Sarbatori si traditii evreiesti
Last Updated: Jan 25 2024 20:44, Started by
vio69a
, Sep 01 2013 18:37
·
5
#1117
Posted 29 March 2016 - 23:08
Aha.
Ieri am văzut de vânzare la un anticar un menora cu 7 braţe. |
#1119
Posted 02 April 2016 - 22:01
barbu78, on 02 aprilie 2016 - 21:06, said:
Cum se construieste un chivot? Te-ai nascut cu aprox. 3200 de ani prea tarziu, altfel, stiai Dar o ideie iti poti face citind aici : http://www.bibliaort...hp?id=32&cap=37 |
#1120
Posted 03 April 2016 - 09:42
#1121
Posted 03 April 2016 - 10:08
salomee, on 02 aprilie 2016 - 22:01, said: Te-ai nascut cu aprox. 3200 de ani prea tarziu, altfel, stiai Dar o ideie iti poti face citind aici : http://www.bibliaort...hp?id=32&cap=37 vio69a, on 03 aprilie 2016 - 09:42, said:
Urmareste catalogul la IKEA, poate o sa apara acolo. |
#1122
Posted 21 April 2016 - 20:26
Vineri seara "Deder Pesah"
Masa festiva de Pesah, masa familiara, masa ce simbolizeaza si reaminteste familiilor minunea isrii din robia faraonului ceva date mai sunt si aici http://forum.softped...i/page__st__666 Dar noi se ne concentram pe ce se intampla azi, 1-2 zile inainte de pesah.... -In fruntea listei, cumparaturile. sunt in fruntea listei, inaintea curateniei de paste, a arderii hametzului pentru ca este ocupatia principala a evreilor credinciosi, necredinciosi, a intregii suflari. -Curatenia. Corvoada femeilor religioase, mai putin a celor laice. -exodul sub alta forma, fara cashrut, dar cu hotel 5 stele si piscina, Spa si masaj....discret....!. un milion israelieni au plecat din Israel sa se distreze in lume.nu mai putini crestini au ajuns in Israel pentru Pastele Crestin. -ce face familia normala, care respecta traditia fara sa exagereze? Ceea ce fac toate familiile, la orice religie. Se aseaza in jurul mesei. Se imbraca festiv, barbatii pun chipa pe cap, femeile pe cat posibill imbraca rochii sau bluze cu maneci lungi. Se citeste "legenda de Pesah" descrierera in amanunt a iesirii evreilor din robia Egipteana, nenorocirile cazute asupra egiptului, despicarea marii si inecarea ostilor faraonului. Este n intreg ritual. Fiecare mesean primeste o carte cu legenda, si pe rand se citeste un pasaj din ea. In acest timp cel mai in varsta, sau cine are experienta mai multa, oficiaza Sederul de Pesah....Ordinea cum ar fi. In timpul "Sederului", la anume capitole se beau 4 pahare de vin slab si se manaca diverse ierburi amare, amare ca viata de sclav in Egipt. [ http://www.magazin.org.il/userfiles/78727380.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Mesajul Legendei de Pesah este continuitatea poporului evreu, de la Avraham si pana azi, raspandit in diaspora si in parte revenit in Tara lui. Sarbatoarea are 8 zile prima cea mai importanta si ultima. Cam asa arata pppppPesah, in familiile din Israel, marea lor majoritate [ https://tamarmatsafi.files.wordpress.com/2010/03/xsr-pxj.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#1123
Posted 22 April 2016 - 00:00
De în luna Nissan cimitirele evreieşti sunt închise în România?
|
#1125
Posted 22 April 2016 - 10:14
Jaber Husein, din Abbu Gosh, a cumparat ieri tot hametzul statului Israel.
