Frica de note mici a copiilor

Văd că sunt tot mai multe cazuri de copii care se sinucid de frica reacției părinților la note mici luate la școală. Mie un astfel de comportament, mi se pare mult prea dur. Sunt traume care rămân pe viață. Pe lângă asta, o notă mică nu trebuie să fie o sentință la moarte. Cât de frică să-i fie unui copil, ca să își ia viață, în loc să se ducă acasă?

Auzisem la un moment dat o teorie, că unii părinți ar fi frustrați că ei nu au făcut ce visau în viață și vor să se realizeze prin copiii lor. De aia îi tot bat și amenință, ca să ajungă ce vor ei. Și așa, să facă în final, ce-au vrut ei să facă, dar cu viața copiilor lor.

Astea sunt situații în care ar trebui sinucisi părinții, și poate și profesorii, prin defenestrare de exemplu

 miki07, pe 31 ianuarie 2022 - 12:11, a scris:

Este o problema fara rezolvare si de aceea in tarile civilizate li se iau copiii pur si simplu. Eu i-am vazut pe unii cum reactioneaza aici pe forum, la cea mai mica opozitie sau critica. Copiii aceia nu se sinucid intamplator sau ca nu au incercat indeajuns sau ca sunt incapabili sa satisfaca cerintele parintilor. Pur si simplu se confrunta cu ceva absolut ODIOS.

Edited by Cr1spy, 31 January 2022 - 12:21.

Foarte multi frustrati printre parinti plus sitemul de educatie incompetent rezulta analfabetul functional  in cel mai bun caz , insa sunt cazuri mult mai grave depresie, copii pregatiti pt esec , someri cu diplome , oameni total dezorientati care nu stiu incotro s-o apuce.

Societatea e o competiție, există o presiune tot mai mare asupra copiilor, ca să se realizeze în viață. Era o vorbă într-o poveste, trebuie să alergi cât poți de tare doar ca să stai pe loc. Aici am ajuns. Problema e societatea. Umanitatea a luat-o razna.

De obicei parintii astia se impart in 2:

Cei care nu au facut facut facultate si gandesc la modul: m am sacrificat sa faci facultate ca sa ai job ok, sa stai la birou
Cei care traiesc prin copii si le ar fi rusine daca fisu ar avea note mici, s. a. m. d

Ce ma amuza e ca in Romania anului 2022, cel cu facultate si munca de birou e mai stresat si castiga mai putini bani ca unu care da cu lavabila.
Lucrez ca inginer de 11 ani la multinationala si am terminat calculatoare, am 2 copii, dar nu as crede ca viata mea e naspa daca maine as matura strazi. La fel si cu copii mei, daca or sa fie genii bine, daca o sa fie gunoieri la fel de bine. Pentru cei mai putin materialisti, chiar si joburile platite mai prost sunt ok, vs stress si nervi.

Eu am fost frustrat de note si in liceu. Abia la facultate m-am mai vindecat, ca nu le luam asa des. In liceu si toata scoala, nu dormeam noaptea cu gandul sa nu iau 4 sau 6, sau nu stiu. La noi se purta fugitul de acasa, nu sinuciderea. Ai mei insa nu m-au educat asa, deci nu facem nimic, dar ma consumam in mine. Asa sunt unii. Nu toti elevii sunt afectati de nota. Ideea este ca trebuie invatati copiii sa invete. Trebuie invatati sa castige, dar pregatiti si pentru esec, care este cea mai eficienta forma de invatare. Fara echilibru, ori il faci sa nu-i pese, ori sa-i pese prea mult.

Edited by YOUR_GOD, 31 January 2022 - 12:29.

La mine, familia și-a dorit să învăț bine, era clar. Au încercat să-mi ”impună” asta, nu s-a putut, aia a fost. Când am lăsat facultatea, m-au pistonat să-mi găsesc serviciu. Asta am și făcut și end-of-story.

