Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul

plinul cel tanra, on Sep 26 2006, 09:49, said:

  Am eu o explicație: galițienii au simțit ortodoxia de tip rusesc ca ceva străin de civilizația lor. Pentru românii foști greco-catolici în schimb ortodoxia balcanică nu era o mare deosebire. Adică avem o confirmare a teoriei lui Huntington așa cum am corectat-o (ortodoxia balcanică este subtip occidental, cea rusească este altceva). Asta înseamnă că dacă România este fundamental trainică, Ucraina, mai devreme sau mai târziu se va sparge.

Tot nordul Ardealului a fost preponderent greco-catolic. Am putea specula asupra faptului că cei cu graiul nord-ardelean s-au simțit mai aproape de catolicism decât sud-ardelenii al căror grai este apropiat de cel muntean (excepții au fost moții ortodocși și blăjenii greco-catolici). Am putea specula asupra faptului că galițienii și nord ardelenii au adoptat greco-catolicismul formând o arie compactă. Această arie este posibil să fi fost aria din care s-a revărsat nucleul poporului român după căderea și slăbirea Primei Bulgarii (după anul 950). În orice caz sunt lucruri foarte ciudate în trecutul religios al galițienilor (de dinainte de ocupația ungurească de la 1089).

Toate acestea se bazează pe faptul că atitudinea religioasă ar exprima structuri culturale profunde. Și probabil că așa este. Este greu să-ți imaginezi sate întregi vasluiene trecând la penticostali cum au făcut sate întregi bistrițene.

Diogene, on Sep 25 2006, 21:28, said:

In orice perioada si timp se fac compromisuri referitoare la proprietate.  

Quote

Foarte bine ca nu a reusit - oricum d.p.d.v. teologic Uniatia e o struto-camila aberanta, rolul ei a fost clar politic si datorat unei conjuncturi anume.  

Edited by Ioan76, 26 September 2006 - 15:56.

Diogene, on Sep 24 2006, 12:25, said:

Tu acuma citezi din Weber sau din epigonul sau penibil, Huntington ?  

Teoria aia a lui Huntington e o aberatie care traseaza un scop geo-politic si dup-aia incearca sa cace niste "cauze" care sa para ca explica scopul initial. Dar nu are sens sa poluam discutia de aici cu considerente despre epigonul de Huntington.  

Oricum - lasind la o parte pe ai morti de mult si cu faptele lor cu tot am si eu o nelamurire ... asa ... pentru "ardelenistii inraiti".  

Cam cu cite fite mai putin avea Clujul daca nu se sugeau cu nesimtire atitia bani in zona din toata tara pe vremea Caritas-ului ?  

Edited by Ioan76, 26 September 2006 - 16:18.

Ioan76, on Sep 26 2006, 17:17, said:

Ioan76, intr-o vreme aveam impresia ca stii ceva istorie si se pot schimba idei cu tine. Lasa rautatile, scos limba si alte copilarii. Asta e un topic cat se poate de serios. Daca ai ceva de spus, spune-o in mod civilizat, daca nu vezi-ti de treaba. Atat Weber cat si Huntington au fost cercetatori seriosi ai istoriei citati si rascitati, spre deosebire de tine. Cultul Greco-Catolic este recunoscut de statul roman si orice referire necuviincioasa la convingerile religioase ale unor oameni printre ai caror strabuni se afla membrii Scolii Ardelene si fruntasi ai Marii Uniri este o mojicie. Inca odat vorbeste cuviincios sau taci.

Rákóczi II, on Sep 26 2006, 07:37, said:

Cum adica Maramuresul istoric ramas la Romania? Cum adica RAMAS?
De ce aduci date vechi deja de aproape un secol(1930)? Asta ma indreptateste si pe mine sa zic ca dacii ocupau un spatiu vast si, prin urmare ar trebui sa fie al nostru? Stimabile ...  

Gentle_dragon, on Sep 26 2006, 17:35, said:

Caritas-ul a fost o chestie cit se poate de serioasa si, spre deosebire de alte fapte intimplate la 1300 toamna, e foarte recent.  

Quote

Gresit. Weber este intr-adevar un foarte mare istoric si sociolog ( nu degeaba e socotit unul din cei patru mari titani fondatori ai acestei stiinte ) - si de-aia scrierile sale sunt extrem de nuantate si nu prea sunt sanse a se gasi in ele elucubratii din ceea ce formeaza la ora actuala asa ... un fel de "vulgata weberiana cind se vorbeste de corelatia dintre religie/confesiune si dezvoltarea socio-economica.