De fata a fost ministrul finantelor, adjunctul sau, rabinul Statului Israel, persoane de la rabinat, finante si cumparatorul care a adus Ministrul de finante, a inmanat rabiilor aprobarea statului de a se vinde hametzul, Apoi rabinii au transmis actul de vanzare temporar cumparatorului care a platit cu bani cash, suma convenita dinainte. [ http://a7.org/albums/665x430/89676.jpg?autocrop=1 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ http://a7.org/albums/665x430/89666.jpg?autocrop=1 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Inaintea acestei vanzari temporare , pe timpul Pastelui -Pesah, unui "goi", de regula un arab istraelian, fiecare casa, institutie de stat, minister, vinde hametzul sau rabinatului Israel, care in final il vinde temporar cuiva neevreu iata ceremonia Presedentie, anul asta,, cand presedintele rivlin, vinde tot ce nu e casher de Pesah, rabinului statului Israel [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/djEQsj0keIs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#1126
Posted 22 April 2016 - 10:15
#1128
Posted 24 April 2016 - 17:58
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/1XU-3IuzPEE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Acest cantec de Paste, simplu si dragut are si traducere in romana "....Cantecul are 13 strofe, semnificația fiecărui număr repetându-se în strofele următoare. Unu (Unul) este Dumnezeu; doi (două) sunt Tablele Legii; trei sunt tații (strămoșii) lui Israel (Avraham, Ițhak, Iacov); patru sunt mamele lui Israel (Sara, Rivka, Lea, Rahel); cinci sunt cărțile Torei (Humaș, sau Pentateuc); șase sunt părțile învățăturii, Mișnei; șapte sunt zilele săptămânii; opt sunt zilele de la nașterea unui prunc de parte bărbătească până la circumciderea lui, respectiv la intrarea lui în Legământul lui Avraham Avinu; nouă sunt lunile de sarcină ale unei femei, până la naștere; zece sunt cele Zece Porunci primite pe Muntele Sinai;unsprezece sunt stelele visate de Iosef; doisprezece (douăsprezece) sunt triburile lui Israel; treisprezece sunt atributele lui Dumnezeu......." Cantecul apartine "Legendei de Pesah" si se spune ca a aparut doar in Varianta ashkenaz Mai mult se pare ca radacinile lui sunt germane, exista un cantec foarte asemanator ;'Guter Freund Ich Frage Dich" Tema crestina originala a fost transformat in tema iudaica....Un cantec popular pastoral german care a inspirat un cantec popular liturgic ebraic, pastrat în scris, în cadrul literaturii populare scrise....interesant Nu avansez mai mult ipoteza, ca nefericitii critici ai multiculturiamului sa nu faca atac de cord.... EHAD, MI YODEA? – UNU, CINE ȘTIE? Traducere de: Lucian-Zeev Herșcovici Unu, cine știe, Ce poate să fie? Unu, știu eu! Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Doi, cine știe, Ce poate să fie? Doi, știu eu! Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Trei, cine știe, Ce poate să fie? Trei, știu eu! Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Patru, cine știe, Ce poate să fie? Patru, știu eu! Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Cinci, cine știe, Ce poate să fie? Cinci, știu eu! Cinci sunt cărțile din Thora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Șase, cine știe, Ce poate să fie? Șase, știu eu! Șase sunt părțile învățăturii din Mișna, Pe care nu le vom uita. Cinci sunt cărțile din Thora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Șapte, cine știe, Ce poate să fie? Șapte, știu eu! Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file. Șase sunt părțile învățăturii din Mișna, Pe care nu le vom uita. Cinci sunt cărțile din Thora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Opt, cine știe, Ce poate să fie? Opt, știu eu! Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file. Șase sunt părțile învățăturii din Mișna, Pe care nu le vom uita. Cinci sunt cărțile din Thora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neutați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Nouă, cine știe Ce poate să fie? Nouă, știu eu! Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file. Șase sunt părțile învățăturii din Mișna, Pe care nu le vom uita. Cinci sunt cărțile din Thora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Zece, cine știe, Ce poate să fie? Zece, știu eu! Zece sunt vestitele porunci, Date în Sinai, atunci. Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file. Șase sunt părțile învățăturii din Mișna, Pe care nu le vom uita. Cinci sunt cărțile din Tora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Unsprezece, cine știe, Ce poate să fie? Unsprezece, știu eu! Unsprezece sunt stelele de Iosef visate, Așa cum le văzuse el în vis, pe toate. Zece sunt vestitele porunci, Date în Sinai, atunci. Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file. Șase sunt părțile învățăturii din Mișna, Pe care nu le vom uita. Cinci sunt cărțile din Thora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ, Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Doisprezece, cine știe, Ce poate să fie? Doisprezece, știu eu! Douăsprezece sunt triburile lui Israel, Care s-au reunit apoi în el. Unsprezece sunt stelele de Iosef visate, Așa cum le văzuse el în vis, pe toate. Zece sunt vestitele porunci, Date în Sinai, atunci. Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file. Șase sunt părțile învățăturii din Mișna, Pe care nu le vom uita. Cinci sunt cărțile din Thora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Treisprezece, cine știe, Ce poate să fie? Treisprezece, știu eu! Treisprezece sunt ale Domnului atribute, De toți știute, cunoscute. Douăsprezece sunt triburile lui Israel, Care s-au reunit apoi în el. Unsprezece sunt stelele de Iosef visate, Așa cum le văzuse el în vis, pe toate. Zece sunt vestitele porunci, Date în Sinai, atunci. Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file. Șase sunt părțile învățăturii din Mișna, Pe care nu le vom uita. Cinci sunt cărțile din Thora, Pe care totdeauna le vom învăța. Patru sunt mamele lui Israel, Care l-au născut pe el. Trei sunt ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ, Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. |
#1129
Posted 25 April 2016 - 19:38
[ http://animanews.org/images/APRILIE/rugaciune.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Zeci de mii de credinciosi la Zidul Plangerii pentru a asculta "Birkat Ha'Kohanim", "Binecuvantarea preotilor". Hakoanim, preotii, sunt descendentii primului Mare Preot, Aaron, fratele mai mare al lui Moise și au fost alesi pentru a oficia serviciul divin, jertfele, rugaciunile ispasirile fiilor lui Israel, asa cum arata Thora. Traditia s-a pastrat in toate comunitatile evreiesti din diaspora, chiar si dupa daramarea celui de-al doilea templu. In Israel, rabinatul a reintrodus aceasta binecuvantare la Zidul Plangerii prin 1970 daca nu gresesc. Procedura. tot timpul acestei rugaciuni-binecuvantare, preotul se foloseste de mainile sale trimitandu-le repetat asupra adunarii de credinciosi Degete sunt stranse in anume fel, spatiile dintre ele au numar fix, semnificatia fiecarei miscarii este cunoscuta. Fiecare kohen este drapat cu talitul in asa fel incat adunarea nu vede mainile sale. [ http://assets.messianicbible.com/wp-content/uploads/2014/02/848-birkat-kohanim.jpg?c364d3 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] si mainile [ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0b/Shefa_Tal.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#1130
Posted 25 April 2016 - 21:35
si...tot un fel de Birkat Hakohanim.....
[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/birkat%20hachoanim_zpsh55sdczw.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#1131
Posted 29 April 2016 - 14:43
Azi evreii sarbatoresc ultima zi de Pesah.
O minunata interpretare a ariei lui Moise din opera cu acelas nume, a lui Rossini : [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/MEjnUbRE0Hg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
|
#1132
Posted 02 May 2016 - 01:39
Trecerea Israelului la Hametz este pe cat de rapida pe atat de bogata si diversa in feluri de mnacare, dulciuri si fructe.
MIMUNA - sarbatoare evreilor Marocani din Israel.... Casa deschisa si masa plina.... [ https://scontent-cdg2-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/13082604_225893844468558_6659818670343205139_n.jpg?oh=eedc4986444fbd007911bfede820906c&oe=57A0B788 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#1133
Posted 25 May 2016 - 23:25
Si iata-ne iar la Lag Ba Omer....
[ http://49yzp92imhtx8radn224z7y1.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2013/04/Lag-Baomer-Tel-Hebron.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] De o luna copii aduna prin subsoluri si spate de curti lemne, ambalaje, tot ce se poate arde, in vederea sarbatorii. Noapte alba, luminata de lumina focului. Cartofi copti pe jarul incins, mese la iarba verde, muzica, dansuri hasidice. Familie vecini oameni din cartier.... despre sarbatoare si ce reprezinta- http://forum.softped...4#entry15174872http://forum.softped...4#entry15174872 Edited by vio69a, 25 May 2016 - 23:27. |
#1134
Posted 05 June 2016 - 21:55
Azi este ziua Ierusalimului...
[ https://scontent.fath3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13315487_1155220637868237_2359077411695920986_n.jpg?oh=0af735c03604383b0f839d631a47f8e1&oe=580CA26D - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users