Excedentul bugetar un lucru bun sau rau?

moftware, on 15 mai 2013 - 22:42, said:

seck, on 15 mai 2013 - 22:50, said:

Corect. Daca este 10% in fiecare luna, cel anual este tot 10%.

Edited by poadol, 15 May 2013 - 23:48.

poadol, on 15 mai 2013 - 23:45, said:

Daca ne referim la lunile anului bugetar, aceasta este conceptia cvasi-unanima.
Daca ne referim la o succesiune de ani bugetari, conceptiile difera.
Eu am folosit deja doua interpretari diferite ale cheltuielilor bugetare (cu si fara restiturirea imprumuturilor).
Pe de alta parte, dupa ce a inclus restituirile in cheltuielile bugetare, poadol pare sa nu includa si investitiile:

poadol, on 08 mai 2013 - 14:11, said:

moftware, on 08 mai 2013 - 17:12, said:

poadol, on 08 mai 2013 - 20:01, said:

moftware, on 15 mai 2013 - 14:54, said:

Nu conteaza ce interpretare foloseste cineva (cu conditia sa fie coerenta),
conteaza sa intelegem ce interpretare foloseste, altfel iese o babilonie.
Tabelul lui poadol de la #36 este interpretabil, asa ca intreb:
1. Cat e excedentul din al doilea an?
2. Care e diferenta intre suma veniturilor bugetare si suma cheltuielilor bugetare din primii doi ani?
3. Care e valoarea rezervei rezultata din excedente la sfarsitul celui de al XII-lea an?

moftware, on 16 mai 2013 - 18:04, said:

Problema lamurita deja http://forum.softped...6#entry13141999

moftware, on 16 mai 2013 - 18:04, said:

1. 5%. Sunt trecute in tabel excedentele.
2. Din cate stiu deficitele se calculeaza anual, la fel si excedentele. Nu inteleg ce vrei, poti sa calculezi si tu, iar daca ai gresit te corectam daca reusim sa intelegem ce vrei sa faci. Excedentul nu se adauga an dupa an la fel ca si deficitele la datorie, nu este purtator de dobanzi cu semnul minus = care pleaca catre alte zari si nu se mai intorc. Am impresia, poate gresesc, ca tu confunzi excedentul cu pusul banilor la ciorap.
3. Despre ce "rezerva rezultata din excedente" este vorba? Daca exista o rezerva si daca o putem numi asa, aceea este sub alta forma decat bani, cu conditia ca banii rezultati din excedente sa fie folositi pentru investitii profitabile pe cat posibil.

Edited by poadol, 16 May 2013 - 20:16.

poadol, on 16 mai 2013 - 20:13, said:

Si a doua intrebare e simpla:
(venituri_an_1 + venituri_an_2) - (cheltuieli_an_1 + cheltuieli_an_2) = ? [md.RON]
Din ce ai scris, rezulta ca:
1) incepand din al doilea an, statul cheltuie tot ce percepe (generic, taxe si impozite), doar excedentul din primul an se rostogoleste (cu sau fara dividende sau ce o fi)
2) 5% din venituri raman intotdeauna in afara economiei (sunt cheltuite/investite anul urmator, in timp ce se realizeaza un nou excedent de 5%)

poadol, on 16 mai 2013 - 20:13, said:

Eu am considerat de la inceput (precizat aici pe 28 aprilie) ca excedentul e transformat in plasamente financiare.
Acum inteleg ca este investit, adica intra in capitolul de investitii al cheltuielilor bugetare pe anul urmator.
Totusi, trebuie sa repet: cumpararea de actiuni inseamna plasament financiar, nu investitie bugetara.
Daca te referi la o alta forma, te rog sa precizezi.

Excedentul se calculeaza anual.
Deficitul se calculeaza anual.
Datoria se calculeaza anual sau multianual.
La ce-ti foloseste un calcul bianual?

