Sign In
Create Account
Care a fost cea mai frumoasa perioada a istoriei noastre?
Last Updated: Dec 11 2017 17:06, Started by
kvlboy
, Jun 24 2017 22:04
·
0
0
#127
Posted 26 August 2017 - 20:13
|
Da net si telefonie la 1% din pretul pe care il platesti tu, asa ca e ungur ok. Putin isi freaca mainile. |
Back to top
#128
Posted 27 August 2017 - 08:26
|
Se exporta, da, dar nu exporta Romania, ci firmele straine. Profitul nu ramane aici. Si cel mai important, statul nu trebuie sa le plateasca ajutoare de somaj/ sociale.
Marea majoritate a afacerilor profitabile au fost falimentate intentionat. Directorii si cei din conducere au acordat contracte paguboase firmelor capusa, conduse tot de ei. |
#129
Posted 27 August 2017 - 16:07
|
Ramane impozitul pe profit si impozitul pe salariile angajatilor. Plus TVA-ul si alte taxe provenite din ce consuma acestia. Quote
Astfel, pe aceste rezultate din mediul de business, impozitul pe profit s-a ridicat la 12,8 mld. lei (2,8 mld. euro), potrivit calculelor ZF. Dacă s-ar aplica un impozit de 1% din cifra de afaceri, raportat la rezultatele din 2015, atunci statul ar fi încasat 12,2 mld. lei, un nivel mai mic comparat cu cel rezultat din impozitul pe profit. Situaţia este diferită însă în rândul companiilor în funcţie de industrie pentru că economia locală are multe companii mari, cu afaceri de peste 2, 3 miliarde de lei anual, dar cu marje de profit de sub 2-3% sau chiar cu pierderi. În cazul Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, cu o cifră de afaceri de 20,7 mld. lei anul trecut şi un profit net de 457 mil. lei, un impozit de 16% pe profit înseamnă că producătorul va plăti către stat 73 mil. lei, pe când un impozit de 1% aplicat la cifra de afaceri înseamnă peste 200 mil. lei, de aproape trei ori mai mult. La OMV Petrom, una dintre companiile cu cele mai mari profituri din economie, impozitul pe cifra de afaceri ar fi de 125 mil. lei anul trecut, faţă de 145 mil. lei impozitul pe profit. În ultimii cinci ani, compania petrolieră a plătit către strat impozite aferente unui profit net cumulat de 10 miliarde de lei, cel mai mare din economie. Dacia plateste cat, 20 milioane euro impozit pe profit? OMV 50 milioane euro? |
#130
Posted 27 August 2017 - 20:09
|
Care angajati? Fabrici cu mii de lucratori au fost desfiintate pentru a se deschide supermarketuri cu cateva zeci de angajati. |
#131
Posted 28 August 2017 - 22:06
|
Nu este vorba ca rominii nu muncesc, practic rominii si ungurii sunt cei mai prosti dupa chinezi, muncesc de se spetesc. Ideea este ca pana prin 2035 populatia activa a Rominiei va fi extrem de rarefiata dar mai ales imprastiata pe toata suprafata țării. Bucurestiul va avea nevoie de forta de munca, dar nimeni nu va veni din fundul Olteniei sa-si lase casa si gospodaria pentru o chirie uriasa in Bucuresti. In restul țării se va ajunge ca multinationalele sa ofere bonusuri diverse pentru a atrage forta de munca, insa pentru a-si mentine functionala si profitabila structura de acum sau ceva micsorata vor trebui sa colecteze oameni de la distante tot mai mari, adica din judete proxime ceea ce inseamna ca muncitorii sa se trezeasca la ora 2-3 noaptea pentru a ajunge la ora 6 la servici. Oricum multe firme nu vor mai avea ce colecta si de unde cu toate bonusurile oferite. Cred ca programul muncitorilor se va modifica si se va intra in program de la ora 8-9 pentru a existaa un program rezonabil pt. muncitorii veniti din alt județ si va fi un program scurt de 6 ore din acelasi motiv, iar schimbul de noapte se va desfinta. Multinationalele de la noi mai ales cele din partea de vest a tarii vor fi presate si din alt motiv si anume ca toti muncitorii cati vor mai fi cei din judetele limitrofe Ungariei vor fi atrasi pentru bani mai multi si aceleasi conditii de multinationalele din Ungaria (Gyula, Bekesciaba, Debrecen, Nyrethaza, Matesalka, samd, sau altele nou infiintate in sate din apropierea frontierei romĂąno-ungare). Te rog sa recitesti ultima parte a acestei postari si arata unde zic eu ca ungurii vor veni la munca in România? |
#132
Posted 29 August 2017 - 01:42
|
