul Răsăritean. Normele spitalelor bizantine au garantat pacienților paturi private, le-au cerut medicilor să-și spele mâinile după fiecare examinare și a aranjat cladirile pentru a menține toți bolnavii calzi. Spitalele bizantine aveau secții separate (în termeni moderni: chirurgie-traumă, medicină internă, oftalmologie etc.) și la începutul secolului al VI-lea o instituție separată pentru femei. De la cel de-al șaselea cel puțin, aveau facilități de scăldat ca o norma intalnita la toate spitalele, nozocomeia bizantină. Începând cu secolul al XII-lea, spitalele bizantine au pus deoparte o cameră sau o clădire separată pentru a trata ambulatorii. Î In plus față de dormitoarele principale, chirurgia, băile și clinica de ambulatoriu, părțile mari ale spitalelor aveau, de asemenea, camere separate (sau clădiri învecinate) pentru bibliotecă, pentru sala de curs, pentru funcții administrative și păstrarea evidenței pentru depozitare și pentru alte servicii. Edited by enough1453, 08 September 2018 - 03:15. |
#346
Posted 22 October 2018 - 01:18
|
Ca sa continuu firul.
O informatie interesanta. Coreleaza niste evenimente: 1. infiintarea statelor vlahe, Ungro-Vlahia si Moldo-Vlahia la nord de Dunare 2. Statele vlahe norddunarene apar odata cu infiintarea mitropiilor ortodoxe inchinate Constantinopolului 3. Voievozii incep sa ctitoreasca manastiri, dotate cu pamanturi, si le inchina Athosului Quote Dincolo de suprafeţele mari deţinute de mănăstiri în general, cele închinate reprezentau cea mai mare problemă. Mai precis era vorba de mănăstirile şi bisericile închinate de voievozi mănăstirilor, preponderent, de la Muntele Athos. Călugării greci exploatau după bunul plac veniturile obţinute de pe pământuri, cârciumi, hanuri sau mori. Totul a început în secolul al XIV lea, atunci când domnitorii Ţării Româneşti şi ai Moldovei au început să pună ctitoriile lor, sau cum se spunea ”le-au închinat”, sub ascultarea canonică a Patriarhiilor de la Constantinopol, Ierusalim, Alexandria şi mai ales sub aceea a mănăstirilor de la Muntele Athos. Prin această ”închinare„, voievozii sperau să crească prestigiul internaţional al acestor ctitorii. În timp Principatele s-au ales însă secătuite de mănăstirile greceşti şi orientale. Iniţial înţelegerea a fost oarecum onestă. Cu veniturile obţinute de pe pământurile oferite, călugării trebuiau să întreţină obştea mănăstirii dar să facă şi opere de caritate plus să investească în educaţie. Adică din veniturile obţinute să facă spitale, şcoli, să dea pomeni etc. La început aceste obligaţii au fost respectate. Dar mai apoi călugării greci în special au uitat de aceste obligaţi şi efectiv îşi însuşiau tot venitul. Mai mult decât atât, banii au început să ia calea străinătăţii, fără operă de caritate, fără investiţii în lăcaşurile de cult şamd. Practic mănăstirile închinate erau doar locuri de făcut venituri considerabile şi atât. Efectiv, aşa cum arată şi istoricul Constantin C. Giurescu, sume uriaşe luau calea mănăstirilor orientale sau de la Muntele Athos, fără socoteală, fără taxare. Oare statele vlahe norddunarene n-au fost create printr-un proiect demarat la Constantinopol sau datorat vreunui despot/cezar(tsar) din Balcani ce a gasit in spatiul norddunarean un loc de expansiune intr-o perioada istorica foarte activa si incerta? |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.