Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Despre compania de aministrare Sq...

Durere taietura deget dupa 2 luni

Dalți gravare lemn

Didgeridoo
 Motorola Edge 50 Ultra

Gaura perete apartament cu evitar...

Orientare antena prime focus

Problema conectare mail yahoo
 comisioane asociatie proprietari

Primul sistem de televiziune cu p...

Internetul este neutilizabil fara...

Eroare cloud burn icopy face id
 DermaRoller ce este ?

Articole limba Germana

Cum se imparte legal o mostenire ...

Avem sanse sa avem energie electr...
 

Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

* * * - - 2 votes
  • Please log in to reply
9976 replies to this topic

#1
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Continuarea topicului de peste 500 de pagini de aici
Daca are cineva vreo idee despre un subtitlu mai bun, sa imi zica.

Edited by lucifer76, 17 March 2012 - 09:20.


#2
Ann0nyym0us

Ann0nyym0us

    Arrogant bastard

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 17,411
  • Înscris: 15.12.2009
Pune un link in vechiul topic, catre asta.

#3
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007
http://en.wiktionary...ki/ул#Bashkir


Bashkir

"UL" = EL, EA !!!

[edit]Pronoun

ул (ul)
he, she, it

Мин уны яратам.
Min unı yaratam.
I love him/her.

[edit]Declension
[hide ]declension of ул (UL)

nominative ул (ul)
accusative уны (unı)
dative уға (uğa)
locative унда (unda)
ablative унан (unan)
genitive уның (unıñ)


See also
[hide ]Bashkir personal pronouns
singular plural
1st person мин (min) беҙ (beð)
2nd person familiar һин (hin) һеҙ (heð)
polite һеҙ (heð)
3rd person ул (ul) улар (ular = EI, ELE)


http://en.wiktionary...wiki/hu#Maltese

Maltese

[edit]Etymology
From Arabic هو (huwa)
[edit]Pronunciation
IPA: /uː/
[edit]Pronoun
hu
he

[edit]Inflection
[hide ]inflected forms of hu

positive huwa, hu
negative mhuwiex, mhux
possessive pronoun tiegħu

basic suffix -u, -h
direct object suffix -u, -h

indirect object suffix -lu



http://en.wiktionary...Church_Slavonic

Old Church Slavonic

[edit]Etymology
From Proto-Slavic *onъ.
[edit]Pronoun
онъ (onŭ) m
he, that one there, that one yonder
[edit]Declension
Singular Dual Plural
nominative онъ она они
genitive оного оною онѣхъ
dative ономѹ онѣма онѣмъ
accusative онъ она онꙑ
instrumental онѣмь онѣма онѣми
locative ономь оною онѣхъ


Persian

[edit]Pronunciation
IPA: /uː/
audio

(file)
[edit]Pronoun

Dari او‍
Iranian Persian او‍
Tajik ‍ӯ‍
او (u)

she
he


Colloquially, contracted to اونو (uno) when used with the direct-object particle را (r).

Only used for animate referents, that is "he" and "she", not "it".
http://en.wiktionary...ki/او#Persian


ALTCEVA SHOKANT:

Arabic

[edit]Conjunction
أو  (’au)
or


REVENIM:

Urdu

[edit]Etymology 1
From Sanskrit.
[edit]Adverb
او (iva) (VEZI(lat.).  ILLUM, ILLA, IDDA).


Turkmen

[edit]Pronoun
ol
(personal) she, he, it, that
[edit]Declension

[hide ]    declension of ol
singular plural
nominative ol olar
accusative ony olary
genitive onu olary
dative oa olara

locative onda olarda
ablative ondan olardan


[hide ]Turkmen personal pronouns
singular plural
1st person men biz
2nd person familiar sen siz
polite siz
3rd person ol olar


Etymology
From Proto-Slavic *onъ, from Proto-Indo-European *h₂eno- (“that”). ADICA "IE /IA" !!!


http://en.wiktionary...


