Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a
Last Updated: Mar 28 2024 18:01, Started by
lucifer76
, Mar 17 2012 09:14
·
3
#3
Posted 17 March 2012 - 10:06
http://en.wiktionary...ki/ŃĐ»#Bashkir
Bashkir "UL" = EL, EA !!! [edit]Pronoun ул (ul) he, she, it Мин уны яратам. Min unı yaratam. I love him/her. [edit]Declension [hide ]declension of ул (UL) nominative ул (ul) accusative уны (unı) dative уға (uğa) locative унда (unda) ablative унан (unan) genitive уның (unıñ) See also [hide ]Bashkir personal pronouns singular plural 1st person мин (min) беҙ (beð) 2nd person familiar һин (hin) һеҙ (heð) polite һеҙ (heð) 3rd person ул (ul) улар (ular = EI, ELE) http://en.wiktionary...wiki/hu#Maltese Maltese [edit]Etymology From Arabic هو (huwa) [edit]Pronunciation IPA: /uː/ [edit]Pronoun hu he [edit]Inflection [hide ]inflected forms of hu positive huwa, hu negative mhuwiex, mhux possessive pronoun tiegħu basic suffix -u, -h direct object suffix -u, -h indirect object suffix -lu http://en.wiktionary...Church_Slavonic Old Church Slavonic [edit]Etymology From Proto-Slavic *onъ. [edit]Pronoun онъ (onŭ) m he, that one there, that one yonder [edit]Declension Singular Dual Plural nominative онъ она они genitive оного оною онѣхъ dative ономѹ онѣма онѣмъ accusative онъ она онꙑ instrumental онѣмь онѣма онѣми locative ономь оною онѣхъ Persian [edit]Pronunciation IPA: /uː/ audio (file) [edit]Pronoun Dari او Iranian Persian او Tajik ӯ او (u) she he Colloquially, contracted to اونو (uno) when used with the direct-object particle را (râ). Only used for animate referents, that is "he" and "she", not "it". http://en.wiktionary...ki/ۧÙ#Persian ALTCEVA SHOKANT: Arabic [edit]Conjunction أو (’au) or REVENIM: Urdu [edit]Etymology 1 From Sanskrit. [edit]Adverb او (iva) (VEZI(lat.). ILLUM, ILLA, IDDA). Turkmen [edit]Pronoun ol (personal) she, he, it, that [edit]Declension [hide ] declension of ol singular plural nominative ol olar accusative ony olary genitive onuò olaryò dative oòa olara locative onda olarda ablative ondan olardan [hide ]Turkmen personal pronouns singular plural 1st person men biz 2nd person familiar sen siz polite siz 3rd person ol olar Etymology From Proto-Slavic *onъ, from Proto-Indo-European *h₂eno- (“that”). ADICA "IE /IA" !!! http://en.wiktionary... Crimean Tatar [edit]Pronoun o (personal) he, she, it [edit]Pronoun o (demonstrative) that (in the northern dialect) anav http://en.wiktionary.org/wiki/o#Azeri Dutch [edit]Pronunciation IPA: /i/ [edit]Pronoun ie Third-person singular, masculine, subjective, mute form: he. hoe doet ie dat?, 'how does he do that?' [edit]Usage notes Generally, this form is not used in Flanders, and in the Netherlands it is largely restricted to spoken language. Occasionally, die is used instead: Zei die dat? — Did he say that? [edit]Declension [hide ]Dutch personal pronouns subject object possessive reflexive singular full unstr. full unstr. full unstr. pred. 1st person ik 'k1 mij me mijn m'n1 mijne me 2nd person jij je jou je jouw je jouwe je 2nd person dialectal gij ge u – uw – uwe u 2nd person formal u – u – uw – uwe zich 3rd person masculine hij ie1 hem 'm1 zijn z'n1 zijne zich 3rd person feminine zij ze haar 'r1, d'r1 haar 'r1, d'r1 hare zich 3rd person neuter het 't1 het 't1 zijn z'n1 zijne zich plural 1st person wij we ons – ons, onze2 – onze ons 2nd person jullie je jullie je jullie je – je 2nd person dialectal gij ge u – uw – uwe u 2nd person formal u – u – uw – uwe zich 3rd person zij ze hen3, hun4 ze hun – hunne zich 1) Not as common in written language. 2) Inflected as an adjective. 3) In prescriptivist use, used only as direct object (accusative). 