Ascetism versus consumerism

Am pus acest topic pe sectia ortodoxa deoarece consider ca numai în Ortodoxie se practica un ascetism ne-aberant, adica unul care consta simplu în renuntarea la lucrurile care nu sunt Dumnezeu.

În religiile asiatice ascetismul consta în diverse exercitii psiho-fizice, în cel catolic consta în auto-flagelari.



Deci, ce este ascetismul? Care sunt roadele unei vieti ascetice si care sunt roadele unei vieti dedicate consumului?




Care este relatia între asceza si Dumnezeu, între asceza si cresterea duhovniceasca?



Consumerismul duce inevitabil la animalizarea omului si atrofierea spirituala progresiva a lui. Asceza nu este o practica înobilatoare ci simplu, ferirea ce ceea ce provoaca rau.

Gradele ascezei sunt doar doua: zero (adica nici un fel de asceza) si 100%. Pentru cine crede ca poate renunta doar la unele lucruri se minte singur.



Care este relatia între asceza omului si Dumnezeu? Prin asceza petrecem permanent neimplicati în lucrurile lumesti si în gânduri si asta îi da posibilitatea lui Dumnezeu sa lucreze asupra noastra. Orice alt mod de viata pune un zid între om si Dumnezeu.

Viata de consum sau de înfundare în sisteme pseudo-teologice si teosofice face ca omul sa traiasca pâna la sfârsit excusiv în lumea proprie, rupt din vita Vietii, Dumnezeu.

 Ramunc, on Mar 18 2007, 14:19, said:

Gresesti, sau esti prost informat. Daca imi permiti revin cu amanunte. Daca nu, nu.

 landscape10, on Mar 18 2007, 14:25, said:

Bineînteles, doar nu am deschis topicul sa vorbesc de unul singur.




Mai vreau sa citez un cuvânt al parintelui Teoclit Dionisiatul, din catrea "Dialoguri la Athos": nu exista crestinism neascetic, Biserica ortodoxa este ascetica.

 Ramunc, on Mar 18 2007, 14:29, said:

Ok, hai sa detaliez. Mai intai vreau sa spun ca nu vorbesc din filme, carti, sau din auzite. Tot ce spun este o sinteza rezultata in urma discutiilor cu diversi maestrii zen cunoscuti pe cand am fost in Japonia, precum si in urma practicii personale. O sa o iau pe etape:

1. Exercitii psiho-fizice. Intr-adevar exista anumite exercitii atat psihice cat si fizice, dar nu acestea sunt scopul! Ele sunt doar un mijloc prin care putem depasi unele slabiciuni sau vicii. De exemplu, eu am observat la mine cu mult timp in urma ca nu ma pot concentra pe ceea ce fac. Atunci am facut niste exercitii de vointa, cum ar fi sa tin ochii deschisi fara sa clipesc cat de mult pot. Am continuat, am marit durata exercitiului, pana cand problema a disparut, iar acum nu mai are nici un sens sa practic acest exercitiu. Deasemenea, cand eram mic eram destul de slab fizic, asa ca am practicat arte martiale de performanta, ceea ce m-a ajutat enorm in ceea ce priveste rezistenta fizica. Acum nu mai practic, pentru ca nu mai am de ce. Dar retine, ca exercitiile psiho-fizice sunt doar primul pas in ceea ce priveste asceza autentica orientala. E adevarat ca unele scoli au pervertit mult invataturile originale si au ramas la acest stadiu, cum ar fi unele scoli de yoga, sau tantra tibetana.

2. Dezvoltarea atentiei . Atentia este strans legata de constienta. Nu poti fi constient fara sa fii atent, iar un om inconstient nu poate primi un raspuns. Noi suntem ghidati de automatisme, multe lucruri le facem in mod inconstient. Nici macar nu suntem constienti ca mancam, mancam in mod reflex, fara ca uneori sa fim atenti la reactia organismului in raport cu ce mancam, la gust, culoare, miros. Deasemenea, mergem pe strada absorbiti de ganduri si nu vedem nimic in jur, ceea ce este un lucru rau. Nu mai continui, ai prins ideea.

3. Mentinerea perioadei de constienta. La un amumit stadiu de practica, ajungem sa fim constienti de tot ce este in jur. De exemplu acum cand tastez, sunt constient ca tastez, aud si cantecul vrabiilor din plopul de alaturi, si zgomotul masinilor, si simt si gustul gumei de mestecat pe care o mestec, si mirosul de primavara care intra pe fereastra deschisa.

4. Existenta pura. Cand pasul trei este atins complet, intrebarile dispar, indoielile dispar, trecutul inceteaza sa te bantuie, traiesti numai in prezent, dar cu toata intensitatea. Raspnsurile pe care inainte le cautai, vin singure la tine. Este deschidere totala fata de Existenta.

Stiu ca asceza orientala este prost inteleasa, si ea consta in mintea unora mai neinformati doar in spargerea de caramizi, mersul pe carbuni, statul pe cuie, flagelari, ceea ce este cat se poate de fals. Cum am spus, exista unele scoli, chiar foarte multe care inteleg astfel asceza, insa ele nu sunt autentice, iar practicantii nu sunt altceva decat buni sportivi. Atat. De acum inainte, cand vom mai discuta despre "asceza orientala", ma voi referi la cele 4 puncte, luate ca un tot, si nicidecum la prostiile din carti sau filme.

Quote

Concentrarea constituie o practica prin care spiritul omului se modifica nociv. Asta fiindca fiinta omului este un întreg senzorialo-psiho-afectiv si orice fortare a psihicului aduce o îndepartare de putinta perceptiei corecte a lucrurilor, atât la nivel rational cât si senzorial a persoanei respective. Prin concentare simturile se atrofiaza iar psihicul ajunge sa capete o încredere prea mare în formule de gândire, pierde contactul cu realitatea si devine înclinat sa petreaca în lumea conceptelor.

Chiar si exercitiile fizice cu scop spiritual au un efect rau . De fapt chiar si exercitiile fizice, sportive, au un efect nefast, dar sunt mi putin periculoase decât cele spirituale, fiind mai usor de controlat de om.

Quote

Daca primul pas e gresit, urmatoarele nu au cum sa fie bune.

Quote

Rau este abia când cauti sa-ti educi atentia. Eu am spus ca asceza are scopul adunarii din împrastierea mintii în lucrurile lumesti (activitatile în plan fizic) si gânduri, dar asta nu se face prin fortarea atentiei pentru ca fortarea atentiei este alta activitate, alta împrastiere.

Quote

Ceea ce simturile noastre percep în mod natural e sanatos. Atunci când ne fortam sa percepem mai mult, cantitativ sau temporal, deja ne rupem de realitate fiindca consideram spatiul fizic ca realitate. Observa ca placut se simte spiritul când nu practica nici un fel de concentrare. Orice abatere de la aceasta stare e o rupere de realitate si are efecte nefaste.

Quote

Sau fata de Moarte. daca te gasesti doar pe tine nu ai dobândit nimic.

 Ramunc, on Mar 18 2007, 16:19, said:

Nu mai are rost sa comentez ceea ce ai afirmat mai sus, insa aceasta ultima afirmatie o consider corecta. Ia-ti o poza, pune-o pe o cruce, si uita-te la ea ca si cum tu ai fi acolo. Vei realiza multe lucruri. De acolo nevoia de religie.

 SP_A0088.jpg   22.24K   34 downloads

Edited by landscape10, 18 March 2007 - 16:26.

 landscape10, on Mar 18 2007, 16:24, said:

Gândul la moarte e una din cele mai cunoscute teme în literatura ascetica crestina. Totusi, nu trebuie practicat ca o meditatie deliberata. El vine în constiinta celor ce se straduie pentru poruncile divine avertizându-i asupra efemeritatii vietii de acum.

E drept ca unii asceti au practicat si forme deliberate de gândire la moarte, de pilda unii dormeau în sicrie dar cred ca e ceva fortat.

Si in isihasmul crestin exista tehnici de respiratie si formule mentale care ajuta la detasare. Ce poti spune despre rugaciunea inimii?

 landscape10, on Mar 18 2007, 23:17, said:

se poate spune ca: ochii vad, inima cere, constiinta nu si nu...!

Quote

De fapt e vorba de faptul ca Parintii, straduindu-se sa se roage permanent, au observat ca repetarea unei formule verbale scurte ajuta la adunarea mintii din risipire si ca adunarea din risipire permite omului sa devina uneori constient de propria respiratie.

Unii Parinti au prezentat acestea ca fiind niste metode de rugaciune (mai putin cea cu respiratia, care apare la niste parinti nereprezentativi) si exista o puternica traditie în practicarea Rugaciunii lui Iisus (adica acea formula scurta) de catre credinciosii râvnitori, calugari sau mireni.

De asemeni, unii Parinti (de pilda Sf. Siluan Athonitul) au relatat ca harul rostea în ei aceasta rugaciune, adica ca se auzea fara ca ei sa depuna un efort. Ea se repeta în ritmul batailor inimii.


Totusi, trebuie înteles ca toate acestea nu sunt esenta rugaciunii si ca scopul rugaciunii e starea noastra permanenta de deschidere spre Dumnezeu. Cine cauta într-adevar sa se roage permanent, chiar daca nu a citit nici un volum din Filocalia (culegere de texte ascetice în care se cuprinde marea parte a scrierilor despre rugaciune) sau din alte carti duhovicesti si deci daca nu va avea nici o idee despre acest tip de experiente,  va trece prin ele fiindca ele sunt etape în evolutia de la o stare rudimentara, neroditoare de rugaciune la una eficienta.

 Ramunc, on Mar 19 2007, 00:24, said:

Toate actiunile noastre au la baza fenomene psihologice si nu exista cauza fara efect. Ca sa te poti ruga eficient trebuie sa ai mintea linistita. Ca sa ai mintea linistita trebuie sa gasesti unele raspunsuri. Ca sa gasesti, trebuie sa le cauti, dar sa le cauti corect. De exemplu eu scriu pe forum pentru ca ceva ma motiveaza: dorinta mea de comunicare. Altii scriu pentru ca vor sa se afirme, sa isi impuna ideile, altii scriu pentru ca doresc aprecierea pe care nu o au in viata reala, etc.
Degeaba te rogi daca mintea este nemultumita. Degeaba te rogi daca nu ai vointa antrenata pentru a putea primi un raspuns. Dumnezeu nu se descopera celor lasi. De exemplu este unul pe sectiunea Generalitati, care sustine ca Isus este fiul lui dumnezeu, ca biblia este reala, ca este crestin, dar injura in mod ordinar. Trebuie sa armonizam cumva faptele cu vorbele, si pentru asta trebuie exercitiu. Ca sa iti dau un exemplu, spune-mi o actiune "lumeasca" placuta tie. De exemplu mie imi place sa ascult muzica, este cea mai placuta activitate. Spune-mi-o pe a ta, caq sa iti pot da acel exemplu.

Quote

Daca îti pui astfel problema înseamna ca deja esti decis sa exerciti un control asupra psihicului tau si asta e opusul rugaciunii.

Quote

Rugaciunea nu este ceva ci lipsa actiunilor (mintale si fizice). Asa ca nu ai nevoie de minte linistita ci doar sa nu fii obosit.

Quote

Pentru multe raspunsuri nu suntem înca pregatiti, trebuie sa le lasam la timpul lor.

Quote

Scopul este gasirea, nu cautarea.

Quote

Rugaciunea îmi permite anumite activitati fizice si mintale. Cea mai placuta e studiul (computere).

 Ramunc, on Mar 19 2007, 17:17, said:

Ce s-ar intampla daca ne-am lasa in voia impulsurilor psihice? Azi dimineata un tigan cu un jeep m-a injurat dupa ce abia am reusit sa evit un accident (idiotul a luat-o pe contrasens). Primul impuls a fost sa ma dau jos din masina sa-i crap capul. Ce am face daca nu ne-am controla?

Quote

Pai cum sa gasesti daca nu cauti?

Quote

Cele doua fraze bolduite de mine se contrazic. Ori nu exprimi bine ce vrei sa spui, ori nici tie nu ti-e clar. Poate vrei sa spui ca poti practica rugaciunea in timp ce ai alte activitti fizice si mentale, dar tot te contrazici, pentru ca intervine atentia.

Referitor la citit. Daca poti intrerupe cititul pentru un interval de timp nedefinit inseamna ca nu esti dependent, ceea ce e bine. Daca il intrerupi cu parere de rau, nu prea mai e bine.

Edited by landscape10, 19 March 2007 - 17:38.

Quote

Daca controlul se poate face prin simpla renuntare, asta trebuie sa faci (adica sa nu faci). Daca trebuie sa faci ceva ca sa te tii în frâu, e mai bine sa nu faci asta (sa nu încerci sa te tii în frâu).

Quote

Ce poti gasi ca rezultat al propriilor cautari? Nimic bun. Trebuie sa asteptam sa ne vina cele necesare, pe care noi nu le stim, de la Sursa, din initiativa Sa si la momentul stiut de El.

Quote

Nu e o contradictie. Actiunile fizice si mintale care se înfaptuiesc de catre trupul si mintea unui om sunt fie actiuni voluntare ale sale, fie ale altor Persoane.

Quote

Sunt momente când as vrea sa mai studiez dar rugaciunea nu-mi permite si momente când vreau sa întrerup studiul dar iarasi nu-mi permite rugaciunea.

 Ramunc, on Mar 19 2007, 18:15, said:

De acord,insa noi trebuie sa pregatim terenul. Dumnezeu da, dar nu baga in traista, spune proverbul.

Quote

Nu inteleg.

 landscape10, on Mar 19 2007, 19:02, said:

Terenul tot Dumnezeu îl pregateste. Ce putem face noi e sa nu-I încurcam actiunile cu initiativele noastre.

Quote

Ramânerea în rugaciune face ca sa nu mai actionez asupra trupului si sa nu mai gândesc deliberat. În aceasta stare trupul se misca automat spre diverse actiuni (asa cum atunci când mergem picioarele se misca fara sa le dirijam) iar în minte vin diverse lucruri, inclusiv în urma studiului.

E aberant sa crezi ca vei trai etern?

Ce este batrânetea? Este o degenerare spirituala sau fizica?





Se pot înlatura efectele îmbatrânirii? Eu cred ca nu e exclus. Cred ca batrânetea este o uzura psihica, o atrofiere a puterilor, facultatilor spirituale ale omului, datorata vietii orientate spre consumul de cele materiale.

Totusi, si cineva care se abtine de la modul de viata material sufera de trecerea anilor, dar poate ca e vorba doar de autosugestie. Oare daca ne-am propune sa întinerim, nu s-ar produce asta?

 Ramunc, on Mar 23 2007, 21:37, said:

Da, din cauza entropiei care se aplica corpurilor mari. Chiar daca s-ar descoperi elixirul tineretii vesnice, nu am putea trai etern pentru ca corpul nostru este alcatuit din materiale degradabile in timp. Viata noastra s-ar sfarsi odata cu cea a planetei, dat fiind ca depindem de mediu pentru a supravietui (atmosfera terestra).

Quote

Mintea are influenta asupra corpului asa cum sanatatea corporala are influenta asupra starii de spirit. Deci batranetea depinde de ambele.

Quote

Celulele stem se pare ca sunt cheia. Recent a fost descoperita o proteina numita Nanog, proteina care este responsabila de multiplicarea celulelor stem care apoi devin celule specializate. Daca am putea controla procesul, am fi capabili sa regeneram organele atrofiate. Nu stiu insa cum sta treaba cu regenerarea neuronala.

Quote

Autosugestia positiva ajuta, dar eu cred ca influentele genetice primeaza. Pe 23 martie am implinit 28 de ani, dar tot de 18 arat, vezi poza mea de la sectiunea Generalitati. (fara sa urmez nici un fel de cale spirituala)