1)NUUUUU. Ai explicatia in pagina 3 postul 48.
2) DAAAAAAA. 5% din Veniturile Bugetare, in realitate poate fi mai mult sau poate fi mai putin doar pentru a fi mai simplu exemplul am ales sa ramana fix 5%.(la utilizarea excedentului este vorba de investitii din care sa se obtina profit nu asa-zisele investitii de pana acuma, care de fapt sunt simple cheltuieli si nimic altceva)
3) "Eu am considerat de la inceput (precizat aici pe 28 aprilie) ca excedentul e transformat in plasamente financiare.
Acum inteleg ca este investit," = DAAAAAAAA, (pot trece temporar eventual si prin plasamente financiare daca in felul acesta ii ajuta sa-si pastreze sau mareasca valoarea pana cand "vin transformati" in investitii, dar riscul este mare si pot fi pierduti daca sunt plasati in actiuni de exemplu.)

Edited by poadol, 17 May 2013 - 01:23.

poadol, on 17 mai 2013 - 01:17, said:

poadol, on 17 mai 2013 - 01:17, said:

poadol, on 08 mai 2013 - 16:25, said:

"percepe" vine de la perceptie si perceptor, insemnand incasarea obligatiilor fiscale.
100 = veniturile percepute
5 = excedentul din anul precedent
95 + 5 = 100 = cat cheltuie statul (toate investitiile sunt cheltuieli, indiferent cat profit aduc)
105 - 100 = 5 este excedentul din primul an, care s-a rostogolit (cu variatiile de rigoare)
Statul incaseaza 100 din fiscalizarea economiei acelui an si cheltuie 100 pe salarii, achizitii si investitii, deci acel 5 reprezinta ce a pus deoparte in primul an si se tot rostogoleste (indiferent sub ce forma).
Si acum intreb:
- De ce statul nu investeste acel 5 din primul an? De ce lasa 5 de pe un an pe altul?

Aparent si daca privesti superficial problema + lipsa multe cunostinte financiare (latura investitionala) pare ca statul in cazul excedentului rostogoleste acel 5%.

In realitate folosit corect acel mecanism poate transforma statul dintr-un stat sarac intr-unul foarte bogat,  dar explicatiile necesare intelegerii cat de cat corecte a mecanismului nu tine de excedente, chiar daca excedentele sunt o parte din intreg. Si deficitul poate genera acelasi lucru (bineinteles difera total modul de folosire a acelor fonduri sau bani fata de felul in care au fost folositi pana in acest moment) doar ca are o mare problema in plus si anume datoriile in crestere + dobanzile aferente tot crescatoare.
Prin excedent este mai lent dar cu mult mai sigur. (Procedand corect in caz de esec pierzi numai investitiile, foarte greu pe toate datorita diversificarii)
Prin deficit poate fi mai rapid dar cu mult mai nesigur si mai riscant. (Procedand corect in caz de esec pierzi investitiile mai greu pe toate dar ramai si cu povara dobanzilor si a datoriilor care la un moment dat pot deveni o piedica si pot contribui la prabusire)
Prin deficit pana astazi. (Procedand incorect = ramai cu datoriile si dobanzile => 1990 - 2012)
Prezinta un exemplu de investitie a Statului dupa 1990, ani cu deficite in marea lor majoritate. (normal ca ma refer la una profitabila)

poadol, on 17 mai 2013 - 15:11, said:

Ca sa lamurim aceasta chestiune, cu care insisti:
Statul trebuie sa incurajeze investitiile profitabile ale mediului privat
nu trebuie sa-i fure oportunitatile chiar cu banii acestuia.
Este revoltator ca statul sa profite de pozitia sa si sa ne ia banii ca sa faca el investitiile profitabile in locul nostru si cu banii nostri.
Mai multe explicatii se gasesc aici.

poadol, on 17 mai 2013 - 15:11, said:

Nu stiu despre ce mecanism vorbesti, dar sper ca nu te referi la investitii financiare (altfel vezi si link-ul de mai sus).
Statul nu trebuie sa faca investitii financiare nicicum, nici prin excedent, nici prin deficit.

Bogatia statului este egala cu bogatia economiei, inmultita cu fiscalitatea. Statul e bogat daca economia e bogata.

Imbogatirea economiei este incurajata cel mai mult prin reducerea fiscalitatii.
Excedentul bugetar nu face decat sa creasca nejustificat fiscalitatea.

Edited by moftware, 20 May 2013 - 18:46.