4) In prescriptivist use, used only as indirect object (dative). http://en.wiktionary.org/wiki/ie#Dutch Chuvash: (both male and female) вӑл (vӑl) Danish [edit]Etymology From Old Norse hann (dative hánum). Third person: hun GEORGIAN third person Pronoun "IS" (vezi. COPAC-I /COPAC-II /COPACI -îS ) ის (is) http://en.wiktionary...ááĄ#Georgian GREEK: AUT-OS ( vezi lat. -US /-um) Bulgarian [edit]Pronunciation IPA: /t̪ɔj/ [edit]Pronoun той (toj) he, the masculine third person singular pronoun in the nominative case Той ми е баща. - He is my father. Той мина през онази врата. - He went through that door. it (when the grammatical gender of the object/thing/animal etc., being referred to, is masculine) Мусала е най-високият връх в България. Той е висок 2925 метра. - Musala is the highest peak in Bulgaria. It is 2,925 m high. [edit]See also [hide ]Bulgarian personal pronouns Number Person Gender Nominative (subject) Accusative (direct complement) Dative (indirect complement) Prepositional Full Short Full Short Singular First — аз мен, мене ме мене ми мен, мене Second — ти теб, тебе те тебе ти теб, тебе Third Masculine той него го нему му него Feminine тя нея я ней ѝ нея Neuter то него го нему му него Plural First — ние, ний нас ни нам ни нас Second — вие, вий вас ви вам ви вас Third — те тях ги тям им тях |
#5
Posted 17 March 2012 - 11:31
Pentru cei care o sa ma trimita la latinescul ECCE-ILLUM (acela):
AICI, ICI, (ACESTA): http://en.wiktionary.org/wiki/here Latvian: če (lv), čeit (lv) [ ȚE /ȚEIT] Lithuanian: èia (lt) [ȚIA] Armenian: aysteġ Bengali: ekhan Georgian: ak‘ Telugu: ikkaDa Russian: SIUDA Samogitian: èė, èiuonās [ȚE ] Latgalian: ite Latgalian language - Wikipedia, the free encyclopedia en.wikipedia.org/wiki/Latgalian_language - Traducerea acestei pagini Latgalian language can mean one of the following: It was a language spoken by Latgalians in a great part of the area which is now Latvia. Latgalian was a ... SANSKRIT: Ake = near Ake = far Ake ind. loc. hitherward florrea2, on 17th March 2012, 10:32, said: tu ce vrei să spui cu asta Cyber? Ii aratam lui Marcuzzo ca nu are dreptate, ca articolul hotarat /nehotarat nu este apanajul exclusiv al limbilor "neo-romanice", latina nu il are de loc, iar alte limbi il au. Chiar daca ma refer la o varietate de limbi, discutam despre spatiul indo-european pe unde bantuiau triburile getice de la Ural pana la Atlantic, chiar pana la Pacific, discutam despre intruziuni arhaice in limbile turcice, uralo-altaice, indo-iranice, caucaziene, ... Edited by Endinion, 17 March 2012 - 11:38. |
#6
Posted 17 March 2012 - 11:50
Endinion, on 17th March 2012, 11:31, said: Ii aratam lui Marcuzzo ca nu are dreptate, ca articolul hotarat /nehotarat nu este apanajul exclusiv al limbilor "neo-romanice", latina nu il are de loc, iar alte limbi il au. A-ha! Latina nu l-a avut deloc! Și dacii de unde l-au învățat pre cînd au transformat latina ? Italienii și restul l-au luat de undeva sau l-au inventat? Latinomanii, mai ales academicienii, au desigur răspuns și la asta. Ar fi mai bine să faci astfel de analize pe texte scurte. Acolo se vede și ce fel de gramatică prezintă un text. Marcuțo e bun că îți ridică mingi la fileu, încolo.....e la nivelul lui Fane. De curînd mi-a reproșat că am citit un text scris în greacă în romînește schimbînd niște litere.El crede că se poate așa ceva. Să experimenteze dacă merge asta nu ii dă prin cap. |
#8
Posted 17 March 2012 - 14:06
Am renuntat de mult sa inteleg ce spune edinion..el vorbeste o ramana atat de enigmatica precum era limba dacilor pe care si-o preface in cap.
