Proiect ferma familiala pasari

horia66, on 28th August 2009, 18:07, said:

Legat de efectiv, hai sa vedem cateva cifre si decidem pe urma.

- Densitatea pasarilor in hala: intre 7 pasari/mp si 15 pasari/mp.(in cazul sistemelor multi-tier)
- Dimensiunea maxima a efectivului (in sistem free-range) :16.000
- Dimensiunea maxima a coloniei : 4000 de pasari (unele exceptii de 6000)  
- Densitatea maxima pe pasune 1000 pasari/hectar. (in UK doar pentru o anume certificare - Freedom Food scheme) si 2500 pasari/hectar in rest.

Deci pana acum avem o limita superioara de 4000 iar cea minima ne este limitata de disponibilitatea terenului pe care il avem.

As propune pentru inceput sa facem calculele pentru 1000 de capete, urmand ca cine doreste alt efectiv sa aibe valoarea asta ca referinta.

In cazul asta, daca respectam o medie de 9 pasari/mp, (in hala) am avea nevoie de 111 mp. (15 x 7.4) ? de ex.
Pentru pasunat am avea nevoie de 4000 mp. (daca facem "by the book")

Raspunsul la intrebarile tale horea legat de constructiile alea, este ?da? la amandoua. Aici fiind o adevarata industrie, sunt firme specializate care fac numai halele astea si concurenta intre ele este acerba. Tind sa coboare la maxim pretul de cost al constructiei, dar sunt si altii care prefera cladirile mai solide cu fundatie si stalpi de beton, situatie in care pretul e mai mare.

Edited by Akomar, 28 August 2009 - 22:08.

Parerea mea ca daca vrei sa dai o amprenta "eco" intregii afaceri, ar trebui ca hala sa arate precum o casa. Adica: acoperis in doua ape, imitatie de tigla, sau sindrila, tencuiala gen caramida aparenta, admisiiile cu pervaz, eventual niste flori. Gardul ala de plasa, poti foarte bine sa-l faci din scandura, cu o poarta pe care sa scrie "ferma eco", etc.

si cu asta cum ramane ?

http://www.click.ro/...at-cele-normale

spare-me, on 29th August 2009, 08:01, said:

In primul rand eu n-as citi nimic din ce apare in revista, sau respectiv saitul CLICK. In al doilea rand:

"Specialiștii au analizat cantitatea de vitamine și alte elemente nutritive"- care este
"ambele tipuri de hrană conțin aceleași doze de vitamine și oferă aceleași beneficii pentru consumatori". - tipuri de hrana inseamna de la peste oceanic pana la ananas, banane, etc
" Cercetarea a fost comandată de Food Standards Agency și a fost realizată de experții de la London School of Hygiene and Tropical Medicine."- daca nu sunt FDA sau FAO, nu as pune prea multa baza

LE: oricum daca le spun "oua de tara" nu pacalesc omul cu nimic.

Edited by wiseguy76, 29 August 2009 - 08:42.

Aici articolul ala este inselator. Adevarat ca rosia eco si rosia din magazin au aceleasi substante nutritive si in aceleasi cantitati, dar ce omite articolul asta sa spuna este insasi esenta eco: rosia din magazin mai contine si alte substante care numai nutritive nu sunt (chimicalele folosite in cultura).

spare-me, on 29th August 2009, 09:01, said:

Da, din punct de vedere a "ceea ce contin", alimentele ecologice nu au nimic in plus fata de cele ne-ecologice.

Au in minus.

Nu au atatea reziduuri de pesticide (erbicide, insecto-fungicide ...) si de ingrasaminte sintetice.

