Autor: James Clavell

Am citit cam tot ce am gasit Nobila Casa.Tai-Pan,Shogun,Vartejul,King -Rat(Changi),Gai-Jin.Am auzit ca ar mai fi vreo 3 carti insa nu le gasesc nici unde.Stiti cumva de unde sa imi procur :"Eacape","Thrump-o-moto","The Children`s Story"...asta e denumirea lor in engleza.

Am citit Shogun, Tai-Pan, Changi si Nobila Casa, in ordinea asta. De fiecare data cand am terminat una din ele, m-a cuprins tristetea. De ce? Simplu, fiindca mi-a placut prea mult si imi parea rau ca povestea s-a sfarsit. Acum incerc sa fac rost de Vartejul si Gai-Jin. Dar nici unul din prietenii mei nu le are. Si nici nu ma indur sa dau 300-500 pe una din ele la anticariatul de la pasajul Universitate...

Trebuie sa marturisesc ca si eu le-am citit pe toate. Si nu doar o singura data. Cartile sunt usor de lecturat dar daca vrei poti sa "sapi" dupa invataturi mai adanci. Faptul ca toate descriu lumi si persoane exotice, cu un mod de a gandi si a actiona surprinzator pentru un european a asigurat un succes la public care ar sugera niste carti in intregime comerciale. Dar in opinia mea e vorba de carte de fictiune de buna calitate. Preferatele mele sunt Tai-Pan si Nobila Casa, urmate aproape de Shogun, Gai-Jin, Changi si Vartejul. Si urmaresc planuri foarte diferite: daca in Shogun se desfasoara o lupta deschisa, in Gai-Jin avem o surda infruntare politica. Nobila Casa arata o lume moderna, intr-o ametitoare interactiune intre Occident si Orient iar Vartejul e in contrapartida descrierea brutalei despartiri a lumii musulmane de occidentalism. Iar Changi e o viziune a trader-ului in un univers concentrationar, ceea ce ma face sa ma intreb ce ar fi avut de spus Steinhart despre personajele cartii.
Si ca sa vedeti ca desi nu le consider cartile mele de capatai totusi le apreciez destul de mult, o sa va marturisesc ca desi le citisem pe toate, cand in ultimii ani m-am impiedicat de ele prin librarii, am facut un efort si mi-am completat colectia personala, in ciuda pretului "comercial". Mai am de cumparat Vartejul.

Are cineva "Nobila Casa (Noble House)" in format electronic in limba engleza in original? Ca eu n-am gasit decat Tai-Pan, King Rat si Shogun.
Daca da, pasati-mi-o si mie pe PM arhivata cu winrar!
Mie mi-a placut Nobila Casa cel mai mult - dintre toate cartile lui Clavell. A fost o fericire s-o citesc dupa Tai-Pan (ele fiind oarecum legate).

se considera ca shogun e cea mai buna carte a lui. a incercat cu virtejul sa se autodepaseasca, eu zic ca nu a reusit. desi virtejul mi-a placut mult, a iesit prea stufoasa. ca si la ludlum, daca desfaci actiunea cartii, aproape ca poti scoate citeva novelete de sine statatoare din ea.
in japonia sogun nu este atit de apreciat, se considera ca a tratat foarte superficial cultura si specificul vietii japoneze si ca a facut mai mult o defavoare japoniei din pdv cultural.

Thrump-o-moto","The Children`s Story sint carti pt copii. le-am vazut pe undeva in engleza - dalles?.

Am citit relativ rapid seria volumelor lui James Clavell.Nu stiu daca am reusit sa inteleg in totalitate acele carti si sa retin mare lucru din ele,dar cred ca daca le-as reciti cu mai multa atentie poate ca mi-ar fi mai usor sa le parcurg.

Shogun mi-a marcat copilaria. Tot respectul...o carte care se cere recitita.

 krossfire, on Aug 20 2006, 19:35, said:

Dar despre celelalte carti din seria respectiva ce parere ai?

Pai am mai citit doar Tai-Pan, la restul nu am avut acces. Faina carte, dar am citit-o relativ recent, si deja subiectul isi pierduse din aura initiala de mister.

 Archon, on Jun 15 2005, 12:03, said:

Si pe mine, asemeni, m-a cuprins tristetea. In TaiPan se termina cu un huragan si moartea personajului principal, in Changi cu nebunia unuia dintre cele mai adorate personaje (cel care invartea tot in lagarul respecitv), in Nobila Casa cu moartea marelui antreprenor american
Sper sa imi fi adus bine aminte pt ca au trecut ani buni de cand le-am citit