Huntington - spre deosebire - e un mic epigon penibil, cu articole motivate mai degraba de scopul politic imediat decit de vreo cercetarea stiintifica asidua si minutioasa, precum in cazul lui Weber ( a se vedea despre asta - de ex. - articolele sale din timpul razboiului din Vietnam cind el oferea "suportul teoretic" pentru politica stupida a SUA de stramutare a populatiei rurale in ghetouri pazite de armata   ).

Quote

Recunoscut sau nu - vorbeste cu orice teolog care se respecta ( fie si greco-catolic ) si o sa-ti marturiseasca in mare aceeasi chestie. Acceptarea pe stil catolic a trei dogme din cele patru care au provocat Marea Schisma a dus la formarea unei struto-camile si nimic mai mult.  

Gentle_dragon, on Sep 26 2006, 09:07, said:

Intai trebuie sa intelegem care este catalizatorul care permite aparitia statelor feudale romanesti atat de tarziu. Pentru ca asta e o intrebare esentiala: ce s-a schimbat in contextul politic nord Dunarean si ma refer aici in special la Hoarda de Aur care domina practic zona care a permis formarea Tarii Romanesti si ulterior a Moldovei. Raspunsul il dau Ciocaltan, Papcostea, Varsay (pot da bibliografia exacta daca vreti): tratatul de la Nymphaion din 1261 prin care Genovezii capata acces la porturile Hoardei de Aur si prin care hanii isi indreapta atentia spre rutele maritime spre comert si arata o oarecare deschidere (cel putin cei apuseni). Evenemintul acesta cheie care e ignorat in majoritatea cartilor de istorie permite nasterea statalitatii extracarpatice.

In momentul nasterii principatelor, din punct de vedere religios romanii erau deja ortodocsi (sau sa spunem mai general de rit rasaritean sau grecesc pentru ca desi schizma e in 1054 disensiunile sunt mai vechi). Ritul rasaritean a venit nu numai prin influenta bizantina directa ci si prin influenata sarba si mai ales bulgareasca. Totusi existau si niste influente catolica puternice: Regatul Ungariei, prezenta temporara a cavalerilor Teutoni, colonizarea sasilor. Iar Tara Romaneasca ia nastere ca vasal al Ungariei cu Banatul de Severin in Coasta. Cunoastem implicarea maghiara in succesiunea lui Litovoi deci influenta politica era clara. Dar tocmai aici este cheia: influenta politica si numai politica. Monarhii arpadieni desi au facut tot posibilul sa isi intinda stapanirea la sud de Carpati nu au dus niciodata o campanie de catolicizare a poulatiei - dovada cea mai buna fiind ca inclusiv in Transilvania care le apartinea indiscutabil exista o nobilime ortodoxa, unii cnezi ortodocsi Maramureseni aveau chiar titlul de "homo regis" deci practic nu s-a dorit convertirea pana la venirea la tron a angevinilor. Poate ca alta ar fi fost situatia daca nu ar fi aparut conflictul intre regalitatea maghiara si cavalerii teutoni care, ei aveau in plan raspandirea catolicismului. Cred ca la insasi nasterea sa Tara Romaneasca ar fi putut fi catolica, istoria a facut sa nu fie.

Un alt moment cand lucrurile poate ca ar fi putut lua o turnura in acest sens ar fi a treia domnie a lui Vlad Tepes casatorit cu o ruda (sora?) a lui Matia Corvinul cand Regatul Ungar era inca in plina putere si cu sprijinul unui domn muntean catolicizat ar fi putut sa incerce o impunere a catolicismului. Pe de alta parte e posibil ca boierimea si populatia sa nu fi acceptat convertirea.

In cazul Moldovei insa, care a avut vreo 150 de ani de independenta reala (spre deosebire de Muntenia) si s-a nascut ca stat de sine statator din insasi revolta lui Bogdan - un cneaz ortodox maramuresan impotriva angevinilor niciodata nu s-a pus problema catolicizarii.

Cat despre relatiile domnilor romani cu vecinii lor catolici raspunsul e iarasi complex ideea directoare ar fi teama de turci si de Islam.

shimen_musashi, on Sep 26 2006, 16:43, said:

Ba sa imi fie cu iertare e interesant. Pentru ca arata o distributie a apartenentei religioase inainte de interventia brutala a comunismului si de interzicerea greco-catolicismului. Sociologic si antropologic aceste date sunt relevante pentru a dimensiona consecintele acestei actiuni.

plinul cel tanra, on Sep 26 2006, 17:55, said:

Hmmm .. Petru Schiopul a fost cel care a incercat sa impuna catolicismul in Moldova si a dat-o in bara sau gresesc eu ?  

Ioan76, on Sep 26 2006, 17:00, said:

Petru Schiopul este o peronalitate si are o domnie (de fapt trei domnii) foarte interesante si greu de descris in doua cuvinte. In primul rand propria sa convertire la catolicism ramane neconfirmata si daca a avut loc a fost probabil tardiva. E drept ca a primit o misiune iezuita in Moldova si ca aceasta misiune avea clar un plan de convertire care insa a esuat lamentabil.

