Sarbatori si traditii evreiesti

 Edgaroropsitul, on 15 aprilie 2014 - 15:38, said:

N-am nici-o vina ca la tine, timpul s-a oprit la anii 50-60

 Edgaroropsitul, on 15 aprilie 2014 - 15:06, said:

De fapt, exista vreo diferenta intra pasca evreiasca si azima romaneasca ? Bunica-mea facea azima (paine nedospita, numai faina, apa si sare), o intindea ca pe o lipie si o aseza pe vatra, punea un vas mare din ceramica deasupra si acoperea apoi cu carbuni incinsi. Era extraordinara calda, cu branza si rosii...

 vio69a, on 15 aprilie 2014 - 15:11, said:

In Israel nu exista masini de paine la hipermarket ?

 delonghi-bdm755_s-4.jpg   144.81K   0 downloads

 Edgaroropsitul, on 15 aprilie 2014 - 15:06, said:

Cred ca mai interesanta e chestia cu mancatul "ierburilor amare", decat cu painea...

 horia66, on 15 aprilie 2014 - 23:36, said:

Nu, pentru ca in Israel exista numai SUPERmarketuri

AHLAN WE SAH'LAN... a sosit Mimuna....
Casa este deschisa, toti vecinii, trecatorii, curiosii, dusmanii si prietenii sunt bine veniti...!
Intrati....
este cu adevarat o experienta unica....


Mimouna la Ashdod..

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/mimuna_zpsfe4cba02.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ce vreti sa va mai spun ???
Istoric se gaseste in orice enciclopedie.

Mimouna este Sarbatoarea adusa in Israel de evreii din Marocco.
Incepe imediat dupa paste si credeti-ma este un mister cum dintr-o bucatarie curata de Pesah de mai toate elementele nekosher, se naste peste noapte o asa abundenta de mancaruri, salate si dulciuri..
Pe evreii marocani, ii leaga multe amintiri de Marocco , multe legaturi placute cu vecini si colegi de scoala, sau servici.
Fara sa strambe din nas, fara sa vrea sa para altceva decat sunt, evreii marocani spre deosebire de cei din Europa, in special rasariteana si mai ales Romania, nu au ataea mofturi si greturi fata de altii, sau de propria lor minoritate.
Totdeauna s-au purtat "natural", au vorbit de bine Marocco, au dorit sa il revada si chiar o fac cu miile in ultimii ani.
Vorbesc Marocana, se imbraca la sarbatori in portul Marocan, canta cantecele Marocane...

Mimouna este deja sarbatoare in calendarul evreiesc.
Usa casei este deschisa, iar varietatea de salate, mancaruri, dulciuri, este nemaivazuta.
Ca si atmosfera de petrecere si veselie scuturata de formalism si ifose de "popor ales'
Viata netto...viata de langa mine....spumoasa, galagioasa, plina de verva si de nervi de "Gianane' si tipete si strigate
si tot ce are Orientul inca neimblanzit.....

Ahlan we sahlaan.....

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Jzi8W0ghSPY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by vio69a, 22 April 2014 - 13:07.

TIRBAHU VE TISAADU !

@vio69a ai perfecta dreptate : a ramas un mister cum se nasc "mufletele" in cateva minute dupa iesirea Pesach-uui...

LAG B'OMER

Sarbatoarea focurilor.
Semnificatia ei, obiceiurile si cum se sarbatoreste la askenaz sau la sefarazi, las pe altcineva sa va povesteasca.
avem aici pe Pisa, avem pe Salomee, domnul Edgaroripsitul de asemeni banuiesc ca a auzit despre aceasta sarbatoare, sau cel mai bine il asteptam pe domnul edikup.
Cum sa nu, doar a facut parte dintr-un colectiv care a scris despre sarbatorile evreiesti.

Eu am sa va povestesc ce mi-au scris prietenii din Israel....
Draga doamna Smilovici...ea nu, dar copii fac focul ....
Merg cu colegii baieti si fete sper sa nu ia bautura cu ei.
Tocmai spunea D-na smilovici ca vizitele la mormintele sfintilor este obicei vechi, ca si dansul in jurul focului
Iata in 1918....multime de evrei din Ierusalim spre mormantul lui Shimon Hatzadik, aflat in Ierusalimul de est. si acum tot in Ierusalimul de est este, pe muntele Scopus daca nu gresesc...

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/Lag-BaOmer-Procession_zps3fb20508.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Deci
Cateva zile inainte copii aduna de zor lemne de tot felul, ambalaje de lemn, palete de lemn,scanduri, cutii, umbla cu carucioarele din curte in curte, din fabricuta in fabricuta sa adune lemn pentru focul cel mare.