Cum spuneam, le-au desfiintat nimeni altii decat romanasii nostri. Oricum, multe (insa nu toate) mergeau in pierdere, pe stoc, nu aveau piete de desfacere etc. Nu prea aveau sanse sa supravietuiasca... si schinbarea oersonalului de conducere din intreprinderi cu technocrati fara nici o legatura de rudedenie cu cei din fosta conducere. O analiza serioasa ar fi clasat intr-adevar multe intreprinderi ca nerentabile pentru a fi relansare financiar, dar si mai multe care pe termen mediu sau lung ar fi devenit nu numai o intreprindere cu profituri ci si o intreprindere care ar fi dat de lucru la sute sau chiar mii de persoane. Astfel siguranta locului de munca nu s-ar fi distrus. Edited by WestPoint, 29 August 2017 - 01:45. |
#133
Posted 29 August 2017 - 04:45
|
O analiza serioasa ar fi clasat ... in Ungaria Victor Orban face ce trebuia sa faca ai nostri. Gorka este un adept al lui Trump. A functionat si in Ungaria, chit ca s-a nascut si educat in Anglia. In Romania, spre deosebire de Ungaria, toate guvernele au pus botul la directivele marxiste venite de la Bruxelles, alte capitale europene, si bineinteles de la licuricii marxisti ai lui Basescu din Washington DC. Un articol de ziar foarte concludent a ceea ce au realizat imbecilii pusi sa linga curul licuricilor occidentali este urmatorul: http://adevarul.ro/l...ef9f/index.html Cu o taranime romaneasca, majoritar formata din rromi pusi pe ajutor social, viitorul agriculturii in Romania este clar. Vom avea nevoie de importuri de forta de munca. De unde? eu am scris ti.gani (fara ".") dar editorul lui softpedia mi l-a transformat in rromi. Fake News pe toate canalele. Inclusiv editoarele care ne transforma gandurile, cuvintele, ideile. |
#134
Posted 29 August 2017 - 09:41
|
Ba da ar fi avut, daca la guvern si in acele intreprinderi s-ar fi restructurat personalul de conducere cu oameni politici care ar fi avut primordial interesul tarii, nu cel personal, si schinbarea oersonalului de conducere din intreprinderi cu technocrati fara nici o legatura de rudedenie cu cei din fosta conducere. Cat despre tehnocrati, la fel. De unde, in anii '90-'95, de tehnocrati care sa cunoasca modul de functionare a economiei de piata?
care pe termen mediu sau lung ar fi devenit nu numai o intreprindere cu profituri ci si o intreprindere care ar fi dat de lucru la sute sau chiar mii de persoane. Majoritatea insa nu prea aveau sanse sa lupte contra mamutilor vestici, in conditiile in care piata CAER se prabusise. Edited by Karhu, 29 August 2017 - 13:00. |
#135
Posted 29 August 2017 - 12:58
|
AIUREA PE NAIBA. AIUREA AU FOST ASTIA DUPA 89 CARE AU CREZUT PE STRUL ROMAN CARE GUITA CA INDUSTRIA ROMANA E UN MORMAN DE FIER VECHI .SCUZA PT NAIVI PT A O PUTEA VINDE BANDITII CRIMINALI CARE DUPA LOVITURA DE STAT AU FOST PUSI LA CIOLAN DE UN POPOR DE IDIOTI,Romania AVEA A 10 STRUCTURA INDUSTRIALA DIN EUROPA. NIMIC NU-I PERFECT DAR E PERFECTABIL. Nu era chiar asa fier vechi dar era un mamut redundant in cea mai mare parte. TOATE tarile euro-americane s-au dezindustrializat masiv din anii 80 incoace, courtesy a Chinei si a migratiei investitiilor plus cresterea birocratiei si fiscalitatii si normelor eco acasa. Aveam o industrie grea deosebit de umflata si energofaga. Total nepotrivit pentru o tara ca a noastra. S-o fi gandit Ceasca sa imite Japonia or shit. Numai ca - noi nu suntem japonezi din nici un punct de vedere, suntem chiar opusul lor in majoritatea punctelor - Japonia e arhipelag deci are posibilitati de transport - si import materii prime, mult peste noi; export garantat, direct si ieftin, spre SUA etc - Japonia cand s-a pornit era unica economie evoluata in toata Asia, un atu urias - Japonia a beneficiat de ajutor masiv SUA etc etc etc Asa ca nu, nu puteam duplica succesul japonez si nu avea viitor acea industrie. Ca putea fi salvat mult mai mult din ea, da, e adevarat. Edited by grrrrr, 29 August 2017 - 13:00. |
#136
Posted 29 August 2017 - 13:02
|
Ca putea fi salvat mult mai mult din ea, da, e adevarat. |
|
#137
Posted 29 August 2017 - 13:26
|
Lasa bre industria grea, putrezeste recolta pe camp pentru ca nu mai avem fabrici de procesare. Taranul ar vinde rosiile si cu 30 de bani, dar nu are cui. In schimb, importam praf de rosii, il amestecam cu amidon si apa si facem bulion. Industria a fost distrusa in mod sistematizat si cu un scop clar, nu ca nu era performanta.
