Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Unde e recomandat sa ma cazez in ...

Descarcator de supratensiune tip 2

ping digi?

Reparare "șanțuri&#...
 De ce i se zice Mariei "Stapa...

Colet valoare Londra București

BMW seria 3 rulat vs SsangYong Ko...

Share abonament Netflix
 Cum pot sa fac rost de un negativ...

Lant Bicicleta

Un designer artist: Raymond Loewy

ATS din contactor modular
 Parere apartament ~150k

Limitare la 100mb/s

Altercație

Cartonașe și stickere t...
 

Bucătăria dacilor versus Bucătăria românilor de azi

- - - - -
  • Please log in to reply
144 replies to this topic

#91
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View Postparadigmatic, on 3rd May 2012, 17:04, said:

În vase din metal poți găti chestii care nu se gătesc în alea de lut.
Ai ceva exemple?

#92
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Banuiesc ca oua prajite se pot face si in vase de lut, sau chiar pe pietre plate incalzite bine de tot. In rest, anticii nu erau cu prajitul, carnea o mancau ori fripta pe gratar, ori fiarta incet. E si mai sanatos, oricum.

#93
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View Postlucifer76, on 3rd May 2012, 18:44, said:

Banuiesc ca oua prajite se pot face si in vase de lut, sau chiar pe pietre plate incalzite bine de tot.
Asta zic si eu. Oala de pamant bine hidratata se poate pune si direct pe jar. In cuptor sau tzast, cu atat mai bine. Deci ce poti face in metal si nu poti face in lut?
O alta falsa problema ridicata de cineva pe aici, este legata de ustensilele gastronomice din ranita soldatilor antici. Eu zic ca-i aiurea sa crezi ca fiecare soldat avea propria lui cratita, polonic etc. Aveau maxim un mic cutit multifunctional si o cana scobita in lemn. Sunt convins ca o armata organizata sau chiar si cele mai neorganizate aveau propria bucatarie mobila, cu bucatari, scule, materie prima, surse de foc si tot ce trebuie, urcate in cateva carute pe la sfarsitul coloanelor utilitare. De ce zic "coloane utilitare"? Pentru ca fara asa ceva nu se pleaca in nicio campanie. Fara bucatari, cizmari, fierari, blanari, olari, croitori, sanitari, talmaci, ghicitori in stele si alti fraieri d-astia se poate pierde un razboi.

PS. Consider ca Traian avea dreptate cu scolile profesionale. I mean Traian..... Basescu.

Edited by raman, 03 May 2012 - 18:10.


#94
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

View Postraman, on 3rd May 2012, 19:07, said:

Pentru ca fara asa ceva nu se pleaca in nicio campanie.
Se mai pleaca uneori: "The loss of Belgrade (Nandorfehervar) in 1521 caused great alarm in Hungary, but the too-late and too-slowly-recruited 60,000 strong royal army – led by the king - forgot to take food along, so therefore the army disbanded spontaneously"  :lol:

#95
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View Postleogoto, on 3rd May 2012, 19:10, said:

Se mai pleaca uneori: "The loss of Belgrade (Nandorfehervar) in 1521 caused great alarm in Hungary, but the too-late and too-slowly-recruited 60,000 strong royal army – led by the king - forgot to take food along, so therefore the army disbanded spontaneously"  :lol:
:))
Da, uneori. Cu urmarile de rigoare.

#96
don_dannielo

don_dannielo

    Bah! Are we more than dumb sheep?

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 35,456
  • Înscris: 27.06.2004

View Postraman, on 3rd May 2012, 19:07, said:

Deci ce poti face in metal si nu poti face in lut?
Ciorba.