De-aia sunt asa de scumpe. Ca nu au respectivele mizerii in ele, nu ca au ceva in plus...

spare-me, on 29th August 2009, 09:01, said:

Cum sa ramana ? Ca inainte. Unii pun botul la dezinformare, pentru ca sunt plante , altii nu, pentru ca gandesc. Si gandeste-te ce interese sunt la mijloc.
Exemplul cu rosiile e cel mai concret. Cine sustine ca sunt mai bune si mai sanatoase cele din hypermarket decat cele de la bunici din curte inseamna ca nu e intreg la minte sau are creierul spalat.
Pana la urma ,rezultatul produselor "de tara" e demonstrat. Bunicii mei au peste 80 de ani, au muncit pe branci toata viata si o fac in continuare. Bunicul meu sparge lemne cot la cot cu mine. Toata viata a manacat preponderent ce a avit in curtea proprie , fara norme exagerate igienico sanitare.
Eu, crescut mai mult pe beton , cu o alimentatie preponderent "de hypermarket" simt ca nu am nicio sansa sa il ajung pe bunicul meu nici la varsta nici ca tonus.

Edited by kos_funny, 29 August 2009 - 13:30.

Akomar, on 28th August 2009, 23:06, said:

Din partea mea, adjudecat.

Deci, oameni buni, ce vom discuta de acum incolo, se refera la un modul de 1000 de capete.

Si tot ce se va dezvolta ca idei de aici incolo, vor avea referire stricta la aceasta dimensiune: 1000 de capete.

Akomar, o intrebare: intr-una din poze apare interiorul halei, care are un schelet metalic - banuiesc ca sunt "stinghiile" de odihna.
Spune-mi te rog ce suprafata (procentual) reprezinta zona de odihna si ce suprafata zona de furajare-adapare-cuibare ?

horia66, on 29th August 2009, 12:32, said:

In poza aia cu scheletul metalic, hala aia nu este practic terminata. Pe scheletul ala metalic vor sta liniile de adapare si hranire, iar dedesupt se vor strange dejectiile (sa imi aduceti aminte sa dezvolt mai tarziu subiectul asta cu ceva interesant legat de populatia de insecte prezente in dejectii).

Legat de raportul celor doua zone din hala, sunt mai multe de zis.
Zona de odihna trebuie sa fie de minim 30% din suprafata halei, majoritatea merg in practica cu ceva mai mult.
La un alt calcul se ia in considerare spatiul alocat pentru fiecare pasare in zona stinghiilor, ca fiind de 460 cm patrati/ pasare, si suficient de adanc  sa colecteze toate dejectiile de pe intreaga suprafata de exploatare.
Apoi legat de stinghii, acestea trebuie sa asigure un spatiu de 15 cm/pasare cu o latime de 4 cm. Daca stinghiile sunt pe mai multe nivele (sistemul multi-tier) densitatea pasarilor poate creste la 15.5 pasari/mp.

Pentru a calcula de cat spatiu avem nevoie, eu as zice sa incepem invers, de la necesarul de adapatori si hranitori , pe care le vom amplasa sus, urmand ca diferenta sa ramana zona de odihna.

In cazul acesta, calculul ar fi asa:
Spatiu furajare: 5 cm/pasare daca furajarea se face pe linie, sau 4 cm/pasare in cazul hranitorilor tronconice.

Spatiu de adapare: 100 pasari/ adapatoare tip clopot sau 1 niplu/10 pasari.

Ca sa vedem de cate avem nevoie in hala, trebuie sa decidem impreuna ce sistem de adapare si hranire folosim, poate facem la fel cu avantaje/dezavantaje, disponibilitate, preturi.

Akomar, on 29th August 2009, 15:43, said:

Aici pot sa intervina cei care au lucrat mult in avicole, care stiu avantaje si dezavantaje tehnologice...

Ia cineva cuvantul ?

Deci, avem: furajare pe linie versus furajatoare tronconice si adapatori pe niplu versus clopot.

Wiseguy, zi si tu ceva ...

Poate si IDC ne da o parere... Sau oricine altcineva.

horia66, on 29th August 2009, 16:50, said:

Stai dl. doctor, ca am 30 de grade in hala, si mai am 3 zile pana livez...stau cu ochii pe ei ca pe butelie. Azi mi s-a mai oprit si apa, ca sa fie tacamul complet.

asa:
adapatori niplu- trebuie linii de adapare, care sunt foarte bune, numai ca au o singura problema: se suie gainile pe ele . Ai o sarma anticatarare, da'nu e prea eficienta.
adapatori clopot- trebuie spalate o data pe saptamana, si sunt cam depasite, si costa si mai mult, cred, instalatia.