Crimean Tatar

[edit]Pronoun

o (personal)
he, she, it
[edit]Pronoun
o (demonstrative)
that
(in the northern dialect) anav

http://en.wiktionary.org/wiki/o#Azeri

Dutch

[edit]Pronunciation
IPA: /i/
[edit]Pronoun
ie
Third-person singular, masculine, subjective, mute form: he.
hoe doet ie dat?, 'how does he do that?'
[edit]Usage notes
Generally, this form is not used in Flanders, and in the Netherlands it is largely restricted to spoken language. Occasionally, die is used instead: Zei die dat? — Did he say that?
[edit]Declension
[hide ]Dutch personal pronouns
subject object possessive reflexive
singular full unstr. full unstr. full unstr. pred.
1st person ik 'k1 mij me mijn m'n1 mijne me
2nd person jij je jou je jouw je jouwe je
2nd person dialectal gij ge u – uw – uwe u
2nd person formal u – u – uw – uwe zich
3rd person masculine hij ie1 hem 'm1 zijn z'n1 zijne zich
3rd person feminine zij ze haar 'r1, d'r1 haar 'r1, d'r1 hare zich
3rd person neuter het 't1 het 't1 zijn z'n1 zijne zich
plural
1st person wij we ons – ons, onze2 – onze ons
2nd person jullie je jullie je jullie je – je
2nd person dialectal gij ge u – uw – uwe u
2nd person formal u – u – uw – uwe zich
3rd person zij ze hen3, hun4 ze hun – hunne zich
1) Not as common in written language.
2) Inflected as an adjective. 3) In prescriptivist use, used only as direct object (accusative).
4) In prescriptivist use, used only as indirect object (dative).

http://en.wiktionary.org/wiki/ie#Dutch

Chuvash: (both male and female) вӑл (vӑl)

Danish

[edit]Etymology
From Old Norse hann (dative hnum).

Third person: hun


GEORGIAN third person Pronoun "IS" (vezi. COPAC-I /COPAC-II /COPACI -S )
ის (is)


http://en.wiktionary...ის#Georgian

GREEK: AUT-OS ( vezi lat. -US /-um)



Bulgarian

[edit]Pronunciation
IPA: /t̪ɔj/
[edit]Pronoun
той (toj)
he, the masculine third person singular pronoun in the nominative case
Той ми е баща. - He is my father.
Той мина през онази врата. - He went through that door.
it (when the grammatical gender of the object/thing/animal etc., being referred to, is masculine)
Мусала е най-високият връх в България. Той е висок 2925 метра. - Musala is the highest peak in Bulgaria. It is 2,925 m high.
[edit]See also
[hide ]Bulgarian personal pronouns
Number Person Gender Nominative
(subject) Accusative
(direct complement) Dative
(indirect complement) Prepositional
Full Short Full Short
Singular First — аз мен, мене ме мене ми мен, мене
Second — ти теб, тебе те тебе ти теб, тебе
Third Masculine той него го нему му него
Feminine тя нея я ней ѝ нея
Neuter то него го нему му него
Plural First — ние, ний нас ни нам ни нас
Second — вие, вий вас ви вам ви вас
Third — те тях ги тям им тях

#4
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011
tu ce vrei s spui cu asta Cyber?

#5
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007
Pentru cei care o sa ma trimita la latinescul ECCE-ILLUM (acela):


AICI, ICI, (ACESTA):
http://en.wiktionary.org/wiki/here

Latvian: e (lv), eit (lv) [ E /EIT]
Lithuanian: ia (lt) [IA]

Armenian: aysteġ

Bengali: ekhan
Georgian: ak‘

Telugu: ikkaDa

Russian:  SIUDA

Samogitian: ė, iuonās [E ]
Latgalian: ite


Latgalian language - Wikipedia, the free encyclopedia
en.wikipedia.org/wiki/Latgalian_language - Traducerea acestei pagini
Latgalian language can mean one of the following: It was a language spoken by Latgalians in a great part of the area which is now Latvia. Latgalian was a ...

SANSKRIT:

Ake = near
Ake = far


Ake ind. loc. hitherward

 florrea2, on 17th March 2012, 10:32, said:

tu ce vrei s spui cu asta Cyber?

Ii aratam lui Marcuzzo ca nu are dreptate, ca articolul hotarat /nehotarat nu este apanajul exclusiv al limbilor "neo-romanice", latina nu il are de loc, iar alte limbi il au. Chiar daca ma refer la o varietate de limbi, discutam despre spatiul indo-european pe unde bantuiau triburile getice de la Ural pana la Atlantic, chiar pana la Pacific, discutam despre intruziuni arhaice in limbile turcice, uralo-altaice, indo-iranice, caucaziene, ... B)

Edited by Endinion, 17 March 2012 - 11:38.