#97
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View Postego_zenovius, on 3rd May 2012, 07:05, said:

Ceva dovezi in sensul asta?
Uite pe Wikipedia:

Quote

Researchers have estimated that only ten percent of barbarians such as Spanish and Gallic warriors had access to swords, usually the nobility. By contrast Dacia had rich resources of iron and copper and were prolific metal workers. There is clear evidence that a large percentage of Dacians owned swords, greatly reducing Romes military advantage.Dacia also had 250,000 potential combatants, enough to make an invasion of the Roman Empire possible, was allied to several of its neighbors and on friendly terms with others that Rome considered enemies.
Ele sunt luate din cartea lui Michael Schmitz The Dacian threat, 101-106 AD la Pg 30 aparuta in anul 2005.

Quote

Cum spuneam - ai dovezi?
Dovezi ca se foloseau vase metalice sunt multe:
-Vasele de lut existente la acea vreme nu se puteau folosi la fierberea mancarii deoarece se crapau.Singurele materiale ceramice ce ar fi putut fi folosite:portelanul si samota nu existau in Europa la acea data.
-Dacia avea resurse mari de cupru si fier.
-Faptul ca Decebal avea un tezaur de 160 tone aur si 360 tone argint  ce ar fi presupus pentru obtinere(chiar si la un minereu de 100 ori mai bogat decat astazi) procesarea a cel putin 2...3 milioane de tone nisip sau roca este o dovada ca prelucrarea metalelor era ceva obisnuit pe vremea dacilor.
-O alta dovada indirecta este de natura logica.O populatie de 1 milion de oameni se putea grupa in cel mult 150.000 familii.Daca alocam pentru fiecare familie doar 10 kg cupru la un procent de 50% din ei ar fi nevoie de doar 750 tone de cupru,poate chiar 1000 tone.Pentru extragerea lui la o concentratie in minereu de 10%(modesta la acea data) ar fi fost nevoie de cel mult 10.000 tone.Cifra este extrem de mica(de 200...300 ori mai mica) daca se compara cu cantitatea de minereu necesara pentru obtinerea aurului si argintului din tezaurul lui Decebal.  
Iar faptul ca in popor exista expresia sapa de lemn are probabil legatura cu perioada ocupatiei romane si dupa.
Este cunoscut ca dupa orice ocupare a unui teritoriu romanii treceau la golirea de metale si iar populatia era transformata in sclavi.De fapt nu este nimic neobisnuit in istorie.Astazi la 2000 ani in Romania se intampla acelasi lucru.

Edited by asterix1, 03 May 2012 - 18:31.


#98
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View Postdon_dannielo, on 3rd May 2012, 19:14, said:

Ciorba.
fiertura oltenească care este o ciorbă de pasăre și legume fierte în oala de pământ în spuză..........

#99
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010
Bun postul da' trebe niste observatii pe ici pe colo:

View Postasterix1, on 3rd May 2012, 19:28, said:

-Vasele de lut existente la acea vreme nu se puteau folosi la fierberea mancarii deoarece se crapau.Singurele materiale ceramice ce ar fi putut fi folosite:portelanul si samota nu existau in Europa la acea data.
-Dacia avea resurse mari de cupru si fier.
-Faptul ca Decebal avea un tezaur de 160 tone aur si 360 tone argint  ce ar fi presupus pentru obtinere(chiar si la un minereu de 100 ori mai bogat decat astazi) procesarea a cel putin 2...3 milioane de tone nisip sau roca este o dovada ca prelucrarea metalelor era ceva obisnuit pe vremea dacilor.
Am dubii ca 1. nu se cunostea pe scara larga metoda de fabricare a unor produse ceramice suficient de termorezistente incat sa poata fi utilizate in prepararea alimentelor; 2. ceramica era ceva asa scump incat sa fie prohibitiva economic utilizarea la fierturi de orice gen a unor recipiente consumabile si 3. tezaurul colectat de romani din Dacia fusese acumulat prin minerit sau spalarea aluvionala a namolurilor minerale. Asta e tot o prezumtie derivata din prezumtia de "barbarism" de la care pleaca cujetarile tuturor nepotilor marelui erou statuar Traianvs. Mai curand, e vorba de venituri din comertul cu sare si metale, si/sau din taxarea rutelor comerciale E-V si N-S care se intersectau in aceasta regiune.