Da, insa cu cine? Ca directorii de intreprindere habar n-aveau de felul in care functioneaza o economie de piata https://www.7est.ro/...i-sahleanu.html Edited by lucifer76, 29 August 2017 - 13:14. |
#138
Posted 29 August 2017 - 14:03
|
Aveau habar foarte bine,  Ai auzit de firme romanesti care dau tonul pe piata mondiala? Au vandut firmele romanesti ceva licente? Poti da exemple de firme romanesti care se extind pe pietele straine, isi inghit concurenta, devin jucatori internationali? Ma refer la firmele vechi, mostenite de dinainte de '90, alea cu directori care au habar 
|
#139
Posted 29 August 2017 - 14:18
|
Opțiunile pentru agricultorii din zona Moldovei sunt foarte limitate. Nu mă refer la nea Gheorghe, ci la cei ce lucrează sute de hectare.
Plante tehnice nu se pot cultiva pentru că nu mai e industrie. În Moldova nu mai sunt fabrici de țigări, zahăr, bere etc. Toată Moldova a devenit piață de desfacere pentru produsele multinaționalelor cu sedii locale la București si fabrici în sud si vest. E imposibil să se bată cineva cu ăștia. Se poate cultiva doar grâu, porumb, floarea soarelui si rapiță si se exportă frumușel pe la Constanța, că spre fostul port al Moldovei nu mai merge niciun drum care sa poată fi numit drum. Cam asta e, mai rău decât în fostele coloniile africane cu care ne asemănăm și la IQ, doar că pe aici e mult mai mic. |
#140
Posted 29 August 2017 - 14:21
|
Asta e idealul, sa parasesti Romania? Pe vremea aia, ăla era idealul. |
#141
Posted 29 August 2017 - 16:11
|
Opțiunile pentru agricultorii din zona Moldovei sunt foarte limitate. Nu mă refer la nea Gheorghe, ci la cei ce lucrează sute de hectare. http://reporteris.ro...ului-video.html |
|
#142
Posted 29 August 2017 - 17:29
|
Primar din 2004, mda. Nu se potriveste citatul din semnatura mea?
|
#143
Posted 06 September 2017 - 16:59
|
probabil de la 1965 incoace, de atunci nivelul de trai a crescut foarte mult, oamenii sau mutat la Orase si a crescut si nivelul de calitate a vietii. Plus numai avem razboaie care sa decimeze generatii intregii sau molime mortale. Ne aflam in cea mai fasta perioada, doar sa stim so pretuim.