Ioan76, on Sep 26 2006, 16:55, said:

Aceasta e si parerea mea.

plinul cel tanra, on Sep 26 2006, 09:49, said:

Desigur. Dar mai intai sa raspund la Shimen Musashi:
Nu inteleg ce ai cu sintagma Maramuresul Istoric ramas la Romania. Maramuresul Istoric se intinde MULT mai mult catre Nord, stimabile, trebuia sa cunosti asta. Dupa 1920 frontiera s-a trasat in functie de ce procente de populatie erau in provinciile istorice, cum s-au trasat... e alta poveste.
-----------
Si inca una.... datele din 1930 sunt relevante privind preponderenta Greco-Catolicismului in Transilvania. In regiunea de N a Transilvaniei, practic ortodocsii sunt slabi ca procent, cu EXCEPTII INTERESANTE:
--------------
Deci:

Bihor:
Populație
Conform recensământului din 1930 populația județului era de 510.318 locuitori, dintre care 61,6% români, 30,0% maghiari, 4,3% evrei, 2,2% cehi și slovaci ș.a. Ca limbă maternă predomina limba română (61,4%), urmată de maghiară (33,8%), cehă (2,0%), idiș (1,5%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din ortodocși (49,8%), reformați (21,0%), greco-catolici (10,7%), romano-catolici (10,4%), mozaici (5,4%), baptiști (2,2%) ș.a.

Mediul urban
Populația urbană a județului era constituită din 102.277 locuitori, dintre care 54,8% maghiari, 26,4% români, 15,4% evrei, 1% germani ș.a. Ca limbă maternă la oraș predomina limba maghiară (67,9%), urmată de română (24,9%), idiș (4,3%), germană (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era formată din 31,5% reformați, 20,6% mozaici, 19,3% romano-catolici, 17,5% ortodocși, 9,1% greco-catolici, 1,1% lutherani ș.a.

Cluj:
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 334.991 de locuitori, dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformați, 19,3% ortodocși, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ș.a.

Mediul urban
În anul 1930 populația urbană era de 106.245 locuitori, dintre care 47,6% maghiari, 33,9% români, 13,3% evrei, 2,4% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.

Salaj:

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 343.347 locuitori, dintre care 56,2% români, 31,4% maghiari, 4,7% germani, 3,9% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 52,6% greco-catolici, 25,4% reformați, 12,2% romano-catolici, 4,0% mozaici, 4,4% ortodocși ș.a.

Mediul urban
În 1930 a fost înregistrată o populație urbană de 31.830 de locuitori, dintre care 46,1% maghiari, 31,6% români, 13,4% evrei, 5,6% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (62,0%), urmată de limba română (27,5%), idiș (8,0%), germană (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era formată din 28,6% reformați, 27,2% greco-catolici, 24,2% romano-catolici, 13,8% mozaici, 4,9% ortodocși ș.a.

--------------------------

Despre Mures, Ciuc, Odorhei si Treiscaune nu postez date deoarece fiind preponderent maghiare nu se inscriu in discutia de acum despre confesiunile romanesti greco-catolica si ortodoxa.

Revin cu scuze... am uitat judetul Somes, fost comitat Szolnok- Doboka ( Solnoc-Dabaca).

Conform datelor recensământului din 1930 județul număra 219.335 de locuitori, dintre care 77,5% români, 15,4% maghiari, 4,8% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în majoritate de greco-catolici (63,5%), urmați de ortodocși (15,0%), reformați (12,8%), romano-catolici (3,2%) ș.a.

Mediul urban
Populația urbană era formată din 41,3% români, 33,0% maghiari, 20,1% evrei, 1,7% armeni ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina româna (41,4%), urmată de maghiară (36,8%), idiș (18,3%), germană (1,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional la oraș majoritatea era alcătuită tot din greco-catolici (33,2%), urmați de reformați (22,6%), mozaici (20,2%), romano-catolici (11,9%), ortodocși (8,6%), armeano-catolici (2,3%) ș.a.

Edited by Rákóczi II, 26 September 2006 - 17:34.

Multumesc Rakoczi.
Nu sunt sociolog... dar ma intreb de ce oare revenirea la greco-catolicism dupa 1990 in Maramures nu s-a produs in aceeasi proportie ca si in Cluj sau Salaj?

Rákóczi II, on Sep 26 2006, 18:33, said:

De ce romanii erau atat de slab reprezentati in mediul urban?  

