Diferenta dintre gnoza si gnosticism

M-am lovit in ultima vreme frecvent de acesti doi termeni, gnoza, respectiv gnosticism, nu-mi era foarte clara diferenta dintre ei.


Conform Wikipedia :


"The word gnosis (from the Greek word for knowledge, γνώσις) refers to a Hellenic philosophical term for knowledge. It is also used to mean a form of spiritual knowledge that is more commonly familiar to people as enlightenment though, the Greek word for enlightenment is διαφωτισθούν which would be closer to the word informed rather than knowledge. Gnostic also refers to a follower of one of various near eastern schools of self-realisation flourishing during the early Christian era. Though again as noted above, the term has a much broader application than being exclusive to any sectarian group (see Plato's the Statesmen, Plotinus and gnosiology)."



Despre gnosticism Nae Ionescu spune urmatoarele :

"Gnosticismul, in forma lui cea mai generala, se poate defini ca incercarea de a infatisa religia drept o treapta inferioara de cunoastere. Exista, prin urmare, un obiect de cunoastere : Dumnezeu, substanta ultima, sau oricum am voi sa-i ziceam, si exista diferite trepte de cunoastere, ierarhie a posibilitatilor de cunoastere, ierarhie in intelesul valorilor, nu in sens cronologic. Prin urmare, religia ar fi o treapta inferioara de cunoastere, si - ceva mai mult decat atat - treapta inferioara insemnand o cunoastere neclara si o cunoastere indirecta, nu imediata. Teza fundamentala a gnosticismului este ca religia este un limbaj simbolic pentru metafizica: acolo unde metafizica intrebuinteaza concepte, notiuni, religia intrebuinteaza simboluri, alegorii."[...]
"Vasazica, gnosticismul incearca sa destrame religia in metafizica si ajunge la negarea persoanei din actul religios si inlocuirea ei printr-un sistem de idei."[...]
"Nu poate sa fie nimic mai fals decat acest punct de vedere, pentru ca este o deosebire fundamentala intre ceea ce se numeste religie si ceea ce se numeste metafizica. Este adevarat ca se vorbeste, intr-o parte si in alta, de Dumnezeu, dar, in actul religios Dumnezeu este ceva concret, viu, trait, iar telul activitatii religioase este pur si simplu mantuirea. Vasazica, avem de-a face, in actul religios, cu ceva personal, concret, viu, trait - concret nu in intelesul de contingent, ci in acela de existent, si, pe de alta parte, avem de-a face cu o tendinta de echilibrare, despre care vom vorbi mai tarziu, care se numeste in genere mantuire.

     In metafizica nu avem de-a face cu problemele acestea, ci cu o problematica cu totul deosebita. Dumnezeu, in metafizica, poate nici sa nu se numeasca Dumnezeu; este absolut indiferent daca ea este activa fata de noi, daca este, cu alte cuvinte, vie sau nu, fata de noi; este absolut indiferent daca procedeaza prin emanatie sau daca este, pur si simplu, inchisa in ea insasi; daca este complet statica  si este numai obiect de adoratie. Vasazica, este absolut indiferent daca lucreaza in chip activ, in chip pozitiv; daca exercita aceasta actiune a noastra, sau daca nu exercita aceasta actiune decat prin simpla ei prezenta, prin posibilitatea noastra de a ne orienta intentional asupra ei."


In "Dictionarul de filozofie si logica" de Antony Flew gnosticismul este prezentat ca fiind o "miscare religioasa care amalgameaza doctrina crestina cu filozofia pagana ezoterica", "caracteristica ei definitorie a fost insa credinta aderentilor sai in gnosis (cunoastere) - cunoasterea lui Dumnezeu revelata, dupa cum pretindau ei, unor initiati pentru a le permite dobandirea mantuirii." (contradictie cu textul anterior ?!)


In capitolul II, din "Imaginea omului si imaginea lui Dumnezeu", "Dogma si simbolurile naturale", Jung vorbeste despre dogma care "este ca un vis", ce "oglindeste activitatea spontana si autonoma a psihicului (Psyche) obiectiv, a inconstientului.","[...] dogma datoreaza existenta si forma sa, pe de o parte asa-numitei experiente revelate, nemijlocite, a "gnozei", ca de pilda omul-Dumnezeu, crucea, nasterea virginala, imaculata conceptiune, Trinitatea [...]", avertizand ca "gnoza este un tip particular de cunoastere care nu trebuie confundat cu gnosticismul."


Eu as traduce termenul de "gnoza" prin "cunoastere adevarata", "calea catre adevar", "calea catre Principiu". Daca admitem ca exista mai multe cai de a ajunge la adevar, gnosticismul, cel putin teoretic, ar putea fi considerat un caz particular al gnozei. Daca nu al gnozei, atunci al pseudognozei.

Edited by Diane, 14 April 2007 - 12:49.

gnoză=jnana... nu se vede de la o poștă că au aceeași rădăcină?
haidi pa..

 shapeshifter, on Apr 14 2007, 15:10, said:

  )

gnosis < guna (sanscr.) = calitate, atribut (cele 3 guna's), dar si cunoasterea lor discursiva

gnosticismul e corpusul eterogen si sincretic de idei si doctrine care au in centrul lor comun ideea existentei unui Supra-Demiurg, distinct de Creator si supraordonat Lui, neinterventionist si detinator al cunoasterii si fiintarii perfecte, spre deosebire de D-zeul iudeo-crestin care e inferior primului si caruia ii revine responsabilitatea existentei raului din lume, deci ontologic inferior. Descartes avea sa inventeze mai tarziu si el o dihotomie asemanatoare, adica un Demiurg Rau, responsabil de posibilitatea greselii si inselarii ratiunii, spre deosebire de adevaratul Demiurg, care nu ne-ar duce niciodata in eroare (vezi argumentul descartian al validarii cunoasterii). deci gnosticismul afirma posibilitatea cunoasterii legitatilor si Principiilor adevaratului Demiurg, de fapt un amalgam de compromis intre idei crestine si neoplatonice, impanate cu reminiscente de mistere grecesti care de altfel au supravietuit f vii in constiinta religioasa a greciei si asiei mici la mult timp dupa ce crestinismul a fost cocotzat religie oficiala in Imperiul Bizantin si a inceput sa confiste sacrul prin lume....

gnoza = doar o doctrina, dogma care afirma o modalitate de cunoastere rationala (nu neaparat a Principiului, Ideilor, Divinitatii etc)

cheers

 sexterminator, on Apr 16 2007, 04:24, said:

De ce gnoza s-ar reduce numai la cunoasterea rationala ?

Edited by Diane, 16 April 2007 - 15:02.

presupun ca gnoza e obiectu studiat si gnosticismu curentu care il studiaza.

 Diane, on Apr 16 2007, 16:01, said:

deci termenul generic de "gnoza" se poate aplica oricarei cunoasteri rationalee, in special filozofica a existentei materiale si a principiilor imuabile care o sustin, construita pe baze axiomatice si inferente rationale (modalitate de altfel supervizata critic de epistemologie, ca si in cazul metodei de cunoastere practicata de stiintele naturale).
Gnoza (cu majuscula) in cazul gnosticilor indif de secta a fost denumit adevarul discursiv, cunoasterea perfecta pe care credeau ca au filtrat-o din doctrinele filozofice mai importante (pitagorism, platonism, neoplat, etc), din crestinism, paganism si din traditia ermetica oculta a antichitatii. Un fel de sincretism al celor mai importante traditii religioase si filozofice, filtrate rational, din dorinta de a crea un corp doctrinar rational si coerent, lipsit de contradictiile, lacunele si inconsecventele de care sufereau de ex doctrinele religioase.

termenul de gnoza se poate aplica partial si doctrinelor sau ideilor religioase,in masura in care ele ofera un corp ideatic descriptiv asupra adevarului. Ceea ce deosebeste in schimb religiile de gnoze e dimensiunea mistica a primeia, fata de cea discursiva (sau in cazul gnosticismului) si tehnico-magica a gnozelor.
pe scurt gnosticismul in totalitatea sa afirma gnoze, modalitati de cunoastere rationala (insa preponderent oculta si ermetica) ale adevarului, filtrat din surse si traditii eterogene. a nu se confunda cu Gnoza, constructul lor teoretic care oglindea adevarul ultim, nealterat de inconsistentele doctrinelor religioase si care era cunoasterea perfecta.

gnoza o vad de ex ca pe un termen opus semantic (ca modalitate de cunoastere) samanismului sau misticismului, indiferent de traditie (asta printre multe alte modalitati de cunoastere holistica, nondiscursiva)

vz ca este documentatie destula pe tematica asta, nu-mi vine acu in minte decat Culianu si Alexandrian

 sexterminator, on Apr 16 2007, 22:09, said:

bre.. una e una si două-s mai multe..

În Gnoză nu se transmite o cunoaștere...

Ca sa iti clarifici sensul cuvantului 'gnoza',ti-l recomand pe Culianu,este mai ,sa zic,'avizat 'decat N Ionescu.Gnozele sunt doctrine ertice,care au aparut aproximativ in acelasi timp cu crestinismul.Un exemplu care imi vine in minte sunt ereziile hristologice,care se refera la natura lui Hristos,anume daca este mai degraba umana sau divina,etc.Prin urmare,cauta Gnozele dualiste ale occidentului.

Edited by baldurr, 26 April 2007 - 21:29.

 shapeshifter, on Apr 17 2007, 00:57, said:

 shapeshifter, on Apr 14 2007, 15:10, said:

Se pare ca sanscritul "jnana" se citeste "gnana", cumva asemanator cu grupul de litere "gn" din cuvantul italian "montagna". Intr-adevar, rezonanta cuvantului te duce cu gandul la "gnosa", "gnosis" : "jnana" ---> "gnana". Cunoasterea inseamna identificarea cu obiectul cunoasterii. Dar cine este cel care cunoaste ?

hm - stiam altfel; pronuntia din cate stiu e "djni-a-ana", prima silaba se pronunta ca un singur fonem, ca "dz"-u din poloneza + "n"-ul din fr. "campagne"
din radacina respectiva deriva si jaina - secta hindusa, care promoveaza eliberarea prin cunoastere si respectul sacru pt orice fiinta, inclusiv abtinerea de a manca animale, de a bea lichide noaptea, pe intuneric - cand ar putea fi inghitite din nebagare de seama diverse insecte minuscule. tot jaina sunt acei pustnici care merg in public maturand cu un pamatuf lung prin fata lor, din dorinta de a nu calca din greseala pe insecte sau alte vietuitoare mici, etc.
dar de ce e asa de importanta etimologia?...   e-adevarat ca sanscrita e mama tuturor limbilor indo-europene, deci f multe radacini ale cuvintelor din limbile moderne - latine, rusa, germana, etc - provin din sanscrita. daca te intereseaza atat de mult iti recomand Georges Dumezil sau Marija Gimbutas cu lucrari de referinta pe indo-europenistica.