Val888, on 28 aprilie 2013 - 10:44, said:

Nici nu ai sa vezi asa ceva, pentru ca s-au ocupat cu risipa.
Ai vazut vreo investitie a statului cum ar fi de exemplu reactorul 3 si reactorul 4 la Cernavoda?
In general reprezentantii statului sau ocupat cu cheltuirea banului public, numind acest lucru investitii (in mod pompos si eronat).

moftware, on 20 mai 2013 - 18:45, said:

1. Statul trebuie sa sprijine investitiile private profitabile daca este cazul chiar investind alaturi de privati, in acest fel ofera oportunitati nu numai celor sprijiniti ci si altora indirect.

Edited by poadol, 20 May 2013 - 20:21.

moftware, on 31 mai 2013 - 17:26, said:

De unde pana unde teama asta? (m-am temut de un raspuns simplist, de tipul "mai mare")
Folosite corect atat deficitul cat si excedentul sunt benefice. (chiar daca iti vine greu sa fii de acord intr-unul din cele 2 cazuri )
In caz de esec pierderile in cazul deficitului sunt imense, pe langa pierderile posibile din cazul excedentului.
Pe termen scurt (5 - 10 ani), excedentul ar iesi net pierzator (cel putin aparent) din competitia cu deficitul, evident deficitul folosit corect, iar
pe termen lung (peste 20 de ani)  lucrurile stau cu totul si cu totul altfel, excedentul iese net castigator fara drept de apel din competitia cu deficitul,
evident excedentul folosit in mod corect.

- Exemplu de folosire corecta a excedentului:

"Norvegia are venituri mari din petrol din Marea Nordului. Si o filozofie sanatoasa care spune asa: nu avem voie sa cheltum acesti bani, acesti bani reprezinta garantia viitorului nostru dupa epuizarea rezervelor de petrol. In consecinta in fiecare an o mare parte din veniturile din petrol ajung intr-un fond suveran din care se fac investitii in toata lumea [investitii, nu acte caritabile, sa fie clar!]. Asa sunt ei, nu baga toti banii in salarii,"

Cresterea pe excedent intre 2001 - 2008 ar fi putut fi cu o treime sau un sfert mai mica decat cresterea pe deficit sau ar fi putut fi mai mare deoarece lipseste povara datoriilor si mai ales a dobanzilor plus o mica, mare diferenta care in timp, pe "aceeasi strada = strada deficitelor", se inrautateste:
- Romania fara datorie de 75 miliarde lei (RON), datorie acumulata in perioada 2001 - 2008;
- Romania cu un plus la cheltuieli de 15 miliarde care nu pleaca spre alte zari pentru plata dobanzilor aferente datoriei de 75 miliarde lei (RON);
- Romania intre anii 2009 - 2013 fara necesitatea de a rostogoli parte din datoriile realizate intre 2001 - 2008 sau datorii realizate anterior.

Scuza-ma daca ti se pare putin.

Val888, on 28 aprilie 2013 - 10:44, said:

E simplu, acesta nu exista. Daca ar exista atunci statul care in anul 2000 de exemplu s-a imprumutat pentru a investi in ceva si face un impurmut de 10% din PIB, in 2005 ar incepe sa scoata profit iar din 2010 ar avea datoria scazuta la jumatate din valoare initiala (atentie nu ca si procent ci ca sume efectiva) asta fara a mari taxe, a infometa populatia ca pe vreamea lui Ceasca si cu o crestere economica generata de respectiva investitie. Realitatea insa ne arata ca mai toate statele au datorii in crestere (sau cel putin datoria se pastreaza ca nivel din PIB, ceea ce in caz de dezvoltare economica inseamna o crestere in valoare efectiva, iar daca ai stagnare sau regres economic atunci investitia ta clar nu a fost profitabila).
Cauzele sunt relativ simple: nu exista responsabilitatea managementului prost (nu e investitia politicienilor din banii lor iar falimentul ca masura de reglare nu exista pentru ca e simplu sa mai pui o taxa de solidaritate pe prosti pardon contribuabili) si exista o motivatie puternica in a face ceva populist care atrage voturi facile fara a analiza impactul pe o perioada mai lunga.