Nu stiu sa-ti raspund. Probabil din cauza unei mai active miscari anti-catolice, promovate de ortodocsi ( asa cum ziceam mai devreme) cu complicitatea tacita a autoritatilor locale?
Sa nu uitam de exemplul cu Catedrala Greco-Catolica din Satmar. Ortodocsii le strigau anul trecut greco-catolicilor care dupa 16 ani de procese obtinusera in sfarsit biserica lor, le strigau: (...)zgori, vanduti ungurilor, tradatori de neam!
Incredibil!
De prisos sa va zic ca intre greco-catolicii din Ardeal, Crisana, Maramures si Banat... nu e nici un maghiar...
De prisos sa zic ca daca nu erau greco-catolicii cu Scoala Ardeleana, romanii nu capatau asa devreme constiinta nationala? De prisos sa amintesc ca greco-catolicii au promovat scoala in limba romana, nu ortodocsii... si totusi.... asa li se striga, in 2005 la Satumare posesorilor de drept ai Catedralei.

http://www.catholica...id=11592&lang=r

Rákóczi II, on Sep 26 2006, 17:50, said:

Poate...cine stie...

Rákóczi II, on Sep 26 2006, 17:50, said:

Mda nu ma surprinde. La Cluj s-au si injunghiat cand s-a retrocedat catedrala, atat ii duce capu si pe ierarhi si pe unii credinciosi.

Gentle_dragon, on Sep 26 2006, 17:35, said:

Și eu sunt surprins de opiniile marelui teolog IOAN76, căruia i se pare atât de bizar ca niște tradiții bizantine să nu aibă nicio dificultate în a recunoaște primatul papal. Pentru el bizantinismul este probabil simplă ură față de Patriarhul Romei.

Și el și Plinul cel Tanra iau în răspăr raportul dintre religie și civilizație care ar fi fost -vezi Doamne - vulgarizat  de Huntington, dar nu dovedesc cu nimic, cu nicio propoziție, că știu despre ce este vorba.

Edited by Diogene, 26 September 2006 - 19:21.

ioi ce e pe acest thread... am citit primele 4 pagini cu atentie, si m-am enervat asa tare incat restul l-am citit pe diagonala.
Va tineti crestini-ortodocsi, dar majoritatea nu cunoasteti nici 10% din istoria bisericii romane... cu mici exceptii. Da nu va faceti probleme ca 90% din populatia Romaniei e ca voi la capitolul asta.
Chiar daca am sa supar pe multi dintre voi, cu riscul ca o sa iau castane in cap (da sunt calita ca am luat de fiecare data cand s-a discutat subiectul asta... si ma doare gura de cate ori l-am discutat) am sa trec prin putin prin istoria bisericii romane din Ardeal.
Da mai intai, am sa raspund la o intrebare care sunt sigura ca urma sa mi se puna.... Da, sunt ardeleanca, romanca pana in maduva oaselor si de religie greco-catolica.
OK...

- dupa 830: ungurii veniti din Asia se stabilesc in campia dintre Tisa si Dunare, iar de aici prada tinuturile invecinate si treptat cuceresc Ardealul.
- pe la anul 1000: puterea ungurilor creste cand se crestineaza sub regele Stefan, care primeste coroana de la Roma si puterea de a organiza biserica.
- pe la 1200: ungurii detin puterea pe intreg teritoriul Ardealului iar pentru apararea granitelor de sud-est ei aduc sasi din Flandra si Luxemburg, care, se grupeaza in centre urbane (Brasov, Medias, Sibiu). Aducand o cultura superioara erau tratati ca oasperi ai regelui; Tot in aceasta perioada sunt adusi secuii pentru a apara teritoriul de navalirile tatarilor.
Asa se formeaza in Ardeal o elita de sasi, secui si unguri toti de religie catolica pe vremea aceea.
Majoritatea populatiei autohtone, romanii, erau folositi la munci agricole, neluati in seama si treptat au devenit supusii celorlalti, care se socoteau natiuni privilegiate.