#6
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011

 Endinion, on 17th March 2012, 11:31, said:

Ii aratam lui Marcuzzo ca nu are dreptate, ca articolul hotarat /nehotarat nu este apanajul exclusiv al limbilor "neo-romanice", latina nu il are de loc, iar alte limbi il au.

A-ha! Latina nu l-a avut deloc! i dacii de unde l-au nvat pre cnd au transformat latina ? Italienii i restul l-au luat de undeva sau l-au inventat? Latinomanii, mai ales academicienii, au desigur rspuns i la asta.
Ar fi mai bine s faci astfel de analize pe texte scurte. Acolo se vede i ce fel de gramatic prezint un text.
Marcuo e bun c i ridic mingi la fileu, ncolo.....e la nivelul lui Fane. De curnd mi-a reproat c am citit un text scris n greac n romnete schimbnd nite litere.El crede c se poate aa ceva. S experimenteze dac merge asta nu ii d prin cap.

#7
adbque

adbque

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 377
  • Înscris: 27.08.2008

 lucifer76, on 17th March 2012, 09:14, said:

Continuarea topicului de peste 500 de pagini de aici
Daca are cineva vreo idee despre un subtitlu mai bun, sa imi zica.

Eu am o sugestie pentru titlu.
Ce-ai zice de: „Dacii i romanii vorbeau limbi asemntoare?”

#8
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Am renuntat de mult sa inteleg ce spune edinion..el vorbeste o ramana atat de enigmatica precum era limba dacilor pe care si-o preface in cap.

#9
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011

 adbque, on 17th March 2012, 12:22, said:

Eu am o sugestie pentru titlu.
Ce-ai zice de: „Dacii i romanii vorbeau limbi asemntoare?”

E foarte bun sugestia. Asta e i exprimarea corect.
Dacii i romanii vorbeau numeroase limbi, adic dacii vorbeau una i romanii vorbeau multe limbi.Unii mai rupeau ceva latin, dar cei mai muli nu vorbeau dect limbile lor. Una din greelile generalizate este s fie socotit c romanii vorbeau latinete. n realitate latina veche era dus de mult, de sute de ani, pe vremea lui Traian. La Roma nu mai era populaie latin ci numeroase populaii venite, aa cam cum de mult vreme e pe la New York. Desigur chiar la Roma aceti oameni vorbeau i limbile lor.Scrie Cicero c nu ii mai place Roma pt c noaptea nu poi dormi de huruitul carelor care aprovizioneaz opraul iar ziua mai peste tot auzi vorb greceasc.Numeroi oameni vorbind alte dialecte italice au mrit Roma i au nlocuit cu idiomurile lor vechea limb latin. A rezistat doar ce era scris, adic latina  cult, limb care fusese modificat cam mult de scriitori sub influena limbii greceti aa cum i alii au fcut mai trziu de ex francezii n sec 17,18,19 i romnii n sec 19, 20, cnd au bgat inutil numneroase cuvinte  n limb din latina cult.
Dac vrei s vedei ct semna latina cult cu limba dacilor  comparai un text popular de azi, care nu conimne neologisme, cu un text latinesc despre acelai subiect.
Pt latina popular se poate folosi un dialect italic de azi. Dialectele italice s-au vorbit i pe cnd Roma se forma.Unele din ele au disprut, dar sunetul limbii populare s-a pstrat pt c sunetul unei limbi se pstreaz cel mai mult. El se face simit chiar dac vorbitorii trec la folosina altei limbi i uit cu totul vechea lor limb.
Romani erau cei din imperiu, adic i egiptenii, sirienii, berberii din Africa, celii, germanii, britanii. Desigur acetia nu vorbeau latinete deloc. n Peninsula Balcanic tracii vorbeau dialectele lor i grecii dialectele greceti.Vorbitorii de latin erau rariti. Din cauza asemnrii generale ale grupurilor lingvistice savanii au creziut i unii nc mai cred c din latin s-au format alte limbi.E fals. Latina veche vorbit a disprut n antichitate. Ea s-a vorbit ntr-o regiune care ncepe acolo unde e Roma i se termin la Sud de Neapole. Pt demonstraia practic a diferenei dintre latin i limba traco-dac voi da mine textele.