|
#9
Posted 17 March 2012 - 21:15
adbque, on 17th March 2012, 12:22, said: Eu am o sugestie pentru titlu. Ce-ai zice de: „Dacii și romanii vorbeau limbi asemănătoare?” E foarte bună sugestia. Asta e și exprimarea corectă. Dacii și romanii vorbeau numeroase limbi, adică dacii vorbeau una și romanii vorbeau multe limbi.Unii mai rupeau ceva latină, dar cei mai mulți nu vorbeau decît limbile lor. Una din greșelile generalizate este să fie socotit că romanii vorbeau latinește. În realitate latina veche era dusă de mult, de sute de ani, pe vremea lui Traian. La Roma nu mai era populație latină ci numeroase populații venite, așa cam cum de multă vreme e pe la New York. Desigur chiar la Roma acești oameni vorbeau și limbile lor.Scrie Cicero că nu ii mai place Roma pt că noaptea nu poți dormi de huruitul carelor care aprovizionează oprașul iar ziua mai peste tot auzi vorbă grecească.Numeroși oameni vorbind alte dialecte italice au mărit Roma și au înlocuit cu idiomurile lor vechea limbă latină. A rezistat doar ce era scris, adică latina cultă, limbă care fusese modificată cam mult de scriitori sub influența limbii grecești așa cum și alții au făcut mai tîrziu de ex francezii în sec 17,18,19 și romînii în sec 19, 20, cînd au băgat inutil numneroase cuvinte în limbă din latina cultă. Dacă vreți să vedeți cît semăna latina cultă cu limba dacilor comparați un text popular de azi, care nu conțimne neologisme, cu un text latinesc despre același subiect. Pt latina populară se poate folosi un dialect italic de azi. Dialectele italice s-au vorbit și pe cînd Roma se forma.Unele din ele au dispărut, dar sunetul limbii populare s-a păstrat pt că sunetul unei limbi se păstrează cel mai mult. El se face simțit chiar dacă vorbitorii trec la folosința altei limbi și uită cu totul vechea lor limbă. Romani erau cei din imperiu, adică și egiptenii, sirienii, berberii din Africa, celții, germanii, britanii. Desigur aceștia nu vorbeau latinește deloc. În Peninsula Balcanică tracii vorbeau dialectele lor și grecii dialectele grecești.Vorbitorii de latină erau rarități. Din cauza asemănării generale ale grupurilor lingvistice savanții au creziut și unii încă mai cred că din latină s-au format alte limbi.E fals. Latina veche vorbită a dispărut în antichitate. Ea s-a vorbit într-o regiune care începe acolo unde e Roma și se termină la Sud de Neapole. Pt demonstrația practică a diferenței dintre latină și limba traco-dacă voi da mîine textele. |
#10
Posted 17 March 2012 - 21:29
Dialectele Italiene de azi nu sunt limbile italice de atunci.