|
#144
Posted 17 September 2017 - 10:00
|
http://www.contribut...-lui-ceausescu/
(Daca vreti sa citi fara sa va "doara" ochi dai click pe link) “România pitorească” era, într-adevăr, o ţară agrară. Numai că nici cu agricultura nu stăteam prea bine. Pe cât de adevărat e faptul că – în 1938 – România era a treia ţară europeană ca suprafaţă agricolă (fiind devansată doar de Franţa şi de Polonia), pe atât de adevărat e şi acela că, în acelaşi an, ţara noastră era antepenultima (înaintea Portugaliei şi a Greciei – care nici nu contau la scara europeană a teritoriilor arabile) la randamentul cerealelor – principalele culturi agricole – la hectar.[2] Raţiunea acestei discrepanţe e simplă: agricultura României era una primitivă, bazată pe practici ancestrale, lipsită de mecanizare (România e antepenultima şi la numărul de hectare ce reveneau unui tractor în epocă), de un sistem de irigaţii, de selecţie a soiurilor de plante (şi a raselor de animale), de ierbicidare (sau de vaccinare), de centre teritoriale de prelucrare a materiei prime (industria conservelor e ca inexistentă în 1940) şi – neîndoielnic – de specialişti agricoli. Imaginile rurale ale albumului editat de Brockhaus ne arată o agricultură de Ev Mediu în anii ’30 ai secolului XX. ..... Şi totuşi, ceva se schimbase: crearea statului modern (român după 1859 în vechiul Regat şi consolidarea celui maghiar după 1867 în Transilvania) are ca efect integrarea satelor ancestrale în plasa administraţiei moderne. Aceasta înseamnă, între altele, două împroprietăriri (pe vremea lui Cuza şi în 1921), o primă reţea de drumuri (cele mai multe de pâmânt), imergenţa unei legislaţii care să reglementeze suprafeţele funciare şi a relaţiilor de producţie, igienizarea unei lumi cvasi-naturale, generalizarea (treptată) a educaţiei primare şi, încet – încet, o uşoară modificare a tehnologiilor agricole (de pildă trecerea de la plugul de lemn cu brăzdar de fier (ce ne vine de la romani) la plugul integral metalic (al cărui brăzdar pătrunde mai adânc în pământ). Toate acestea au un efect direct la nivel demografic: puţinele lucruri făcute la finele secolului XIX şi începutul secolului XX sunt suficiente pentru a reduce mortalitatea infantilă în rural (la care, cu toate acestea, suntem campioni europeni, cu 182,5 copii morţi până la un an la mia de născuţi vii – adică aproape 20 % !) şi a majora numărul celor care au şansa de a creşte (România fiind în epocă a doua ţară europeană, după Albania, ca rată a natalităţii). ........... România avea profilul tipic al unei ţări coloniale. Adică a unei ţări care are resurse, dar care nu are capitalul, expertiza şi tehnologia necesară pentru a le exploata şi, ca atare, e nevoită să le concesioneze străinilor. Pozitivul balanţei comerciale – atât cât era el – era dat, pe de-o parte, de importul redus (produsele de lux erau pentru o mică protipendadă, iar industrie care să fie dotată cu cele necesare nu prea era), pe de alta, de exportul de materie primă (petrol, cherestea şi crereale). Demografia galopantă, excesul de mână de lucru (lipsită de specializare), exportul de materii prime, incapacitatea exploatării propriilor resurse, concesiunile străine (la care poate fi adăugată instabilitatea politică şi proverbiala corupţie balcanică) făceau ca România acelui timp să arate – în ciuda vârfurilor la care ne raportăm metonimic – exact ca o ţară tipică a lumii a treia. Ca şi cum nu ar fi fost suficient, ţara mai cunoaşte trei valuri de dezorganizare economică: cel antrenat de “românizare” (confiscarea în perioadă legionară şi antonesciană a industriilor şi comerţului evreiesc), mobilizarea unei părţi semnificative a mâinii de lucru şi rechiziţionarea unei bune părţi a producţiei pentru front şi, în fine, ocupaţia rusescă cu spolierea sistematică a tot ceea ce putea fi luat drept “contribuţie pentru armata aliată”. Dacă ni se spune că în România se trăia mai bine decât în alte ţări europene din perioada Războiului e din cauză că ţara nu a fost – decât în mică măsură (în decursul a două luni) teatru de operaţiuni militare şi pentru că marea majoritate a populaţiei se mulţumea cu puţin. Ultimul act al vechilor nenorociri îl reprezintă foametea din 1946 – 1947 datorată secetei şi slabelor recolte agricole. Aceasta e ţara pe care, în 1948, pun mâna comuniştii. .............. nsă marea schimbare se produce în urban: faţa oraşelor româneşti se schimbă decisiv şi acestea îşi dobândesc fizionimia care le face recognoscibile. Oraşele trecuseră