Din punct de vedere religios romanii apartineau de Mitropolia Ungaro-Vlahiei de la Targoviste, adoptand si ei ritul si limba slavona.
Treptat conditiile de trai ale romanilor ajunsesera foarte grele, devenind iobagi, legati de pamantul magnatului.
Nici situatia preotilor nu era mai buna. Serviciul de preot se dadea prin alegere pe timp de un an, platind o suma de bani episcopului. Daca nu mai era ales preot in anul urmator, ramanea in sat, reluandu-si vechea ocupatie. Asa s-a ajuns ca uneori erau 3-4 preoti intr-un sat, cei mai multi nu stiau nici scrie si nici citi. Erau slujbasii unui rit al carui sens de multe ori nu-l pricepeau. Ei boscorodea, imitand limba slavona asa cum au vazut la sediul episcopiei unde au fost hirotonisiti.
Episcopii din Ardeal erau numiti de principii unguri si sfiintiti in Tara Romaneasca in rit bizantin.
In aceasta stare de intuneric total pentru romani apare in sec XVI Reforma lui Luther si Calvin.
Reforma luterana apare in Transilvania pe la 1519, in frunte cu Hontersus, care ii luteranizeaza in special pe sasi.
Cam in acelasi timp, o parte din nobilii unguri, pentru a lua pozitie impotriva Casei de Austria (catolica) au imbratisat calvinismul.
Fiecare noua confesiune dorea sa castige prozeliti printre romani. In acest scop, incepe tiparirea de carti romanesti: Catehismul luteran la Brasov (1559), Catehismul Calvinesc la Alba Iulia (1640).
Pentru a constrange clerul din Ardeal sa treaca la calvini, principii unguri numesc in Dieta din 1566 un superinterdent calvin pe langa episcopul roman "pentru a intoarce pe romani de la ratacirile lor!". Calvinii numeau religia ortodoxa "superstitiile grecesti". Asa au fost numiti intendenti: George din Sangeorz, Pavel Todirasi si Mihai Todirasi. Acesta din urma tipareste "Palia de la Orastie" in 1582.
Prin straduintele acestor calvini, insotite adesea fie de promisiuni fie de forta, s-a constituit in Ardeal o Biserica Romaneasca adoptand in parte Crezul calvinesc. Cand era numit un nou episcop, dupa ce venea din Tara Romaneasca, depunea juramant pe Catehismul calvinesc, promitand sa respecte cele 19 puncte (sa nu se mai tina posturile, suprimarea slujbelor de imnormantare, botez numai cu apa simpla, fara cruce, fara lumanari, fara icoane, fara Maica Sfanta, in locul Sfintelor impartasanii, numai Cina de la Paste cu paine si vin neconsacrate).
Dar cel mai insemnat factor era sa recunoasca autoritatea superintendentului si sa-l consulte in toate problemele importante.
Impilarile la care au fost supusi romanii in acea vreme, pun in pericol insasi existenta elementului romanesc din Ardeal. In multe parti, sate intregi treceau la calvini. Acestia intemeiau scoli pe cheltuiala lor, facandu-le si o multime de avantaje materiale.
Un secol si jumatate de propaganda calvina adusese Biserica la ruina. Ajunsese calvineasca in credinta si bizantina in rit.
Superintendentul care avea si titlu de "Episcop si Superintendent al Bisericilor Romanesti", avea misiunea de a predica prin sate credinta calvina si sa stea de vorba cu episcopul, clericii si credincioasii, demonstrandu-le cu argumente din Scriptura temeinicia noii credinte. Cine zadarnicea munca predicatorului calvin era socotit tradator si dusman al statului, fiind, de multe ori, constrans sa paraseasca tara. (Nicolae Iorga, Istoria Romanilor din Transilvania -vol1)
Superintendentii organizau Sinoade si preotii erau siliti sa vina si sa afirme cele spuse de ei, altfel li se confiscau vitele, ori erau izgoniti din tara.