Vin si eu cam tarziu, dar tin sa-mi exprim bucuria ca sunt oameni care-l apreciaza pe Clavell si totodata tristetea ca nu sunt prea multi. Cred ca foarte multi s-au speriat de marimea/grosimea cartilor lui tiparite in RO. Adevarul e ca daca nu auzeam atatea despre Shogun cand a aparut, n-as fi citit-o curand, era prea groasa. Ceea ce e greu de crezut si totodata extraordinar la Clavell, este ca eu personal nu am simtit in nici un fel ca actiune treneaza, ca se lungeste mai mult decat ar trebui. Absolut intotdeauna am citit imensitatile lui de carti (Shogun, Nobila casa, Gai Jin) dintr-o rasuflare si mi-a parut rau ca s-au terminat.
Eu unul cred ca e mult mai usor sa scrii carti de o lungime mai mica, decat imensitatile lui Clavell. Daca mai pui si actiunea palpitanta, multimea de personaje folosite (dintre care multe sunt de prim plan) si faptul ca reuseste sa te introduca in mod extraordinar in culturi si civilizati atat de diferite ca a noastra, rezulta o capodopera. Pot adauga si ca am recitit romanele de mai multe ori si ca daca reusesti sa nu te lasi furat de actiunea palpitanta, ai destule de invatat, doar ca prima data esti prea prins ca sa te mai uiti si la subtilitati.
Pentru mine, este cel mai bun scriitor, punct

Shogun era, in perioada in care a aparut la noi, o fita. Nu citisei Shogunul, erai fraier! Sau , ma rog, macar sa il ai in biblioteca, la vedere, intre bibeloul cu calul cabrat si cel cu betivul tolanit pe banca...
Va mai amintiti, voi cei nascuti mai demult? La fel a fost cu Cel mai iubit dintre pamanteni... Sau Vraciul... sau Magicianul. Le citeai sau nu, mai putin conta, important era ca "le ai".
Din spirit de fronda, n-am citit toate cartile sus enumerate decat tarziu. Unele chiar Foarte tarziu. Jenant de tarziu, chiar (Cel mai iubit...). Pe urma mi-a parut rau ca nu le-am citit mai devreme (mai putin rahatul ala siropos, Vraciul).
Tot din spirit de fronda N_AM CITIT CODUL LUI DV. Si nu-l citesc chit ca naufragiez cu el pe o insula pustie. De-al dreacu. Acu vreo 4-5 ani orice traseista (desigur model si studenta la Drept) citise Codul (cata ambitie!), macar sa poata spune asta intre doua impachetari cu ciocolata la biuti salon. Din acelasi motiv n-am citit nimic de GG Marquez (desi aici nu sunt sigur ca am facut bine). Dar orice hermafrodit al carui tata reusise sa dea cuvenitele tunuri prin '90-'95 astfel incat sa-i ia odorului Rolex si Garsoniera In Centru (neaparat cu majuscule) citea Marquez.Sau "Co-eh-liooo" Cred ca pentru 95% din cititorii lui, important era ca aveau ocazia sa-l pronunte. I-auziti cum se umple gura: "maar-cueeez"! "Cum, draga, n-ai citit ultimul roman al lui maar-cueeez?! Desigur, ti -l imprumut, draga, dar dupa ce mi-l da inapoi heeeer-slilist-ul meeeuu" Cunoasteti accentul si intonatia gen "Piata Romana pana la Universitate", nu-i asa?
Asa...Despre ce vorbeam? A, da, Shogun! Buna carte, sa mor io, dar daca vreti sa stiti, e cam "idealizanta". sau poate tributara unor...tipare. Daca imediat dupa Shogun cititi , sa zicem, Musashi s-ar putea sa aveti o surpriza. Dar pentru noi, occidentalii, e ok...
Pacat ca n-a mai reusit, saracu, sa plece acasa, la janghina aia de nevasta-sa. Din cate mi-amintesc, a ajuns mare smecher, s-a insurat cu curtezana aia (cum naiba o chema?, aia- cea mai tare, Kiko parca?) si a trait fericit pana la adanci batraneti printre maimutele-san. Sau nu?

Edited by Gabi73C, 15 January 2008 - 23:31.

   are dreptate in general Gabi73C, insa eu tin minte ca Shogun a aparut inainte de '89 si pe atunci nu existau snobisme ca nu prea ne dadea mana (or fi fost snobisme prin alte cercuri decat cele prin care ma invarteam eu). Snobismele au aparut dupa '89, cand era "cool" sa citesti o anumita carte sau anumit scriitor, sa frecventezi anumit restaurant/bar/discoteca/fast-food, etc... De asemenea, eu nu tin minte despre nici o "isterie" legata de "Cel mai iubit ...", da' poate n-am fost eu pe faza ...
Hm, cartea nu mi se pare deloc idealizata si nici tributara unor tipare. Este scrisa in asa fel incat sa te introduca destul de usor in atmosfera unei civilizatii totalmente noi, dar introducerea nu este deloc prea facila ca sa ai senzatia ca e pentru copii si tineret. BTW, am citit Musashi dupa Shogun si am intrat mai greu in atmosfera, care mi s-a parut sumbra si apasatoare. Poate ai dreptate Gabi, poate ca asa si era pe atunci, dar asta nu putem stii decat daca citim sumedenie de carti scrise de diversi scriitori japonezi si abia atunci ne putem forma o parere despre care carte e mai idealizata si care nu. Fara sa mai vorbesc ca pentru mine chiar nu conteaza daca e "idealizanta", ci conteaza cum e scrisa, cat e de captivanta si cum ma atinge pe mine la coarda sensibila. Dar asta e doar parerea mea si nu ma astept neaparat sa fie impartasita si de ceilalti (desi mi-ar place )

Edited by DxN, 16 January 2008 - 11:37.