moftware, on 28 aprilie 2013 - 13:13, said:

Nu inteleg de ce zici asta. sunt la final de 2013, realizez ca am excedent de 2 miliarde de euro. Bun, constat ca nu am avioane pentru armata, organizez licitatie si caut posibili parteneri. Pot sa termin chestia in anuarie 2014 daca se misca toti asa rapid (evident o oferta nu se face asa repede, dar ideea este ca am banii la dispozitie, daca am ajuns la o concluzie pot sa fac achizitia, nu trebuie sa astept, nu trebuie sa caut bani pe piata, nu trebuie sa astept incasari). De ce anume zici ca trebuie sa treaca multe luni? Excedentul nu il folosesti pentru anul 2014 in exemplul meu la plata functionarii curente a statului, il folosesti pentru ceva special.

moftware, on 17 mai 2013 - 11:53, said:

Ai 5% excedent pe 2012, poti sa il folosesti la inceputul anului 2013. Excedent pe 2013 5% vei avea doar la final de an (se va acumula pe parcurs). Aici folosesc procentele utilizate de voi.

Oricum confuzia cred ca vine si de la modul in care vedem fiecare statul. Acum statul roman ia tot si baga la o pusculita mare de unde scoate dupa cum are chef. Acest mod genereaza probleme in a avea un buget gandit pentru excedente (nu mari, eu cred ca un exedent sanatos ar fi undeva la 1-2% din colectari, ideea cu el nu este atat sa aduni bani ci sa nu cheltui aiurea bani pe care nu ii ai).
Eu vad bugetul normal ca o chestie fragmentata:
- ai buget de asigurari de sanatate, din el platesti doar asigurari de sanatate pentru persoane asigurate
- pentru cele neasigurate aduci de la bugetul asigurarilor sociale (evident astfel de asigurari nu vor fi foarte generoase).
- ai pensie de stat, ai buget pentru pensii de stat, complet separat de orice altceva si platesti doar celor care au contribuit.
- pentru pensiile cu caracter social platesti din bugetul de asigurari sociale (evident aceste pensii nu vor fi prea mari).
- ai acciza in benzina din ea reconditionezi drumuri nationale, judetene.
- ai taxa de autostrada, pe ea o folosesti pentru extinderea retelei de autostrazi si este in alt buzunar.
- impozitele pe proprietate merg toate direct la localitati, regiuni, nu plimbi bani pe la Bucuresti ampulea (solidaritatea se face la nivel de regiune in primul rand si doar foarte putin merge la centru). Din acesti bani functioneaza primaria, se asfalteaza drumuri in interiorul localitatii, se repara reteaua de distributie de apa daca este regie de stat, scoli publice (ar trebui privatizate cat mai multe) etc. Evident aceasta parte reduce mult si aparatul administrativ central.
- Ai TVA (ar trebui micsorat), impozit pre venit, profit si dividente, accize pe produse de lux sau cu risc, redevente etc. Acesti bani formeaza grosul de finantare a bugetului central, bani folositi pentru: diplomatie, functionare parlament, presedintie, guvern, armata, servicii secrete in fine acele parti care nu e normal sa le spargi. E, ideea este ca astfel ar trebui stabilita cheltuiala incat taxele, fara modificari anuale cum se face acum sa acopere necesarul si chiar sa il depaseasca cu un mic procent pentru siguranta.

Statul nu trebuie sa faca investitii care concureze cu mediul privat.

Edited by SCORILO-CORYLLUS, 04 December 2013 - 15:03.

Desi in general sunt de preferat excedentele, treaba nu e chiar foarte simpla si transanta..,

excedent bugetar poate insemna:
- statul taxeaza prea mult, infranand economia
- statul nu cheltuie la timp bani care ar putea un efect pozitiv asupra economie

si mai poate si determina statul sa se angajeze la noi cheltuieli, astepatandu-se sa incaseze la fel de mult si in anii viitori - insa daca nu se intampla, asta va cauza deficit (gurile "rele" zic ca actuala criza isi are originea de pe vremurile lui Clinton cand a existat excedent bugetar timp de ceva ani, iar guvernul s-a bagat la pompat bani in freddie mac si fanny mae pt. a finanta locuintele saracilor - si adevarul e ca de la aceste doua institutii de stat a pornit toata buba)

cel mai bine este sa existe o balanta... si btw., trebuie avut in vedere si faptul ca mai poate exista si datorie externa de care cu cat mai repede se scapa, cu atat mai bine...

