Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

marcuzzzo, pe 25 februarie 2015 - 00:20, a scris:

Asta stiam de mult....

Unul dintre conducãtorii celei de-a treia rãscoale a sclavilor a fost un gal pe nume Crixus. Pe Wikipedia scrie cã în limba galilor Crixus ar însemna „cu pãrul creț”. Foarte interesant cã DEX-ul dã cuvântul creț ca fiind de origine necunoscutã, iar Crixus nu-i exclus sã fie altceva decât numele Crețu redat cum l-au perceput urechile latinilor.

Si Galii erau daci?

Galica:
Immi daga uimpi geneta
Iana beddos et` iouintutos
Blatus ceti, cantla carami
menuan ambi caron soueti
Mimi, sedumi in disounile
Iana oinicilas in cridile
Ate-, iege, -rigasisi?
To- moi dera -bibrasisis?
Nu noxs todiqueuode
nu papos samos d'elleloge
tauila inter tegisa,
dirobata tenisa
mimi, sedumi in disounile
Iana oinicilas in cridile
menuan ambi caron soueti
samito-ne urit- me -piseti?
Nu etnoi penna roceltont,
uo atanobi ro- sa -celtont
cauannos ardu gariti.
critus ougros me gabiti
auelos in dolias sueteti
no moi suetlon de tu bereti
ate-, iege, -rigasisi?
to- moi dera -bibrasisis?
Papon in samile, papon in tauile
Auelos sueteti uor magisi
Dera ougra loucint in nemisi
Dallos immi dacroun

sarmigetausa, pe 24 februarie 2015 - 13:05, a scris:

Balamache, te-am intrebat ceva: unde ai vazut tu pe net sute de texte trace?

There's no... TRACE of them.

searcher star trinteste un text fara sa dea textul originar, fara sursa și zice că ita galica. Se pune textul originar, apoi textul despartit in cuvinte, transliterart cu litere actuale, tradiucere, se arata sursa, adica autorul...

marcuzzzo, pe 24 februarie 2015 - 11:16, a scris:

Ai dreptate pana la un punct.

Uite cam aceleasi cuvinte si expresii le ragasim in multe alte limbi, stii foarte bine deoarece au fost prezentate de nenumarate ori pe forumul cu Originea ...

Problema care tu nu o intelegi este diferenta intre limbi, dialecte, respectiv variantele standardizate vs. nestandardizate ale celor doua, cam aici am avut si eu mult de furca.

In timp ce eu ii serveam lui Florin Croitoru texte intregi in dialecte italice si dialecte romanesti (aromana, meglenita si istroromana), el ma punea sa ascult pe Youtube aceste graiuri viu vorbite in limbaj nestandardizat sau cantece in graiurile nestandardizate, astfel siciliana pe care eu o asemuiam foarte intim cu romana a devenit o limba total neinteligibila pt. mine, idem aromana, istroromana, s.a.m.d

In acest context am cautat sa inteleg de unde provin aceste diferente colosale intre variantele standardizate si cele nestandardizate, astfel am ajuns la concluzia ca variantele standardizate sunt in fapt variante regionale ale limbilor principale pe cale savanta mai ales, pe cand celelalte sunt mult mai indepartate ...

In concluzie siciliana standardizata, puglieza standardizata, sarda si corsicana standardizate sunt toate variante locale de interferenta in speta ale limbii italiene culte.

Anumite aspecte ce par sa apropie unele limbi si dialecte italice fata de limba romana tin de fondul comun "galo-romano-franco-normand" la noi patruns in modernitate, la ei ceva mai vechi si in primul rand este vorba despre migratile greco-vlahe si albanezo-vlahe sau slavo-vlahe dinspre Dalmatia mai ales spre partea suddica si partea rasariteana a Italiei din antichitate si pana in perioada medievala tarzie.


PS: Pentru mine este usor sa inteleg aceste aspecte din prisma ardeleanului si morosanului ce sunt, mai exact limba ardeleneasca este o himera ce aproape nu mai seamana cu limba romana, dar nici ungurii nu o inteleg nici ei, in timp ce in media se vehiculeaza o falsa versiune dialectala cica ardeleneasca care este limba romana regionala din Ardealul de sud sau Oas-Maramures care are o intonatie specifica, cateva regionalisme dar este perfect inteligibila pt. orice cetatean rom^n.

Cam asa diferenta este intre limba ardeleneasca din zona Salaj-Chioar si limba romana varianta regionala din Ardeal, este ca si cum ai compara engleza cu franceza.

Edited by andromedaX, 25 February 2015 - 09:59.