Acum mai multi ani, pe fiecare teren viran, pe spatiile verzi , in parcuri se facea focul.
Pentru ca deranjeaza fumul si zgomotul, placerea mare a devenit ultimii ani sa faci focul pe malul marii.

Fosurile ard toata noaptea, pana dimineata, la marginea lor se pun cartofi la copt, carne la prajit se bea cate o vodculita sau bere se danseaza si se chefuieste.

Unii sunt mai modesti, dar altii chiar exagereaza cu ce focuri aprind.

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/lagomer_zps37e78f7e.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Una peste alta, bucurie mare, mai ales pentru tineret.

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/lag20baomer_zps24a737c6.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Banii insa nu sunt pe malul marii si nu pe terenurile virane unde aprind focul tineretul si copii sa se distreze.
Banii se invartesc la mormintele sfintilor, unde se vinde tot ce vrei si ce nu vrei, camee, binecuvantari, legari, dezlegari,
carti sfinte, carti sfintite,amulete, ochiul cu noroc, palma cu noroc, binecuvantarea casei, a masinii, a serviciului, a familiei.
Formatii si cantareti dau lovitura la fel cum nereligiosii au susanele lorasa si pe la mormintele sfintilor se aduce muzica..
Se vand lumanari, da ce nu se vinde...!!

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/th_lagbaomer-1_zps61f9a1c3.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]  [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/th_Lagbomer_zps9a1c319c.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/th_lagbaomer-2_zps273ad0df.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]  [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/th_Lag_Baomer_ss_th_zps2d2bd34b.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]  

Rebe.....rebe...hop .....hop.....hop......!!
Si la stanga si la dreapta....
Hop....hop.....hop............
Uite-asa se joaca fata..........!!
Hop.....hop.........hop.....

Nu, fata nu se joaca, se joaca numai rebe cu rebe......

Si pentru tot facea confuzie pe aici D-l Edgar cum ca muzica Klezmer ar avea radacini romanesti......
sa vedem cum poate omul sa se confuzeze nevinovat....Ascultati muzica de la mormantul -pelerinaj- la  Meron -Tzadik Shimon Bar Yochai

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/5pKjSAc0Y34?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Mrmantul lui Shimon Hatzadic a trecut la Ierusalim si nimeni nu ma anuntat ? Sau asta este inca o gogoasa- viorica fruct a ignorantei ?

 Edgaroropsitul, on 16 mai 2014 - 12:49, said:

Nu a avut de unde sa se mute deoarece nu a fost niciodata in alta parte.

http://he.wikipedia....ון_הצדיק


Nu-l confunda pe Shimon Hatzadik cu Shimon Bar Yohai, care are mormantul la Meron...

 vio69a, on 01 septembrie 2013 - 18:37, said:

Şi ei greşec... ne aflăm în anul 7522 cum spune Sfântul Calinic de la Cernica, pentru că în anul 5508 a venit Mesia...

Hop....Hop....hop.....!
Hop s-asa....!!

[ http://static3.demotix.com/sites/default/files/imagecache/a_scale_large/2000-6/photos/2001416.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Prima tunsoare - lag ba'omer...

[ http://static4.demotix.com/sites/default/files/imagecache/a_scale_large/600-0/photos/1306074013-lag-baomer-day-of-celebration-at-meron-mountain_699400.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Lag B’Omer


Asa cum in ebraica fiecare litera este echivalenta unui numar, (ghematria),
si Lag este o valoare numerica.
In ebraica,    ל'ג  este echivalentul numarului 33.

Omer, inseamna o masura antica, de orz, care era adusa ofranda la Templul din Ierusalim,
incepand  a doua zi de Pesah (Pastele iudaic), pana sarbatorea de Shavuot, sarbatoarea primelor
roade, a secerisului  si a primirii Legii pe muntele Sinai.

Se numara 49 de zile de la Pesah, 7 saptamani, - 7 Shavuot.

In acest rastimp insa, in a 33-a zi, au fost cateva evenimente care duc la aceasta sarbatoare,
Lag B’Omer.

Ziua mortii lui Rabbi Shimon Bar Yohai – nascut in anul 120 D.C. ,decedat in 160 D.C.,inmormantat la Meron.
Se spune ca el a fost autorul cartii Zohar. Deasemeni, a fost dintre oponentii cuceritorilor romani.

Tot in aceasta zi se pomeneste de moartea a 12.000 de elevi a lui Rabbi Akiva.
Versiunea oficiala era ca moartea lor s-a datorat unei epidemii, cea neoficiala, care nu a fost pomenita
in Talmud este ca, acei elevi au luat parte la revolta lui Bar Kohba.