Au acceptat că nu mi-a plăcut școala, dar au vrut să am de muncă. Mi s-a părut fair.

Știu se extrema ailaltă. Aveam un amic, cu facultatea de medicină, care la 35+ stătea acasă, pe banii mă-sii. Nu avea rezi și nu găsea de lucru. Iesea mă-sa și-i dădea bani țigări zilnic.

 bobitad, pe 31 ianuarie 2022 - 12:25, a scris:

Hm, interesant. Atat timp cant nu te pregatesti pentru este, gandirea asta este buna.

 YOUR_GOD, pe 31 ianuarie 2022 - 12:26, a scris:

Ce 4 sau 6? Unii la 9 nu dormeau noaptea. Eu când luam 9 la mate, mama urla de bucurie. S-a întâmplat o dată. În restul timpului, cumpăram culegerile de la școală și îmi băga 10 din burtă, ca să trec.

Eu nu am auzit un astfel de caz ,dar parintii care cer prea multe de la un copil sau induc aceasta conceptie gresita ,gresesc total
Sunt destui copii mediocri care desi au note de 5,6,7 care se descurca mult mai bine decat premiantii .Dar pana la urma tine si cat doreste fiecare de l viata lui
Bun vrea sa fie sofer de autobuz/camion nu ii trebuie multa carte .Vrea inginer,management da va trebui sa munceasca pt asta

Edited by helen76, 31 January 2022 - 12:33.

 helen76, pe 31 ianuarie 2022 - 12:31, a scris:

Sunt și acum o tonă de părinți, înainte erau și mai mulți.

 miki07, pe 31 ianuarie 2022 - 12:11, a scris:

Asta ai auzit-o la Cargo sau cum?

Tot ce ei n-au reusit
Vor acuma noi sa facem
Viitoru-i stabilit
Nu conteaza ce ne place

 Bursul, pe 31 ianuarie 2022 - 12:33, a scris:

Nu, dar versurile astea sumarizeaza foarte bine ideea acestui topic.

 miki07, pe 31 ianuarie 2022 - 12:11, a scris:

aia sunt copii nesocializati.
vina o poarta tot parintii ca nu ii lasa sa socializeze.

 arg, pe 31 ianuarie 2022 - 12:34, a scris:

Nu e vorba doar de socializare. Ca si daca ii spune colegului de banca ca il bate ma-sa, crezi ca scapa de frica. De acord cu tine ca interiorizeaza foarte mult, si ca poate deschiderea i-ar ajuta mai mult. Dar asta nu cred c-ar rezolva fondul problemei.

Eu ii incurajez sa spuna ce note au luat pentru a vedea unde gresesc si in acea zona sa lucram suplimentar. Fara  scandal. Nevasta-mea e mai colerica...

Mai este si frica de note mari.
La noi in clasa erau 3-4 elevi care aveau note mari, 3-4 care aveau note mici si restul cu note de 7.

Cei cu note mari erau priviti ca si prea docili / turnatori, as putea spune ca erau la fel de evitati ca si cei cu note prea mici. Dar erau utili pentru copiat teme.
Imi amintesc cum unul din cei cu note mari vroia sa faca parte din gasca celor cool, si saracul se chinuia sa obtina note mai mici, dar dupa cum stiti si voi profesorii sunt partinitori si indiferent cat de mult se straduia sa obtina acel 7, in final profesorul tot 9 ii dadea pe ideea ca poate nu a invatat de 9 dar e baiat de 10 ...deci ii dau 9 sau chiar 10

La fel a fost odata cand cel mai slab elev din clasa a invatat aproape pe de rost ceva analiza literara, stia ca o sa fie ascultat si risca sa ramana corigent.
Profesorul i-a dat 7 desi trebuia sa primeasca 10. A fost o liniste sinistra in clasa la auzirea notei si motivatiei profesorului. Cred ca primul moment cand am simtit dezgust fata de oameni