In anul 1685, armatele austriece ale Casei de Habsburg ocupa Transilvania, iar imparatul Leopold I emite la 1691 "Diploma Leopoldina" dar care nu schimba cu nimic lucrurile din Ardeal desi imparatul era catolic. Episcopii calvini se intitulau mai departe "Episcop maghiar si roman al Ardealului".
Pentru a se bucura de drepturi, romanii trebuiau sa treaca la una din religiile dominante: catolica, luterana, calvina sau la cea unitariana (ariana).
Parintele Ladislau Barany (calugar iezuit), a lamurit pe episcopul Teofil de la Alba Iulia, ca Roma a hotarat prin instructiunile date Congregatiei de Propaganda Fide, in 1669, ca orientalii pot reveni la Biserica Catolica, pastrandu-si ritul si traditiile, acceptand numai dogmele catolice.
In acelasi timp si imparatul Leopold emise un decret (23 august 1692) prin care preotii si credinciosii de rit grecesc, daca vreau sa se bucure de privilegiile Bisericii Catolice, pot sa se uneasca cu aceasta.
La cat de umiliti erau romanii, atat iobagi cat si preoti, fata de celelalte natiuni ale Ardealului, nu era alta scapare decat sa imbratiseze una din religiile recunoscute. Cea mai apropiata de sufletul lor era religia catolica, neschimband nimic din ritul oriental cu care erau obisnuiti, nici din obiceiuri, iar dogmele erau propriu-zis, o problema care nu atingea cu nimic multimea de credinciosi.
In anul 1697, episcopul Teofil, care a primit Scaunul Episcopal in conditiile obisnuite (acceptand cele 19 puncte calvinesti) s-a sfatuit cu clerul si convoaca un sinod general la Alba Iulia. Aici Teofil arata situatia grea, de asuprire a poporului roman, fiind amenintata insasi existenta natiunii. A lamurit asistenta asupra conditiilor de unire cu Roma, precum si marea asemanare de credinta ce exista, fata de marile deosebiri ale calvinilor si luteranilor.
Sinodul fixeaza in scris marturisirea de credinta prin care promit sa accepte cele patru puncte care despart Rasaritul de Apus. In acelasi document ei cer ca romanii sa primeasca drepturile celorlalte confesiuni din Transilvania.
Dar Teofil moare in mod subit. Se crede ca a fost otravit de calvini.
Dupa Teofil a urmat Atanasie (Anghel Popa din Ciugud) care facuse scoala in institutele calvinesti de la Aiud si Alba Iulia. Calvinii aveau incredere in el desi era foarte tanar. Este numit episcop apoi merge la Bucuresti pentru a fi sfintit. Aici sta sapte luni, unde este lamurit de patriarhul Dositei al Ierusalimului (care statea mai mult pe la Bucuresti, avand aici 177 de mosii inchinate) si care ii da o scrisoare cu sfaturi. La punctul 5 scrie:
"Sfintele slujbe sa fie citite numai in slavoneste sau elineste (greceste), iar nu in romaneste sau in alt chip, deoarece limba romana este putina si ingusta..."  
Intors in Ardeal, tanarul Atanasie isi da seama in ce dezastru se afla Biserica romana si cauta sa ia legatura cu parintele Barany. Atanasie vede ce deosebire este in purtarea catolicilor fata de calvini. Calvinii bateau din picior, iar catolicii faceau propuneri.
In acest timp, parintele Barany era la Viena, unde aratase imparatului dorinta romanilor de a se uni cu Roma.
Cardinalul Ungariei L. Kolonich ii scrie lui Atanasie, aratandu-i in ce consta Unirea!
La 7 octombrie 1698, Atanasie convoaca Sinodul General de la Alba Iulia. Aici se intocmeste un lung manifest care incepe asa:
"... Noi, vladica, protopopii si popii Bisericii Romane, dam de stire tuturor, ca de bunavoia noastra ne unim cu Biserica Romei si voim sa traim cum traiesc madularele si popii acestei Biserici sfinte..."
"Nimeni sa nu-i clateasca pe Uniti din obiceiurile Bisericii rasaritene, ci toate ceremoniile, sarbatorile, posturile, cum pana acum, asa si de acum inainte sa fim slobozi a le tine dupa calendarul vechi..."
Actul Unirii a fost semnat de toti membrii Sinodului si intarit cu sigiliul Mitropoliei Balgradului (Alba Iulia).
Dupa aceasta marturisire, imparatul Leopold a dat "Diploma Leopoldina", prin care Bisericii Romanesti i se recunosc drepturile ce le avea si Biserica Romano-Catolica.
Insa Dieta Transilvaniei, Parlamentul, era in mainile calvinilor care nu au vazut cu ochi buni intarirea elementului catolic si eliberarea poporului roman din Ardeal. Fiind ei proprietari de pamanturi si atotputernici, au inceput a persecuta preotii. Pe unii i-au bagat in temnita, altora le rapeau vitele ori le distrugeau bisericile si clopotnitele, punand la cale adevarate revolte printre tarani, ca sa nu se alature Bisericii Romei.
Atanasie convoaca un nou Sinod la 4 septembrie 1700, la care iau parte nu numai protopopii si preotii, ci si cate trei deputati mireni din fiecare sat. Cei 54 de protopopi, in afara de preoti si mireni, au dat un nou manifest in care repeta marturisirea celor patru puncte de credinta (Primatul Papal, Filioque, existenta Purgatoriului si Cuminecarea cu azima).
Pentru episcopul Atanasie Anghel au urmat ani grei de lupta, fiind atacat atat de calvini cat si de Arhiepiscopia Ungaro-Vlahiei.
Ungurii nu vor sa respecte diploma imparatului, Atanasie este chemat la Viena pentru a se dezvinovati de unele acuze nedrepte.
Marele istoric Nicolae Iorga recunoaste:
"Din umilinta lui Atanasie a iesit mantuirea noastra! Fara unirea in credinta cu Roma, nu erau scolile mari din strainatate pentru ucenicii romani, asprii in ale invatarurii, nu era mai ales, acea mare scoala pentru inima poporului nostru, care a fost Roma insasi!" (Sate si preoti din Ardeal)
Atanasie moare in 1713, dupa ce indeamna pe preoti sa persevereze in Unire!
Activitatea episcopilor Uniti dupa Atanasie, este istoria luptelor si nazuintelor pentru obtinerea drepturilor fagaduite. Dar imparatul era al Viena, iar principii calvini in Ardeal. Insa din punct de vedere religios castigul a fost imens.