prin două mari mutaţii până la venirea comunismului: mai întâi la finele secolului XIX, când se construiesc – de către marii proprietari locali – centrele istorice, apoi în anii ’30, când apar “cartierele funcţionarilor” şi se implantează primele industrii la marginea lor. Repede de tot, aceste industrii – extinse – sunt înglobate în oraşul comunist, care darâmă cartierele rurale periferice şi le înlocuieşte cu ansambluri de blocuri. Între acestea din urmă apar magazinele, şcolile, dispensarele şi parcurile; o întreagă lume “sistematizată” pentru dezrădăcinaţii satului. Astăzi, aceste blocuri au un aer cenuşiu şi trist (majoritatea fiind neîntreţinute sau slab înreţinute în ceea ce priveşte aspectele comune: faţadă, scară interioară, reţea termică), însă – în epocă – “mutarea la bloc” a reprezentat o promovare socială pentru o enormă masă de populaţie rurală (până în 1989 aproape jumătate din lumea satului se mută la oraş). În majoritatea cazurilor, noii urbanizaţi descopereau nu doar confortul unui spaţiu personal – în rural, la fel ca-n primul deceniu postbelic (dar, fireşte, din alte raţiuni), trăindu-se adesea “la comun” – ci şi igiena pe care o aduce racordarea fiecărei familii la reţeua de apă. Generalizarea electrocasnicelor, a radioului şi apoi a televiziunii şi, în egală măsură, a concediilor plătite au ca efect creşterea timpului liber, lărgirea orizontului şi relativa “îmburghezire” a clasei muncitoare. În fine, şcolarizarea gratuită dă oricui e capabil să înfrunte examenele – pe atunci riguroase – şansa unei ascensiuni sociale de nesperat într-o singură generaţie. Toate acestea fac ca nu doar peisajul fizic al oraşelor să se schimbe, ci şi peisajul lor uman. Ceea ce s-a văzut bine în epocă, dar tinde să să fie erodat de nostalgie acum, e faptul că această schimbare a fost tot timpul “încadrată”: în fapt, ea era expresia “programului Partidului de transformare socialistă a României”. Urbanizarea (accelerată), la fel ca şi şcolarizarea erau doar două din colţurile unui triunghi care avea în al treilea vârf (cel ce le determina pe toate) industrializarea. Împrumuturile externe şi mâna de lucru ieftină a noilor orăşeni sunt puse la lucru în edificarea fabricilor şi a combinatelor cu care Ceauşescu reconfigurează harta României. În decurs de 16 ani – între 1965 şi 1981 – apar industrii întregi, cu uzinele aferente, se naşte o interconectare a sectoarelor productive necunoscută până atunci, se construieşte într-un ritm greu imaginabil – şi nu doar fabrici şi blocuri, ci şi hotelele Litoralului şi ale staţiunilor – iar drumurile încep să se umple de maşini personale. Orice s-ar spune retrospectiv, perioada aceasta a fost aceea a unui boom economic, iar cei care l-au trăit îi păstrează amintirea. Ar mai trebui adăugat un lucru: descoperirea noului nu a dus, pe vremea aceea, la excesele cu care suntem obișnuiti astăzi. Asta deoarece morala socială restrictivă a “gurii satului” a fost înlocuită cu “etica şi echitatea” statului autoritar. Toată lumea ştia – căci acesta o reamintea mereu (şi prin media, şi direct, prin nesfârşite şedinţe) – că Partidul e pe poziţii şi veghează ca “totul să se desfăşoare în ordine”. Faptul că în oraşe trăiau şi victimele represiunii din anii ’50 nu e o evidenţă pentru mulţi; căci pe de o parte proaspeţii urbanizaţi sunt prea prinşi cu treburile lor, pe de alta cei ce cunoscuseră represiunea preferă, cel mai adesea, să tacă. Dar, în mod cert, ei – vechii orăşeni – văd cum lumea lor e submersă de mulţimea de muncitori care, dincolo de salopetă şi de costumul ieftin, îşi păstrează reflexele rurale. Urbanitatea generaţiilor crescute la oraş se restrânge şi apoi dispare înecată de această maree umană care investeşte blocurile la fel de natural ca iedera balcoanele. Poate că nu era neapărat un lucru care să stârnească melancolie, căci noii veniţi aspiră – în chip firesc – la mai mult: un apartament mai mare, mobilier (dacă se poate) “ de epocă” şi, mai ales, să-şi vadă copiii cu studii, ajunşi în acele profesii în care altădată se ilustra burghezia urbană: medici, profesori, avocaţi, ingineri. Dar n-a fost să fie. Epocii de creştere, i-a urmat penuria anilor ’80.
Aha, de aia se exporta acum de 50-60 miliarde dolari/ an (fata de 10-11 miliarde, inainte de Revolutie) Dar datorita pacii, libertatii de miscare si a tehnologiei, majoritatea populatiei traieste mai bine astazi. Edited by tenzen, 17 September 2017 - 10:05. |
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.