Si,adevarat spui,la Roma traiau mai multe populatii ca la New York de astazi. Doar ca,fie la New York,fie la Roma,ele trebuiau sa vorbeasca limba locului: Engleza si Latina. |
|
#11
Posted 17 March 2012 - 21:49
florrea2, on 17th March 2012, 11:50, said: A-ha! Latina nu l-a avut deloc! Și dacii de unde l-au învățat pre cînd au transformat latina ? dacii au transformat latina? Pai in primul rand trebuie sa demonstrezi ca au existat daci dupa cucerirea Daciei de romani. N-o poti demonstra. In lipsa dacilor ce poti vorbi? Aha, placute de plumb! Bun. Te inteleg. Maine cand te vizitez la salon iti aduc portocale. florrea2, on 17th March 2012, 21:15, said: În Peninsula Balcanică tracii vorbeau dialectele lor și grecii dialectele grecești.Vorbitorii de latină erau rarități. sa vedem ce limba se vorbea in Balcani si in Dacia. Pornim cu inscriptiile: [ http://www.balkantravellers.com/images/stories/routes_less_traveled/eastern_serbia/serbia_tabula_traiana.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#12
Posted 17 March 2012 - 23:18
vlachian, on 17th March 2012, 21:49, said: care daci bre? dacii au transformat latina? Pai in primul rand trebuie sa demonstrezi ca au existat daci dupa cucerirea Daciei de romani. N-o poti demonstra. Asa ca daca vrei sa catzi Daci, ce si cand si unde mai faceau si ce mai ziceau, nu uzi sau femei ude, iata ce relatau fratii italieni, iezuiti sau nu, umblati prin Dacia: Ioannis Bisselii: arianism.jpg 331.5K 157 downloads Domenico Sestini: domenico_sestini___daci.jpg 42K 130 downloads domenico_sestini___dacii.jpg 52.01K 100 downloads Deci la vremea excursiei lui Sestini prin Ardeal - undeva la 1780 - identitatea de "daci" era bine-mersi cunoscuta si asumata si de tzaranii daci care n-aveau prea multa stiinta de carte - ca si de conlocuitorii lor mai favorizati social care stiau ca vorbesc cu daci [povesteau si turistilor, dupa cum se vede] dar care conlocuitori, fiind mai cultivati si mai disciplinati, de regula mentineau in scris "silenzio stampa" a.k.a. "omerta" pe aceasta tema. N-au avut timp sa-l anunte si pe Sestini sa-si tina gura sau condeiul, din pacate pentru voi. Si vorbind de lucruri vorbe fapte si situatii din Dacia, si pre- si post-romana - Vito Peluzio aude si transcrie un cuvant foarte ciudat in Dacia - cica, auzi colo, "suintha": matasuintha.jpg 66.3K 94 downloads ..."suintha", adica un cuvant intalnit nu doar in Dacia sau Getia, ci hat in Spania, la cetateni care nu erau capshunari: chindasuinthus.jpg 24.68K 110 downloads ...ba chiar foloseau, cum iese din poza de mai sus, un model de cruce interesant - dar nu fara pereche: catedrala.jpg 124.85K 138 downloads ....model de cruce pe care cand d-l Iorga l-a vazut accidental undeva in Dacia numaidecat a cerut sa fie varuit pe deasupra, caci ii cauza fandacsie la naturelul simtitoriu: iorga.jpg 44.29K 126 downloads Boon.. si-amu nu-mi dau seama prea bine, ce popor e crestin arrianic si foloseste cuvantul "suinta" in loc de "sancta" sau de "sveti" sau de "heilige" si lasa piese in cloisonne ca pe Columna Traiana peste tot pe unde merje [inclusiv in gropi la Pietroasa sau in morminte la Turda sau la Apahida] si merje roata-roata din Dacia pana in Spania [da' cum a ajuns in Dacia nu poate nimeni dovedi]? Getii carora unii le ziceau si goti cumva desi vorbeau aceeasi limba cu dacii? LOL. Edited by leogoto, 17 March 2012 - 23:33. |
#13
Posted 17 March 2012 - 23:39
Auzi mic falsificator.