Intre cei mai de seama urmasi a lui Atanasie au fost:
Ioan Giurgiu Patachi - acesta a mutat Episcopia de la Alba Iulia la Fagaras, caci nu puteau fi doua episcopii catolice in acelasi oras.
INOCENTIU MUCU KLEIN - von Klein este titlu dat de imparat la innobilare asa cum era obiceiul vremii.
Ca nobil a intrat in Dieta Ardealului (fiind primul roman din Dieta) si a cerut drepturi pentru poporul roman cu argumente bine precizate:
1. Romanii sunt cei mai vechi locuitori ai tarii;
2. Romanii sunt populatia cea mai numeroasa din Ardeal;
3. Romanii lucreaza pamantul si ocnele (muncile cele mai grele);
4. Romanii dau cele mai mari contributii
si in virtutea vointei imperiale exprimata prin cele doua diplome leopoldine trebuie sa se faca dreptate si poporului roman.
Deci si romanii au dreptul sa fie recunoscuti ca natiune, a patra din Ardeal, nu numai "plebs valahica".
Dar cele trei natiuni privilegiate, ungurii, sasii si secuii s-au impotrivit, spunand ca aceasta cerere "niste lucruri pe care nu le-a cerut nimeni pana acum".
In Dieta se iscau adevarate furtuni si din aceasta cauza au incercat sa scape de acest episcop incomod. De fapt au si reusit prin rascoala unui calugar sarb, Visarion Sarai.
Acesta, trimis de Mitropolitul ortodox de la Karlovat incepuse in 1744 sa umble prin sate si sa ameninte poporul cu iadul fiindca a facut unirea cu Roma.
Iar pe de alta parte, confesiunile reformate (in special calvinii, temandu-se de restabilirea catolicismului sa nu fie nevoie sa restituie averile secularizate) incep un sistem de teroare din cele mai cumplite pentru a impiedica Unirea cu Roma si raspandirea ei.
"Tratand cu mare tiranie pe preotii romani care se declarau pentru Unire, aruncandu-i in inchisoare, batandu-i si jefuindu-i ii aruncau din parohii, retinandu-le femeile si copii in iobagie". (Xenopol, Iorga - Istoria Bisericii Romanesti vol 2 si Al. Pop - Dezbinarea in Biserica Romanilor din Ardeal si Ungaria.)
In acest timp, episcopul Inocentiu Micu face mai multe memorii atat in Dieta Transilvaniei cat si la Viena, dar pana la urma intrigile l-au rapus. El pleaca la Viena pentru a se dezvinovati, dar este sfatuit sa nu se prezinte personal, ci sa depuna numai memoriul. Deceptionat el pleaca la Roma, unde va trai in exil 24 de ani. Moare la 23 septembrie 1768.
Inocentiu Micu Klein a fost personalitatea de mare curaj care a deschis drumul spre eliberarea poporului roman, atat spiritual cat si politic, ridicandu-l la ideea ce inseamna "natiune" (natio).
Petru Pavel Aron (1752-1764) urmeaza lui Inocentiu Micu. Are marele merit de a infiinta Scolile Blajului, Seminarul diecezian si o tipografie. Astfel, la 1754 se intemeiaza prima scoala romaneasca cu limba de predare romana pentru toti fii poporului. In istoria intunecata a romanilor din Transilvania constituie unul dintre cele mai luminoase evenimente. Sunt primele focare de cultura romaneasca. In primul an s-au inscris 300 de elevi. Profesorii si elevii erau sustinuti si salarizati de episcopul Petru Pavel Aron.
In anul 1747 este instalata tipografia la care se vor tipari pentru prima data carti cu litere latine.
Au urmat apoi alti episcopi ca: Atanasie Rednic, Grigore Maior, Ioan Bob care au continuat lupta pentru usurarea starii iobagilor, precum si pentru luminarea poporului.
Unirea cu Roma, desi nu a usurat prea mult starea iobagilor, a creat mediul istoric de unde va porni in toate partile locuite de romani lumina trezirii noastre nationale.
Tinerii trimisi sa studieze in Apus, mai cu seama la Roma, au ajuns la constiinta latinitatii poporului roman, au introdus alfabetul latin si au inceput sa scrie romaneste.