Hranitori tronconice- de care? Eu n-am vazut tronconice la gaini, doar lant pe jgheab. Da' hai sa fim seriosi, la 1000 de gaini ai 4 saci defuraj, il dai cu mana, nu te mai complici.

Sau poate zici tronconice d-alea care se umplu manual? Ar merge...Si o linie de adapare cu 10-12 adapatori tip clopot, undeva pe mijlocul halei. Si cuibarele pe margine. Asternut de paie?

wiseguy76, on 29th August 2009, 20:48, said:

Am inteles dom' director... Adicatelea "arde camasa" pe matale.
Iti urez muuuulta bafta si sa livrezi pe cat posibil, in "formatie cat mai completa" !

Ca tot discutam de hranitori si adapatori, pentru cei neinitiati mai ales - ca sa nu se plictiseasca si sa ne injure ca vorbim intr-un limbaj profesional - iata cum arata hranitorile cu pricina:

- lantul de furajare: un jgheab din tabla zincata, pe fundul caruia trece un lant, care antreneaza furajul.

 Lant_furajare.jpg   25.16K   211 downloads

- hranitorul tronconic: un fel de cupola din plastic, prin acoperisul careia trece o "teava", in ea aflandu-se o spirala metalica, care antreneaza furajul.

 Pan_feeder.jpg   26.51K   272 downloads


Iar acum, fara a face nici un fel de reclama, un mic proiectel de hala pentru cresterea la sol, din partea unui producator bine-cunoscut - BigDutchman:

 Gaini_ouatoare_free_range.pdf   1.36MB   986 downloads


Si aici o hala mai evoluata, pe mai multe etaje, cu colectare automata a oualor etc.:

 Gaini_ouatoare_multi_level.pdf   2.1MB   612 downloads

La proiectele astea deja vorbesti de zeci de mii de euro, proiecte, firme, etc. Eu propun ceva ieftin si eficient.

Aaa, nu ! Nu era vorba sa se cumpere asa ceva cu totul.

Eu am upload-at acele proiecte pentru ca iubitorii de fermierit, dornici de a se apuca de gainarit, dar fara nici cea mai mica experienta in domeniu, sa vada cam cum arata "pe dinauntru" o hala de gaini ouatoare "la sol".

Iar cei care chiar au bani si doresc sa-si construiasca o hala, sa se inspire din aceste proiecte, fara a-si mai bate capul pentru a inventa "bicicleta" ....

Daca stam bine si negandim, multe componente din respectivele proiecte se pot confectiona de catre un fermier (nu-i nevoie sa se cumpere), iar sistemele de furajare si adapare se pot achizitiona separat, pe componente, de la alti fabricanti, dupa principiul calitate-pret.

Mai jos avem cele doua tipuri: chain feeder si pan feeder.

Edited by horia66, 30 August 2009 - 20:59.

deci horia66...
eco sunt mai scumpe pentru ca au mai putine (substante, aditivi, rahati, etc)
aha...deci ECO din magazin nu sunt totuna cu alea puse de, spre exemplu, bunicul lui kos funny in gradina,

pentru ca altfel zau ca nu pricep cum o rosie (in care se investeste, in ghilimele, cu sera, aditivi, draci, ce vrei tu) e mai ieftina ca una pusa in pamant, udata, plivita si apoi dusa la piata de un taran.

deci avem trei produse. alea de la tarani, eco si chemical.
prin urmare eco si dac-o fi mare branza o sa manance cine, bogatii si snobii, nu ?
aia saraci fie iau de la tara c-asa pot si stiu, fie daca sunt oraseni invatati u supermarketurile iau rosii ieftine si proaste si n-au decat sa se imbolnaveasca peste nu stiu cati ani.

deci eco+scump=degeaba oricum...