Edited by MrReason, 04 December 2013 - 21:37.

In replica la #182 Escrocheria DEFICITELOR guvernamentale, tinand cont si de istoricul "ostilitatilor" de acolo.

- Veniturile bugetare nu pot fi planificate. Nu se poate garanta o anumita valoare a incasarilor din taxe vamale sau din impozitele pe venit, profit, dividende s.a.
- Cheltuielile bugetare sunt planificate si planificarea trebuie respectata, altfel sunt afectate functionarea institutiilor publice, contractele de investitii, rambursarea creditelor s.a.

Intrucat cheltuielile sunt prestabilite si veniturile sunt doar prognozate, rezulta intotdeauna o abatere fata de tinta bugetara, indiferent daca a fost prevazuta cu excedent sau cu deficit.
Abaterea e pozitiva cand prognoza se dovedeste a fi fost pesimista, adica incasarile sunt mai mari decat fusese prognozat.

Excedentul se obtine in 2 cazuri:
A1. prognoza veniturilor e mult depasita si nu se fac rectificari bugetare pentru cheltuirea incasarilor suplimentare
A2. sunt prevazute cheltuieli sub nivelul prognozat al veniturilor si prognoza se dovedeste corecta sau pesimista
Rezulta ca,
pentru garantarea unui excedent planificat,
este necesar ca prognoza veniturilor bugetare sa fie pesimista.
In acest caz,
investitorii primesc 2 semnale:
B1. statul va folosi banii lor pentru a-si plati datoriile, scotandu-i din piata
B2. piata nu va avea cresterea pe care contau pentru succesul investitiei lor
In consecinta,
investitiile private vor scadea (!),
ceea ce va face ca prognoza pesimista a veniturilor sa se dovedeasca, in final, optimista,
adica veniturile vor fi si mai mici,
fiind ratate ambele tinte: si cresterea economica, si excedentul bugetar.
Concluzii:
C1. statul foloseste excedentul numai pentru temperarea unei cresteri economice prea mari, cand economia devine supraincalzita
C2. expertii stiu asta si interpreteaza trecerea de la deficit la excedent ca pe un semnal de alarma din partea guvernului
Bineinteles ca se poate interpreta si ca o ineptie a guvernantilor,
ceea ce conduce la efecte si mai grave asupra economiei.

SCORILO-CORYLLUS, on 04 decembrie 2013 - 14:59, said:

M-am ciondanit si eu cu altii, inainte de a-ti raspunde, iar acum vreau sa o fac pe bucati mici, ca sa ne intelegem mai bine.
De ce sa nu folosesti disponibilul de bani imediat ce apare? Prin amanarea cheltuirii banului public, se pierde ceva din valoarea lui si, mai ales, este sustras din economie, producand efectul unei crize financiare, ca cea din 2009. Banul public trebuie sa se intoarca in economie cat mai repede.

SCORILO-CORYLLUS, on 04 decembrie 2013 - 14:59, said:

Pensiile sociale trebuie platite din ajutoarele sociale, nu din asigurari.

SCORILO-CORYLLUS, on 04 decembrie 2013 - 10:46, said:

Asta e o treaba mai complicata, dar e utila intelegerea ei inaintea altora.
Parte din obligatiile fiscale se plateste de-a lungul anului, parte se plateste la sfarsit de an, dupa bilant. Insa bilantul nu se poate incheia intre Craciun si Revelion. Relevant e si faptul ca dividendele se platesc prin fe-martie.

La bilant e mult de munca, responsabilitatea e mare si se iau niste decizii importante, inclusiv de optimizare fiscala. Trebuie verificat cu atentie, intrucat orice greseala costa. Daca firma greseste in favoarea ei, atunci este acuzata de evaziune fiscala, iar daca e in favoarea statului, banii sunt greu de recuperat, in caz ca eroarea e depistata.