#10
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Dialectele Italiene de azi nu sunt limbile italice de atunci.
Si,adevarat spui,la Roma traiau mai multe populatii ca la New York de astazi.
Doar ca,fie la New York,fie la Roma,ele trebuiau sa vorbeasca limba locului: Engleza si Latina.

#11
vlachian

vlachian

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,720
  • Înscris: 30.07.2011

 florrea2, on 17th March 2012, 11:50, said:

A-ha! Latina nu l-a avut deloc! i dacii de unde l-au nvat pre cnd au transformat latina ?
care daci bre?
dacii au transformat latina?
Pai in primul rand trebuie sa demonstrezi ca au existat daci dupa cucerirea Daciei de romani.
N-o poti demonstra.
In lipsa dacilor ce poti vorbi?
Aha, placute de plumb!

Bun.
Te inteleg.
Maine cand te vizitez la salon iti aduc portocale.

 florrea2, on 17th March 2012, 21:15, said:

n Peninsula Balcanic tracii vorbeau dialectele lor i grecii dialectele greceti.Vorbitorii de latin erau rariti.

sa vedem ce limba se vorbea in Balcani si in Dacia.
Pornim cu inscriptiile:
[ http://www.balkantravellers.com/images/stories/routes_less_traveled/eastern_serbia/serbia_tabula_traiana.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#12
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

 vlachian, on 17th March 2012, 21:49, said:

care daci bre? dacii au transformat latina? Pai in primul rand trebuie sa demonstrezi ca au existat daci dupa cucerirea Daciei de romani.
N-o poti demonstra.
Nu e nimic de demonstrat, e doar de gasit relatari de martori oculari, nenica.
Asa ca daca vrei sa catzi Daci, ce si cand si unde mai faceau si ce mai ziceau, nu uzi sau femei ude, iata ce relatau fratii italieni, iezuiti sau nu, umblati prin Dacia:
Ioannis Bisselii:
Attached File  arianism.jpg   331.5K   158 downloads
Domenico Sestini:
Attached File  domenico_sestini___daci.jpg   42K   130 downloads
Attached File  domenico_sestini___dacii.jpg   52.01K   100 downloads
Deci la vremea excursiei lui Sestini prin Ardeal - undeva la 1780 - identitatea de "daci" era bine-mersi cunoscuta si asumata si de tzaranii daci care n-aveau prea multa stiinta de carte - ca si de conlocuitorii lor mai favorizati social care stiau ca vorbesc cu daci [povesteau si turistilor, dupa cum se vede] dar care conlocuitori, fiind mai cultivati si mai disciplinati, de regula mentineau in scris "silenzio stampa" a.k.a. "omerta" pe aceasta tema. N-au avut timp sa-l anunte si pe Sestini sa-si tina gura sau condeiul, din pacate pentru voi.

Si vorbind de lucruri vorbe fapte si situatii din Dacia, si pre- si post-romana - Vito Peluzio aude si transcrie un cuvant foarte ciudat in Dacia - cica, auzi colo, "suintha":
Attached File  matasuintha.jpg   66.3K   95 downloads
..."suintha", adica un cuvant intalnit nu doar in Dacia sau Getia, ci hat in Spania, la cetateni care nu erau capshunari:
Attached File  chindasuinthus.jpg   24.68K   110 downloads
...ba chiar foloseau, cum iese din poza de mai sus, un model de cruce interesant - dar nu fara pereche:
Attached File  catedrala.jpg   124.85K   139 downloads
....model de cruce pe care cand d-l Iorga l-a vazut accidental undeva in Dacia numaidecat a cerut sa fie varuit pe deasupra, caci ii cauza fandacsie la naturelul simtitoriu:
Attached File  iorga.jpg   44.29K   127 downloads

Boon.. si-amu nu-mi dau seama prea bine, ce popor e crestin arrianic si foloseste cuvantul "suinta" in loc de "sancta" sau de "sveti" sau de "heilige" si lasa piese in cloisonne ca pe Columna Traiana peste tot pe unde merje [inclusiv in gropi la Pietroasa sau in morminte la Turda sau la Apahida] si merje roata-roata din Dacia pana in Spania [da' cum a ajuns in Dacia nu poate nimeni dovedi]? Getii carora unii le ziceau si goti cumva desi vorbeau aceeasi limba cu dacii? LOL.