Româna e o limbã romanicã, nu galicã. Problema e substratul. Ce limbã vorbeau strãmoșii românilor. Un cuvânt de substrat e „creț" și corespunde perfect cu un cuvânt galic. Și nu e singurul. O sã revin cu detalii când o sã am timp mai mult.

sarmigetausa, pe 25 februarie 2015 - 09:46, a scris:

Am mai zis in 15 randuri, sunt carti despre SUTELE - reale, de data asta - de texte galice.

Blestem galic de secol 3-4, in care apar cuvinte latinesti.
"Dessumiis Luge"

Andedion uediíumi diíiuion risun
Artiu mapon aruerriíatin, mapon aruerriíatin
Lopites sní eððdic sos brixtía anderon
Lucion floron nigrinon adgarion
Aemilíon paterin claudíon legitumon caelion pelign claudío pelign
Marcion uictorin asiatícon aððedillí
Lucion floron nigrinon adgarion
Aemilíon paterin claudíon legitumon caelion pelign claudío pelign
Marcion uictorin asiatícon aððedillí
Andedion uediíumi diíiuion risun
Artiu mapon aruerriíatin, mapon aruerriíatin
Lopites sní eððdic sos brixtía anderon
Etic secoui toncnaman toncsiíontío meíon toncsesit
Buetid ollon reguccambion exsops pissíiumítsoccaantí rissuis
Onson bissíet luge dessummiíis luge, dessumíis luge dessumíís luge.

cstrife, pe 25 februarie 2015 - 09:53, a scris:

Mare lucru, origine comuna IE. Sau migrarea unor termeni.

marcuzzzo, pe 25 februarie 2015 - 09:18, a scris:

Se observa foarte clar existenta unui popor proto-indo-european, apoi scindarea sa in doua componente, grupul slavo-germano-persan si grupul sudic latino-galic.

Apoi se observa realizarea unui grup central de interferenta grupul latino-galo-germanic, s.a.m.d

andromedaX, pe 25 februarie 2015 - 10:03, a scris:

Unde? Cand?...

Nu e mare lucru, dar e un oltean care umblã cu detectorul de metale și tot apare prin presã. Face cum face și numai celți dezgroapã. În general celții sunt bãgați sub preș, dar poate cã rolul lor în etnogeneza românilor trebuie reevaluat.

searcher-star, pe 25 februarie 2015 - 09:40, a scris:

Hallo franz, sau franc, deci celtogalii au inventat cratima virgula apostroful si semnul intrebarii?
Deshteptzi rau, nu prosti ca latinii inseamna.

Edited by leogoto, 25 February 2015 - 11:10.

Ca de obicei unii se leaga de detalii uitand, convenabil, esentialul discutiei.

Eu vad ca in sec 3-4 idiomul celt, brezh cum ii zic celtii sau breaz cum presupun eu, era bine mersi in Gallia.
In context ar fi de vazut doua site-uri care mi se par interesante dar mai greu cu copipeist pe telefon, si-anume balkancelts si atlanticreligion care vin exact cu aceasta ipoteza a unui continuum etnocultural sudeuropean, de substrat pt asa-zisele natiuni romanicw

searcher-star, pe 25 februarie 2015 - 09:58, a scris:

Si inc-o chestie, asa d-amorul artei
Remarc o abundentza remarcabila a secventzei "on" on acest text. Ghici on ce alte texte tot asa se identifica on abundentza secventza "on". Ai ghicit, pe placile de plumb de la Institutul Parvan.
Bonus un ursuletz de plush: ghici pe ce scriau galii injuraturi blesteme acatiste pomelnice felicitari: ai ghicit, pe mici placutze de plumb - google gaulish lead tablets.
Am plecat la shaiba, 'ai noroc va salutez.

Edited by leogoto, 25 February 2015 - 11:45.

Vai de mine am căzut pe spate acuşi ce-am aflat.

leogoto, pe 25 februarie 2015 - 11:42, a scris:

1Dar nu mai e acum.
In alta ordine de idei, texte de-astea gasesti prin toata Galia, nu doar intr-un loc. Deci, AVEM o limba vorbita peste tot, care acuma nu se mai vorbeste. Asta pentru cine crede ca asa ceva nu e posibil.
2Nu c-as fi lingvist dar textele astea seamana mai degraba a greaca decat a rom^neasca... apropos, unii francezi tot insistau ca ei is troieni. Pai ar fi un indiciu.
3Gasesti si tu cateva detalii si gata-s rom^nii gali... sau galii rom^ni. Whatever.

leogoto, pe 25 februarie 2015 - 11:42, a scris:

Bine ar fi sa te marginesti la shaiba...
Si sa nu mai dai atata 'ai noroc. Se vede ca ciocnesti cam mult, dupa consistenta rationamentelor si legaturilor intre idei.

Edited by searcher-star, 25 February 2015 - 12:48.