Eu sunt italian si am citit ce-ai postat. Acolo nu se face referire la fapt ca taranii stiau de identitatea daca. Cand compilatorul face uz de denumire "dacia" si "poporul dac",este un vorba de un limbaj cult,de elita. Precum savantii din epoca numeau Francia, Galia,si Spania,Hiberia. Nu zice nicaieri ca taranii aveau cunostinta de vechiul nume al dacilor. Insa nu te-ai saturat sa spui minciuni? |
#14
Posted 17 March 2012 - 23:53
marcuzzzo, on 17th March 2012, 23:39, said: Auzi mic falsificator. Eu sunt italian si am citit ce-ai postat. Acolo nu se face referire la fapt ca taranii stiau de identitatea daca. Cand compilatorul face uz de denumire "dacia" si "poporul dac",este un vorba de un limbaj cult,de elita. Precum savantii din epoca numeau Francia, Galia,si Spania,Hiberia. Nu zice nicaieri ca taranii aveau cunostinta de vechiul nume al dacilor. Insa nu te-ai saturat sa spui minciuni? Sestini nu e "compilator" cum "compilator" nu e nici unul din aia de mai sus - e vorba de persoane care au umblat si erau informate de la sursa, de la fata locului, nu din ziarul "Scanteia" sau cum s-o fi chemand "Trompeta Europei" la vremea respectiva. Sestini deci vede la fata locului si povesteste foarte limpede ce vede in Transilvania la 1780, anume diferenta intre "nazioni tolerate" - incluzand "i Valachi", pe de o parte - si pe de alta parte "il Dacio", "popolo soggiogato" care nici macar "nazione tolerata" nu e. Nu-ti explic diferenta intre sensurile medievale ale termenilor "natio" si "populus" ca e inutil, oricum nu te-ajuta instrumentarul de cunostinte. E cumva necesar sa-ti traduc ce-nseamna "silenzio stampa" si "omerta"? Zi, ca te-ajut cu cea mai mare placere. De asemenea, e evident ca sasii la care Sestini e gazduit disting si ei, foarte bine, intre "i Valachi", si "Dacij" - dupa cum diferenta dintre ei insisi si "i Valachi" o disting si "Dacij" hotarati sa-si faca singuri dreptate dupa vechi privilegii date de ceva imparat [nu se stie bine care imparat anume insa]. Deci nu e vorba de nici o elita si nici un limbaj cult. Iar daca e ceva ce nu-ti convine ca am gasit in scrierile unor italieni umblati pe-aci, si am reprodus identic, si n-am transcris n-am modificat nimic, fa tataie reclamatie pe unde crezi ca ai avea sorti de izbanda. Hai, pa. Edited by leogoto, 18 March 2012 - 00:02. |
#15
Posted 18 March 2012 - 07:55
leogoto, on 17th March 2012, 23:53, said: Sestini nu e "compilator" cum "compilator" nu e nici unul din aia de mai sus - e vorba de persoane care au umblat si erau informate de la sursa, de la fata locului, nu din ziarul "Scanteia" sau cum s-o fi chemand "Trompeta Europei" la vremea respectiva. Sestini deci vede la fata locului si povesteste foarte limpede ce vede in Transilvania la 1780, anume diferenta intre "nazioni tolerate" - incluzand "i Valachi", pe de o parte - si pe de alta parte "il Dacio", "popolo soggiogato" care nici macar "nazione tolerata" nu e. Nu-ti explic diferenta intre sensurile medievale ale termenilor "natio" si "populus" ca e inutil, oricum nu te-ajuta instrumentarul de cunostinte. E cumva necesar sa-ti traduc ce-nseamna "silenzio stampa" si "omerta"? Zi, ca te-ajut cu cea mai mare placere. De asemenea, e evident ca sasii la care Sestini e gazduit disting si ei, foarte bine, intre "i Valachi", si "Dacij" - dupa cum diferenta dintre ei insisi si "i Valachi" o disting si "Dacij" hotarati sa-si faca singuri dreptate dupa vechi privilegii date de ceva imparat [nu se stie bine care imparat anume insa]. Deci nu e vorba de nici o elita si nici un limbaj cult. Iar daca e ceva ce nu-ti convine ca am gasit in scrierile unor italieni umblati pe-aci, si am reprodus identic, si n-am transcris n-am modificat nimic, fa tataie reclamatie pe unde crezi ca ai avea sorti de izbanda. Hai, pa. Asadar vlahii erau fie arom^ni+greci+armeni, fie erau tot daci veniti din afara, adica din Valachia, din Podolia, Galitia, ... |