Edited by leogoto, 17 March 2012 - 23:33.


#13
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Auzi mic falsificator.
Eu sunt italian si am citit ce-ai postat.
Acolo nu se face referire la fapt ca taranii stiau de identitatea daca.
Cand compilatorul face uz de denumire "dacia" si "poporul dac",este un vorba de un limbaj cult,de elita.
Precum savantii din epoca numeau Francia, Galia,si Spania,Hiberia.

Nu zice nicaieri ca taranii aveau cunostinta de vechiul nume al dacilor.

Insa nu te-ai saturat sa spui minciuni?

#14
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

 marcuzzzo, on 17th March 2012, 23:39, said:

Auzi mic falsificator. Eu sunt italian si am citit ce-ai postat. Acolo nu se face referire la fapt ca taranii stiau de identitatea daca. Cand compilatorul face uz de denumire "dacia" si "poporul dac",este un vorba de un limbaj cult,de elita. Precum savantii din epoca numeau Francia, Galia,si Spania,Hiberia. Nu zice nicaieri ca taranii aveau cunostinta de vechiul nume al dacilor. Insa nu te-ai saturat sa spui minciuni?

Sestini nu e "compilator" cum "compilator" nu e nici unul din aia de mai sus - e vorba de persoane care au umblat si erau informate de la sursa, de la fata locului, nu din ziarul "Scanteia" sau cum s-o fi chemand "Trompeta Europei" la vremea respectiva.

Sestini deci vede la fata locului si povesteste foarte limpede ce vede in Transilvania la 1780, anume diferenta intre "nazioni tolerate" - incluzand "i Valachi", pe de o parte - si pe de alta parte "il Dacio", "popolo soggiogato" care nici macar "nazione tolerata" nu e.

Nu-ti explic diferenta intre sensurile medievale ale termenilor "natio" si "populus" ca e inutil, oricum nu te-ajuta instrumentarul de cunostinte. E cumva necesar sa-ti traduc ce-nseamna "silenzio stampa" si "omerta"? Zi, ca te-ajut cu cea mai mare placere.

De asemenea, e evident ca sasii la care Sestini e gazduit disting si ei, foarte bine, intre  "i Valachi", si "Dacij" - dupa cum diferenta dintre ei insisi si "i Valachi" o disting si "Dacij" hotarati sa-si faca singuri dreptate dupa vechi privilegii date de ceva imparat [nu se stie bine care imparat anume insa].
Deci nu e vorba de nici o elita si nici un limbaj cult.

Iar daca e ceva ce nu-ti convine ca am gasit in scrierile unor italieni umblati pe-aci, si am reprodus identic, si n-am transcris n-am modificat nimic, fa tataie reclamatie pe unde crezi ca ai avea sorti de izbanda. Hai, pa.

Edited by leogoto, 18 March 2012 - 00:02.


#15
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

 leogoto, on 17th March 2012, 23:53, said:

Sestini nu e "compilator" cum "compilator" nu e nici unul din aia de mai sus - e vorba de persoane care au umblat si erau informate de la sursa, de la fata locului, nu din ziarul "Scanteia" sau cum s-o fi chemand "Trompeta Europei" la vremea respectiva.

Sestini deci vede la fata locului si povesteste foarte limpede ce vede in Transilvania la 1780, anume diferenta intre "nazioni tolerate" - incluzand "i Valachi", pe de o parte - si pe de alta parte "il Dacio", "popolo soggiogato" care nici macar "nazione tolerata" nu e.

Nu-ti explic diferenta intre sensurile medievale ale termenilor "natio" si "populus" ca e inutil, oricum nu te-ajuta instrumentarul de cunostinte. E cumva necesar sa-ti traduc ce-nseamna "silenzio stampa" si "omerta"? Zi, ca te-ajut cu cea mai mare placere.

De asemenea, e evident ca sasii la care Sestini e gazduit disting si ei, foarte bine, intre  "i Valachi", si "Dacij" - dupa cum diferenta dintre ei insisi si "i Valachi" o disting si "Dacij" hotarati sa-si faca singuri dreptate dupa vechi privilegii date de ceva imparat [nu se stie bine care imparat anume insa].
Deci nu e vorba de nici o elita si nici un limbaj cult.