In plus, multe firme au o crestere a cifrei de afaceri la sfarsitul anului (luna cadourilor, dar nu numai). Pentru a finanta acest dever suplimentar, au nevoie de bani, pe care obisnuiesc sa-i obtina prin amanarea platii obligatiilor fiscale. Statul accepta aceasta practica, in mod tacit si interesat, intrucat castiga si el din cresterea cifrei de afaceri.

Rezulta ca inceputul anului aduce incasari mult mai mari la buget, comparativ cu media lunara pe tot anul. In Romania, bugetul incasa impozite aferente anului precedent pana spre mijlocul anului, apoi termenul a scazut la 3 luni. Spre exemplu, in primul trimestru din 2008 s-a incasat cu 68% mai mult decat media prognozata pe tot anul.

Normal, dupa ce majoritatea a platit acele datorii, ferindu-se de penalitati, incasarile la buget inregistreaza o scadere abrupta. Asa s-a intamplat in aprilie 2010, cand Guvernul Boc, necunoscand fenomenul, a fost surprins, a ramas fara bani si au urmat faimoasele taieri.

Pe de alta parte, la inceput de an, institutiile publice nu sunt pregatite cu proiecte si proceduri de achizitii publice incheiate, astfel incat cheltuie sub media lunara. Ordonatorii de credite nu au voie sa demareze proceduri de achizitie fara acoperire bugetara, iar bugetul este adoptat destul de tarziu.

Uneori, bugetul e adoptat dupa inceputul anului, caz in care institutiile functioneaza dupa bugetul din anul precedent, care e mai mic (tinand cont si de inflatie) si investitiile au fost deja realizate. Guvernul nu are dreptul sa dispuna achizitii pe care Parlamentul nu le-a aprobat (decat prin Ordonanta de rectificare a Legii bugetului, ceea ce presupune ca aceasta a intrat in vigoare).

In concluzie, Trezoreria ramane oricum cu destui bani nefolositi la inceputul anului, deci nu are rost sa se mai pastreze si din anul precedent. Reamintesc faptul ca banii care stau aduc paguba.

Concret:

SCORILO-CORYLLUS, on 04 decembrie 2013 - 10:46, said:

Daca achizitia nu e prevazuta in bugetul pe 2014, atunci este ilegala. In lipsa bugetului multi-anual, procedura de achizitie nu poate incepe decat dupa intrarea in vigoare a Legii bugetului si inceperea exercitiului bugetar 2014. Daca procedura e scurta, probabil ca are valoare mica si nu e una "speciala". Daca e lunga, banii sunt imobilizati prea mult.
Oricum, se pot folosi banii din excedentul temporar de inceput de an, explicat mai sus.

Acum ar fi util sa recititi ce am scris incepand cu comentariul citat de @SCORILO-CORYLLUS

Edited by moftware, 06 December 2013 - 19:39.

Excedentul bugetar este un lucru rău : înseamnă ca n-au furat destul !

moftware, on 17 mai 2013 - 11:53, said:

A. Ai calculat corect?

Primul an

100 - 5 = 95 cheltuie Statul in primul an pentru functionarea sa si toate celelalte cheltuieli aferente

5% investeste Statul printr-un fond ca cel norvegian pe pietele externe (poate si in acel an sa investeasca cum am mentionat deja, dar sunt contabilii de la Stat capabili sa tina contabilitatea in mod dinamic sau se incurca in stiinta? )

Al doilea an

100 - 5 = 95 cheltuie Statul in al doilea an pentru functionarea sa si toate celelalte cheltuieli aferente

sau

105 - 10 = 95

5% + 5% = 10% au ajuns sau ajung in Fondul de investitii

S.a.m.d.

B. Nu.

Ai calculat ca si cum in al doilea an de la Stat ar fi mers 0% spre Fond. (vezi calculele corect refacute de mine la A.)

C. Din partea mea pot fi trecuti la Fondul de investitii in mod dinamic si investiti inca din primul an si ulterior in fiecare an tot asa, putin mai complicat de urmarit de catre contabilii de la Stat, dar posibil de efectuat cel putin teoretic, in practica habar nu am daca este usor sau greu de efectuat.

Edited by poadol, 14 July 2017 - 14:28.