|
#16
Posted 18 March 2012 - 08:44
Etymology
From Proto-Slavic *vidъ, from Proto-Indo-European *weyd- (“to know; see”). Cognate with English wit, German wissen, Dutch weten, Latin videō (whence English vision, video), Ancient Greek εἴδω (eidō) and ἱστορία (historía) (whence English history), Sanskrit वेत्ति (vétti) and वेद (véda). VID (Cyrillic spelling ви̑д) |
#17
Posted 18 March 2012 - 10:38
leogoto, on 17th March 2012, 22:53, said: Sestini nu e "compilator" cum "compilator" nu e nici unul din aia de mai sus - e vorba de persoane care au umblat si erau informate de la sursa, de la fata locului, nu din ziarul "Scanteia" sau cum s-o fi chemand "Trompeta Europei" la vremea respectiva. Sestini deci vede la fata locului si povesteste foarte limpede ce vede in Transilvania la 1780, anume diferenta intre "nazioni tolerate" - incluzand "i Valachi", pe de o parte - si pe de alta parte "il Dacio", "popolo soggiogato" care nici macar "nazione tolerata" nu e. Nu-ti explic diferenta intre sensurile medievale ale termenilor "natio" si "populus" ca e inutil, oricum nu te-ajuta instrumentarul de cunostinte. E cumva necesar sa-ti traduc ce-nseamna "silenzio stampa" si "omerta"? Zi, ca te-ajut cu cea mai mare placere. De asemenea, e evident ca sasii la care Sestini e gazduit disting si ei, foarte bine, intre "i Valachi", si "Dacij" - dupa cum diferenta dintre ei insisi si "i Valachi" o disting si "Dacij" hotarati sa-si faca singuri dreptate dupa vechi privilegii date de ceva imparat [nu se stie bine care imparat anume insa]. Deci nu e vorba de nici o elita si nici un limbaj cult. Iar daca e ceva ce nu-ti convine ca am gasit in scrierile unor italieni umblati pe-aci, si am reprodus identic, si n-am transcris n-am modificat nimic, fa tataie reclamatie pe unde crezi ca ai avea sorti de izbanda. Hai, pa. Din pacate pentru tine as putea sa-ti dau lectii de istorie chiar daca e vorba de Romania si nu de Italia,asta la numarul unu. In al doilea rand nu stii cum sa citesti sursele pe care le-ai la indemana,nu intelegi limbajul de specialitate al epocii,in sfarsit habar n-ai de nimic. Dupa tine in spatele istoriei ar exista intotdeauna conjurari,falisificatii,rastalmaciri doar sa inrobeasca poporul roman! Intelegi pana unde-ti merge delirul? Toata lumea ar fi suparata de s-ar dovedi ca poporul roman nu vorbeste o limba venind din latina,ci una daca!! Este complet inutil sa mai adaugam ceva acestor imbecilitati scornite din mintea unor frustrati,alienati mintali,care de mai multe ori nu-si gasesc rostul in viata decat sa-si inchipuie basme fantastice. |
#18
Posted 18 March 2012 - 11:00
marcuzzzo, on 18th March 2012, 10:38, said: Din pacate pentru tine as putea sa-ti dau lectii de istorie chiar daca e vorba de Romania si nu de Italia,asta la numarul unu. marcuzzzo, on 18th March 2012, 10:38, said: Toata lumea ar fi suparata de s-ar dovedi ca poporul roman nu vorbeste o limba venind din latina,ci una daca!! |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users