 DxN, on Jan 16 2008, 11:34, said:

Cum Snobismul e copilul rasfatat al Prostului Gust, mi se pare aiurea sa spui ca nu exista inainte de 89. Era si dadea pe-afara, ca tot in Romania traiau romanii, si Dambovita curgea tot de la deal la vale. Faptul ca jumatate din bisnitarii de pe Lipscani isi dadeau copii la pian cum ti se pare? Iar vecinii mei , el macelar si ea nevasta, se duceau la teatru si ne povesteau noua (de fapt parintilor) ca au vazut Livada cu ciresi de Cehov...
Ma mir ca nu mai tii minte faza cu Cel mai iubit dintre pamanteni, ca vad ca esti mai "batran" ca mine. A fost undeva prin 80-82, trei volume care se dadeau "pe sub mana" prin librarii.
Cat despre Shogun, nu am negat ca ar fi scrisa excelent, ca ar fi captivanta samd. Am vrut sa spun ca desi noua occidentalilor ni se pare o fresca fidela a Japoniei medievale, realitatea nu e chiar asa. De-aia faceam trimitere la Musashi, ca fiind scrisa de un autohton... Gandeste-te, pastrand proportiile, la "descrierea" Romaniei facuta de Bram Stocker, comparativ cu...nu stiu cu cine...N. Balcescu-Istoria Romanilor? Si totusi cati din occident ne cunosc, istoriceste vorbind, prin prisma lui Balcescu?
DA, Shogunul idealizeaza. Si bine face. Altfel ar fi ramas o simpla opera "de capa si spada". Dar ca sa ai pretentia ca ar reflecta extraordinar de bine civilizatia/cultura acelei epoci inseamna sa cunosti Japonia din filmele cu Ninja si Karate Kid.

Repet, Clavel brodeaza extrem de frumos si a scos o carte remarcabila, ca roman. Desigur, impletita cu istoria reala a japoniei (vezi shogunatul dinastic Tokugawa-"Toranaga", de exemplu...)

@Gabi73C,
Ne-am invartit in cercuri diferite probabil asa ca nu neg ca ai dreptate cu snobismul, o fi existand si inainte, dar era in proportie mai mica (eu nu l-am simtit si vazut).
Aha, vorbesti despre perioada 80-82 cand a aparut prima data "Cel mai iubit...". Pai atunci nu a fost vorba de snobism, nu exista nimic altceva ce sa citesti contra regimului si toata lumea a vrut sa vada ce scrie si cum de a fost lasat sa treaca de cenzura.
Dupa cum am mai spus, nu putem stii care a fost realitatea pana nu citim mai multi japonezi, probabil ca si Clavell a mai cosmetizat civilizatia lor ca sa nu fie socul cultural prea puternic. Oricum, eu nu am avut pretentia ca James Clavell "reflecta extraordinar de bine civilizatia/cultura acelei epoci" ci am sustinut ca "reuseste sa te introduca in mod extraordinar in culturi si civilizati atat de diferite ca a noastra", care inseamna cu totul altceva. Cred ca m-ai inteles gresit. Nu are nimeni pretentia ca Shogun e un roman istoric.
Ma bucura aprecierile tale asupra romanului
Salutari

@DxN.
Da, la momentul ala ma refer. Sigur ca nu toti cei care au cumparat "Cel mai iubit..." au facut-o din snobism. Eu ma refer la cei care il cumparau tocmai pentru ca "toata lumea il cumpara". Nu asta e esenta snobismului? Sigur ca "pe atunci" pana si snobismul avea aerul vetust al blocurilor cu patru etaje din cartierul Berceni (numele e ales aleator...). Parca si sa fii snob era mai greu decat azi. Acum ai wiskey cu red-bull, ai parafengo, ai mobil de doua'j de milioane de pe care dai doar bipuri ca mai ai doar un euro...
Iar despre Shogun, da este una din cele mai bune carti din categoria ei... Ca si restul clavell-urilor.
Sayonara.

deocamdata eu am citit doar tai-pan. Pot sa zic ca am fost cucerit de stilul simplu si direct pe care il foloseste clavell, de felul cum reuseste sa-ti bage unele personaje pe sub piele, de felul cum descrie cultura asiatica (si felul cum in multe erau in fata europenilor).. Probabil o sa urmaresc si filmul chiar sunt curios daca quaille, Dirk Struan, asiatica aia ce era amanta lui au fost prezentati in film asa cum mi-i imaginam eu . Sper sa ma apuc de shogun (il am acasa inca din 90 insa l-am cam evitat) si de Vartejul (parca asa se cheama cartea a carei actiune se petrece in iran). M-am apucat de vartejul insa.. nu stiu, parca nu are profunzimea tai-pan-ului, cel putin nu in primele 100 de pagini

 romaximusro, on Feb 3 2008, 12:47, said:

Citeste Changi. O sa-ti placa.