Iar daca e ceva ce nu-ti convine ca am gasit in scrierile unor italieni umblati pe-aci, si am reprodus identic, si n-am transcris n-am modificat nimic, fa tataie reclamatie pe unde crezi ca ai avea sorti de izbanda. Hai, pa.

Asadar vlahii erau fie arom^ni+greci+armeni, fie erau tot daci veniti din afara, adica din Valachia, din Podolia, Galitia, ...

#16
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007
Etymology
From Proto-Slavic *vidъ, from Proto-Indo-European *weyd- (“to know; see”). Cognate with English wit, German wissen, Dutch weten, Latin videō (whence English vision, video), Ancient Greek εἴδω (eidō) and ἱστορία (histora) (whence English history), Sanskrit वेत्ति (vtti) and वेद (vda).

VID (Cyrillic spelling ви̑д)

#17
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008

 leogoto, on 17th March 2012, 22:53, said:

Sestini nu e "compilator" cum "compilator" nu e nici unul din aia de mai sus - e vorba de persoane care au umblat si erau informate de la sursa, de la fata locului, nu din ziarul "Scanteia" sau cum s-o fi chemand "Trompeta Europei" la vremea respectiva.

Sestini deci vede la fata locului si povesteste foarte limpede ce vede in Transilvania la 1780, anume diferenta intre "nazioni tolerate" - incluzand "i Valachi", pe de o parte - si pe de alta parte "il Dacio", "popolo soggiogato" care nici macar "nazione tolerata" nu e.

Nu-ti explic diferenta intre sensurile medievale ale termenilor "natio" si "populus" ca e inutil, oricum nu te-ajuta instrumentarul de cunostinte. E cumva necesar sa-ti traduc ce-nseamna "silenzio stampa" si "omerta"? Zi, ca te-ajut cu cea mai mare placere.

De asemenea, e evident ca sasii la care Sestini e gazduit disting si ei, foarte bine, intre  "i Valachi", si "Dacij" - dupa cum diferenta dintre ei insisi si "i Valachi" o disting si "Dacij" hotarati sa-si faca singuri dreptate dupa vechi privilegii date de ceva imparat [nu se stie bine care imparat anume insa].
Deci nu e vorba de nici o elita si nici un limbaj cult.

Iar daca e ceva ce nu-ti convine ca am gasit in scrierile unor italieni umblati pe-aci, si am reprodus identic, si n-am transcris n-am modificat nimic, fa tataie reclamatie pe unde crezi ca ai avea sorti de izbanda. Hai, pa.

Din pacate pentru tine as putea sa-ti dau lectii de istorie chiar daca e vorba de Romania si nu de Italia,asta la numarul unu.
In al doilea rand nu stii cum sa citesti sursele pe care le-ai la indemana,nu intelegi limbajul de specialitate al epocii,in sfarsit habar n-ai de nimic.
Dupa tine in spatele istoriei ar exista intotdeauna conjurari,falisificatii,rastalmaciri doar sa inrobeasca poporul roman!
Intelegi pana unde-ti merge delirul? Toata lumea ar fi suparata de s-ar dovedi ca poporul roman nu vorbeste o limba venind din latina,ci una daca!! Este complet inutil sa mai adaugam ceva acestor imbecilitati scornite din mintea unor frustrati,alienati mintali,care de mai multe ori nu-si gasesc rostul in viata decat sa-si inchipuie basme fantastice.

#18
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

 marcuzzzo, on 18th March 2012, 10:38, said:

Din pacate pentru tine as putea sa-ti dau lectii de istorie chiar daca e vorba de Romania si nu de Italia,asta la numarul unu.
Ia da-mi o lectie de istorie din Italia: Columna lu' nen'to Traianvs e cioplita cu daltitza migalos in piatra sau e de fapt doar o stucatura mai smechera turnata in mulaje? Te intreb, ca pari si zici ca esti cunoscator numero uno. Eu chiar nu-mi dau seama - daca e cioplitura sau turnatura, adica.

 marcuzzzo, on 18th March 2012, 10:38, said:

Toata lumea ar fi suparata de s-ar dovedi ca poporul roman nu vorbeste o limba venind din latina,ci una daca!!
Si de-ar fi suparata, ce trist as fi eu. Maxim. Ca atunci cand mi-am pierdut caii de la bicicleta.

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate