Transilvania, fara discutii despre autonomie, independenta si separatism

 enough1453, on 21 septembrie 2018 - 21:36, said:

aha. ca-n fight club. editia sateasca.
totusi ce legatura are editia sateasca la fight club cu feudalismul, sau cu transilvania?

 enough1453, on 21 septembrie 2018 - 21:36, said:

Ti-a dat cineva nuci?

 Alexandru H., on 22 septembrie 2018 - 00:17, said:

in cazul leogoto e o relatie mai veche.
am trecut impreuna prin multe.
inclusiv familia traditionala, dacica, referendum si alte detalii private si picante.

De ce dupa Marea Unire zona Secuimii a ramas in continuare majoritar ungureasca si nu s-a schimbat si acolo echilibrul etnic, asa cum s-a intamplat in marile orase ale Transilvaniei, majoritar maghiare la 1918 (Cluj,Oradea, Satu Mare, Baia Mare etc.). De ce nu au migrat romanii si spre zona Secuimii astfel incat sa devina majoritari si in Sfantu Gheorghe, Miercurea Ciuc sau Gheorgheni, Odorhei etc.? Nici macar perioada baby-boom-ului de dupa razboi, apoi a decreteilor n-a schimbat echilibrul etnic in zona aia, care a ramas "ferita" din acest punct de vedere.

Nu stim. Ia spune tu !

 toto_riina, on 22 septembrie 2018 - 17:40, said:

Acelea nu erau orase, erau mai degraba un fel de comune, o adunatura de case, iar ca populatie erau minuscule. Se poate vedea si astazi acele centre vechi ale acestor orase, acela era orasul si da era majoritar unguresc si alte minoritati, românii aproape ca lipseau, insa daca compari populatia acelor cateva stradute de case cu populatia cartierelor de blocuri ce a urmat ...

Românii nu au migrat in orașe pentru a fi majoritari ci deoarece ei erau grosul populatiei, doar nu era sa asteptam 5 secole pana ungurii ar fi avut la oras sporul demografic necesar derularii unei economii moderne?!

In Secuime nu exista niciun interes economic, asa ca nimeni nu a ales sa mearga acolo in afara de ungurii din restul Transilvaniei, in plus Secuimea este o depresiune intramontana ingusta similara Maramuresului, deci o zona minuscula, dar pe harti se vede mare deoarece intra si Carpatii foarte slab populati.

 toto_riina, on 22 septembrie 2018 - 17:40, said:

Pentru că nu s-au făcut investiţii masive în industrie acolo. S-au făcut nişte făbricuţe doar.

Adica Cluj si Oradea, Sibiu, Brasov erau un fel de comune cu populatie miniscula. Okay, m-ai lamurit

Acestea erau orasele importante, deci erau ceva mai maricele dar tot minuscule fata de varianta lor cu blocuri.

De la mii poate chiar 10-20.000 la inceputul sec. 20, s-a ajuns la sute de mii, deci diferenta a fost uriasa pentru un secol doua.

Cluj

[ https://i.gyazo.com/bc2d9d711c7b1e641e1ee7e29a564b29.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Adica intr-un secol aproape si-a inzecit populatia de la 50.ooo la 400.ooo, iar maghiarii sunt cam tot a zecea parte din populatia totala desi au pornit covarsitor majoritari in urma cu doua secole de la cca. 10.ooo de suflete.

Totusi in zone non-industriale gen Miercurea Ciuc, ei si-au continuat cresterea demografica fireasca nestanjenita de români si au ajuns unde au ajuns.

De la 3700 de suflete la 1910 la 40.ooo de locuitori cam toti maghiari.

Orașele au crescut mai ales pentru că regimul socialist a distrus agricultura și a supra-dimensionat industria.
Atunci oamenii de la țară s-au mutat la oraș, unde structura etnică era diferită.

Pe la 1900 în oraș erau 15% români și 80% maghiari
în timp ce pe județ erau cam 65% români și 30% maghiari

Zicea cineva acum câteva pagini de pasivismul politic al aredelenilor, influențat probabil de atitudinea din final a lui Avram Iancu.

Sigur că nu-i chiar așa, că doar și Iancu și românii ardeleni au tras ceva concluzii după 1848 - și anume că nu te puteai încrede în nimeni. De aici vine firesc o atitudine pasivă.
Situația a fost oricum mai complicată, pentru că atitudinea a fost împărțită între activism și pasivism, dar și asta numai în ce privește implicarea politică - nu revendicările.

Într-un fel atitudinea rigidă și arogantă a guvernului de la Budapesta a avut și un efect pozitiv, că atunci când au avut ocazia să se unească cu România n-au fost ezitări

Aici e un articol mai larg pe tema asta: https://www.historia...vania-1860-1914
(poate puțin mai arid, că așa e istoria ăn vremurile alea, dar lămuritor)

 Morosanul, on 04 octombrie 2018 - 16:01, said:

Pasivismul a fost numai în Ardeal, fiindcă românii ardeleni considerau nelegitimă unirea Ardealului cu Ungaria, și considerau că participînd la alegeri ar legitima această unire.
În Banat, care nu fusese principat independent anterior și nu aparținuse de Principatul Transilvaniei, orientarea politică era spre activism, căci nu exista vreun drept istoric de autonomie de revendicat.

Corect, asta pentru că într-o Transilvanie autonomă considerau că românii și-ar putea apăra mai uțor drepturile, ținănd seama și de procentul etnic.

De asta am văzut că românii din Banat și apoi din Crișana au fost, inițial,  mai activi politic.

 Morosanul, on 28 septembrie 2018 - 08:58, said:

Adica ar fi fost de preferat inapoierea social-economica intr-o agricultura de subzistenta in loc de dezvoltarea economica?!

Imperiul britanic, SUA si Germania, astia toti au supradimensionat proprile economii din prea putina cunoastere?!

Ei nu le-au supradimensionat, acolo industria s-a dezvoltat.
Aia e marea diferență.

Aici s-a făcut forțat și a dus, printre altele, la mari dezechilibre.

Apoi să știi că agricultura nu e musai să fie subzistență, dar problema a fost după colectivizare când nici de subzistență n-a mai fost !

 Morosanul, on 08 octombrie 2018 - 15:01, said:

Pai ne-am industrializat cu un retard serios chiar si Transilvania, Banatul si Bucovina.

N-a mai fost de subzistenta, a facut rau taranilor, dar a adus aur tarii deoarece era intensiva si se exporta cam tot in lumea a 3-a si a doua, ieftin, dar se faceau bani care altfel nu ar fi avut de unde sa vina.