Cei trei mari corifei ai Scolii Ardelene: Samuil Micu (nepotul episcopului Inocentiu Micu), Gheorghe Sincai si Petru Maior au fost urmati de Ion Budai Deleanu, Simion Barnutiu, Gheorghe Baritiu, Timotei Cipariu, Andrei Muresan si altii.
Scoala Ardeleana, prin trezirea constiintei nationale, influenteaza si pe altii care, dupa ce studiaza in apus, trec muntii Carpati si intemeiaza primele scoli romanesti. Astfel:
Gheorghe Lazar (1779-1823) studiaza la Viena, apoi trece Carpatii si intemeiaza prima scoala romaneasca la Bucuresti (Sf. Sava 1818).
Gheorghe Asachi (1788-1869), cu studii in Polonia, Italia si la Viena, deschide prima scoala romaneasca la Iasi, in Moldova.
Aron Pumnul (1818-1966) studiaza la Blaj si Viena, este primul profesor de limba romana la Cernauti si redactor al primului ziar romanesc "Bucovina". A participat la Revolutia de la 1848 in Transilvania. El a desteptat constiintele romanilor din Bucovina.

Lupta episcopilor Uniti a fost grea si nu a incetat niciodata. Dupa Unire sarbii au incercat sa tulbure poporul din Ardeal, cum a fost Visarion Sarai, ori Mitropolitul Pavel Nenadovici care a trimis in 1751 o circula neiscalita in care indemna pe tarani sa nu se "nemteasca" si sa nu se lepede de credinta lor; apoi calugarul Sofronie (Stan Popovici) din comuna Cioara - Hunedoara, a depus cea mai periculoasa activitate antiunionista. El se intitula Vicarul Sf Sinod din Karlovitz. A instigat poporul cu atata vehementa incat a trebuit ca guvernul, prin generalul Bukow sa restabileasca linistea, fara sa distruga manastirile, cum gresit se afirma. Unele distrugeri de biserici au fost facute de catre calvini tot impotriva Unirii.
In urma acestor tulburari o parte din romani se reintorc la biserica ortodoxa (1760). Asa s-a infiinta ulterior Episcopia ortodoxa de la Sibiu.
Dupa unirea cu Roma s-au infiintat in Ardeal urmatoarele eposcopii, in afara de cea de la Blaj.
- 1777 - Episcopia Unita de la Oradea
- 1853 - Episcopia Unita de la Cluj-Gherla
- 1853 - Episcopia Unita de la Lugoj
- 1930, 15 august - Episcopia Unita de Maramures.

Actul Unirii cu Roma a adus rode bogate pentru intreg neamul romanesc. Prin intoarcerea la credinta stramoseasca, la spiritul latin, Biserica si-a recapatat avantul si puterea de viata spirituala.
1. A redat poporului roman vasta cultura din apus
2. A destepta constiintele demonstrand latinitatea noastra
3. S-a introdus alfabetul latin in locul celui slavon
4. S-au deschis primele scoli cu predare in limba romana.

Edited by Megara, 24 February 2007 - 17:59.

Megara, on Sep 26 2006, 21:18, said:

Perioada dintre lichidarea Ungariei de către turci (1526) și venirea austriecilor (1685) care îi salvează pe români de la calvinizare este una dintre cele mai glorioase din istoria Transilvaniei și una dintre cele mai rușinoase pentru români.

Logic ar fi fost să înceapă un proces impetuos de emancipare românească, paralel cu trecerea la calvinism și începuturile naționalismului maghiar (da, în Transilvania) și trecerea la lutheranism a sașilor. S-a profitat de indiferența cultural-religioasă a turcilor, s-a dat primul edict de toleranță religioasă din lume (da, în Transilvania). Transilvania a devenit protestantă, dar românii nu s-au lăsat emancipați.. Au respins primele cărți în limba română. Deși pe baza lor se vor edita următoarele și se vor pune bazele limbii române standard.

Știu că minoritățile maghiară și sasă au avut avantaj din start.  Tocmai pentru această situație paradoxală de rămânere în urmă a românilor tocmai când Ardealul "ajuta" Ungaria  medievalăși catolică să dispară, îi face pe unii să spună că românii nu ar fi fost la 1500 majoritari în Ardeal. Eu cred că românii aveau demografia de partea lor. Dacă ar fi trecut de exemplu la  lutheranism în masă, aceasta ar fi devenit o religie transilvăneană preponderent românească. Eu găsesc foarte greu explicații acestui comportament românesc (ilustrat și de Mihai Viteazul).

Ce ar fi fost dacă Mircea Cel Bătrân și Ștefan cel Mare și-ar fi propus să cucerească Constantinopulul cum le-a venit, prea târziu, ideea lui Vaslile Lupu sau Șerban Cantacuzino. Cum era dacă Mihai Viteazul era întâmpinat la Turnu-Roșu de un Avram Iancu sau măcar de un Horea?

Principiul "minții românului cea de pe urmă" pare să ghideze întreaga istorie românească. Defazajul pare să fi fost mereu de una sută ani.

Am o explicație a acestei "încetineli de minte", dar îi las mai întâi pe alții, în special pe cei "patrioți", ca să se producă.

Edited by Diogene, 27 September 2006 - 08:59.