Si, ajungand la revolta lui Shimon Bar Kohba, 132-135 D.C., focurile care se aprind in aceasta seara de
Lag B’Omer, sunt in amintirea focurilor aprinse atunci, in anul 132, pe fiecare varf de deal,
semn prin care se anuntau evreii unii pe altii ca a inceput rascoala contra Imperiulul Roman…

La evreii ultrareligiosi exista traditia de nu a tunde baietii pana la varsta de 3 ani.
Cand implinesc aceasta varsta, sunt tunsi, de fapt rasi in cap, in afara de perciuni, iar tunsoarea
se face in ziua de Lag B’Omer, daca se poate, la mormantul lui Rabbi Shimon Bar Yohai la Meron.

LA MULTI ANI IERUSALIME....!

Maine este ziua ta.
Si nu ti-am luat cadou
Si nici petrecere nu dau in cinstea ta.
Esti obosit, te vad.
Dar inca vioi si optimist.

La multi ani....!


Iti doresc liniste si pace si conducatori intelepti si armonie si tarie si
dragoste, sa dainuiri in veac si mai departe inca.
Colb pe multe talpi au pus ulitele tale si piatra ta a imbracat multe case,
Si s-au casatorit perechi si s-au nascut copii, i-ai botezat sau le-ai facut brit,
si au murit martiri intre zidurile tale sau numai invadatori fara inima.
Profeti si Mantuitori, Apostoli si talhari, farisei si camatari ai gazduit.
De marire ai avut parte si de ura, de asemeni, si ura gratuita a dus la doua distrugeri ale tale.
Ai batut clopote si  muezinii au chemat la rugaciune iar evreii au promis rugandu-se cu lacrimi:

De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!
Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.
Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!"  

La multi ani, batrane !!


[ https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/t1.0-9/10418194_849564385073576_8201152293640262773_n.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/t1.0-9/10365740_849565931740088_6991660696818972158_n.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by vio69a, 27 May 2014 - 20:06.

[ https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/t1.0-9/10345546_667394879995741_8777960027011897566_n.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

''Zece masuri de frumusete i-au fost daruite lumii intregi, iar noua le-a luat Ierusalimul.
Nu exista frumusete mai mareata decat cea a Ierusalimului''

(Talmudul Babilonian - Tratatul Kidusin)



In ziua de 28 Iyyar 5727, - 7 iunie 1967- dupa calendarul ebraic, azi in urma cu 47 de ani, a fost eliberat si, reunit, Ierusalimul,
capitala eterna a Israelului.

Mai jos, filmat atunci, in live, eliberarea Zidului Plangerii.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/SRxP5JtbA34?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


La multi ani, Ierusalim !

Edited by salomee, 28 May 2014 - 18:24.

 salomee, on 28 mai 2014 - 18:24, said:

Adevarat.
Asta a spus si Bibi la aniversarea acestui eveniment asta seara.

Dar ce nu a spus, este de ce in ebraica  Ierusalim este terminat ca la plural....

Ierushalaim

Elohim......

Iadaim......

Ierusalimul de vest....Ierusalimul de est ...?....amandoua alaturi si totusi separate ?

Edited by vio69a, 28 May 2014 - 22:52.

 vio69a, on 28 mai 2014 - 22:51, said:

Asa ceva inca nu am aflat.Ierusalaim este la plural. Se pare ca doamna viorica ar trebui sa fie chemata vioricele  ca a descoperit pluralul care nu a fost observat pana azi..

   De fapt, Ierusalim vine de la  IR =ORAS   SHALOM= PACE   Orasul pacii.

 Edgaroropsitul, on 29 mai 2014 - 14:31, said:

poate totusi Ia'ar....munte....
Muntele Domnului....
Orasul cred ca a aparut mult mai tarziu.

apoi:
În Septuaginta Numele lui apare exemplu "Heiroslm" (Ἱερουσαλήμ).

 vio69a, on 29 mai 2014 - 18:49, said:

  Aaaa, daca tu asa crezi,cine sunt altii care cred ca tu nu prea stii materia...

Ca sa te potolesti la acest subiect, ti-am adus ceva de la Wiki in ebraica:  

הסיומת הלוקטיבית "-ים"[עריכת קוד מקור | עריכה]

ירושלים במקורות העבריים הקדומים נכתבה כך: "ירושלם" (או "ירשלם") ונהגתה יְרוּשָלִם. הצורה הנוכחית "יְרוּשָלַיִם" היא הגייה עברית מאוחרת, המאוחרת לעברית המקראית, שנוצרה מתופעה של הוספת "-יִם" לשמות גאוגרפיים. (במקרה שלפנינו המ' הסופית הייתה כבר בשם המקורי, ורק הי' שלפניה התווספה בתהליך זה). תוספת זו המכונה "סיומת לוקטיבית" (סיומת המציינת שם שהוא מיקום גאוגרפי) דומה לסיומת הזוגי, והיא שכיחה בשמות אתרים רבים (שעריים, מצרים וכדומה).‏^[2]