spare-me, on 30th August 2009, 21:55, said:

Daca bunicul lui kos_funny nu foloseste ingrasaminte chimice si pesticide (deci nimic sintetic, doar balegar natural, de la vaca, cal, pasari, porc), atunci rosiile lui sunt la fel ca alea certificate ECO (sau aproape la fel, pentru ca certificarea ECO pretinde sa nu se fi folosit pe acel teren nimic sintetic un anumit numar de ani - parca 5, dar nu sunt sigur. Deci, daca bunicul a folosit anu' trecut ceva sintetic si anu' asta nu, atunci nu sunt chiar ECO).

Quote

E foarte simplu:

1. Rosia in care s-a "investit" sera, aditivii, alea-alea, a fost obtinuta intr-un proces de productie de maxima productivitate. Intr-o sera se pot obtine si 100-150 de kg de produs per metru patrat, intr-un ciclu de productie.

2. Taranul n-o sa-si faca niciodata calculul de rentabilitate cand vinde rosia in piata. Pe el il intereseaza doar "cum merge piata". Si intotdeauna va pretinde pretul maxim acceptat de cumparator... Taranul, cand vinde ceva in piata, este exponentul perfect al principiului economic de "piata".

Acolo, pe taraba, nu mai exista costuri de productie, costuri de re-finantare, de transport etc. Exista un singur pret: cel dictat de raportul cerere / oferta. Exact ca la bursa. De aceea, o legatura de leustean - cand a ramas ultima nevanduta din toata piata - poate costa si 5 lei (cand iti arde buza...), iar un kil de rosii (cand e plina piata de rosii) si 50 de bani ...

Quote

Alea de la tarani pot fi uneori mai rele decat alea "chemical". Pentru ca-i aduce nepoata de la turci nu-stiu-ce insecticid pentru gandacul de Colorado si bunicul (in loc sa dea cu el pe vinete dupa ce l-a diluat 1:1000) da cu el pe vinete ca atare. Concluzia: cine are "norocul" sa manance vinetele alea, intra singur in spital ... Asa ca aveti grija ce si de la cine cumparati ...

Pe partea cealalta, nici alea "chemical" din ziua de azi nu mai sunt ce-au fost acu' 10 ani. Multe din substantele active permise inca in 2001-2002 sunt acum interzise in UE, se fac cercetari intense cu privire la reziduuri, ori de cate ori se autorizeaza punerea pe piata a unor noi produse comerciale, se folosesc multe ingrediente "bio" in produsele actuale ...

Hai sa-ti povestesc o intamplare de-acu' doi ani. Ma duc la cineva la tara in preajma Craciunului. Eram 4 persoane. Eu cu un prieten si sotiile noastre. Gazda scoate un vin rose si-l pune in pahare. Frumos vinul, limpede, clar, avea si un buchet deosebit. Nu apucam sa-l gustam dar ii laudam aspectul deosebit.

La care respectivul ne spune: "aaa, stiti de ca-i asa frumos ? Sunt niste prafuri, mi le-a adus un vecin de la sa^rbi, pui in vin si se limpezeste si nici nu mai fierbe. Si mi-a zis vecinu' sa pun doar o lingura la 10 litri, dar eu am pus vro' 5... Sa-si faca efectul mai bine... Vedeti ce aspect frumos are ?!?"

Iti imaginezi ca in secunda urmatoare nu s-a mai atins nimeni de vinul din pahare, toti aveam permise de conducere si "chiar trebuie sa conducem, nu putem sa bem", iar in maxim doua minute sotiile noastre si-au adus aminte - una ca a uitat piftia pe foc, cealalta sarmalele... Si am fugit ca din pusca.

Edited by horia66, 30 August 2009 - 21:32.

Pfiuu, gata si concediul...

Ceva ajutator, sper eu, despre bunastarea gainilor crescute in sistem free-range.  

spare-me, on 30th August 2009, 21:55, said:

Esti offtopic. Aici discutam despre gaini. Rosiile sunt mai la vale.