In schimb observatiile astea aritmetice de mai jos sunt foarte la cestiune, deh aritmetica, alta metoda de subminare a ethosului romantic pardon romanic:

View Postasterix1, on 3rd May 2012, 19:28, said:

-O alta dovada indirecta este de natura logica.O populatie de 1 milion de oameni se putea grupa in cel mult 150.000 familii.Daca alocam pentru fiecare familie doar 10 kg cupru la un procent de 50% din ei ar fi nevoie de doar 750 tone de cupru,poate chiar 1000 tone.Pentru extragerea lui la o concentratie in minereu de 10%(modesta la acea data) ar fi fost nevoie de cel mult 10.000 tone.Cifra este extrem de mica(de 200...300 ori mai mica) daca se compara cu cantitatea de minereu necesara pentru obtinerea aurului si argintului din tezaurul lui Decebal.  
Iar faptul ca in popor exista expresia sapa de lemn are probabil legatura cu perioada ocupatiei romane si dupa.
Este cunoscut ca dupa orice ocupare a unui teritoriu romanii treceau la golirea de metale si iar populatia era transformata in sclavi.De fapt nu este nimic neobisnuit in istorie.Astazi la 2000 ani in Romania se intampla acelasi lucru.

Edited by leogoto, 03 May 2012 - 18:46.


#100
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View Postleogoto, on 3rd May 2012, 19:45, said:

Am dubii ca 1. nu se cunostea pe scara larga metoda de fabricare a unor produse ceramice suficient de termorezistente incat sa poata fi utilizate in prepararea alimentelor;
Tehnologia materialelor nu neaparat termorezistente(si ceramica obtinuta din argila comuna este rezistenta la temperatura) ci mai degraba rezistente la soc termic este de data recenta.
Ele presupun argile cu continut ridicat de oxid de aluminiu(caolin in special) ce nu se cunosteau la acea data in Europa.
Singura civilizatie ce avea aceasta tehnologie si materiale necesare la acea data era China.

Quote

2. ceramica era ceva asa scump incat sa fie prohibitiva economic utilizarea la fierturi de orice gen a unor recipiente consumabile
Ceramica comuna nu era scumpa.
Chiar era foarte raspandita.
Ea era folosita la stocarea lichidelor.
Problema ei este ca nu rezista la soc termic precum metalele.

Quote

si 3. tezaurul colectat de romani din Dacia fusese acumulat prin minerit sau spalarea aluvionala a namolurilor minerale. Asta e tot o prezumtie derivata din prezumtia de "barbarism" de la care pleaca cujetarile tuturor nepotilor marelui eroustatuar Traianvs. Mai curand, e vorba de venituri din comertul cu sare si metale, si/sau din taxarea rutelor comerciale E-V si N-S care se intersectau in aceasta regiune.
Faptul ca tezaurul lui Decebal ar fi fost obtinut si din taxe pe produsele comerciale are o hiba ce tine de raspandirea zacamintelor de aur si argint.
Rezervele cele mai mari din aceste metale in acea perioada si chiar acum sunt localizate pe teritoriul fostei Dacii.
Chiar si acum dupa 2000 ani cele mai mari rezerve de aur in Europa se afla tot in Romania.

Edited by asterix1, 03 May 2012 - 19:36.


#101
kyrre

kyrre

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,962
  • Înscris: 27.05.2010

View Postingtourwater, on 3rd May 2012, 18:13, said:

nu conteaza.
Important e ca el se afla la Tomis, printre greci, care ii denumeau pe barbarii aia jegosi "geti" si nu "daci".
Stiu ca pentru tine nu conteaza ca Ovidiu era roman, si deci era normal pentru el sa spuna daci si nu geti. Important e sa-ti iasa tie teoriile.

#102
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

View Postasterix1, on 3rd May 2012, 20:31, said:

Ceramica comuna nu era scumpa.
Chiar era foarte raspandita. Ea era folosita la stocarea lichidelor. Problema ei este ca nu rezista la soc termic precum metalele.

Faptul ca tezaurul lui Decebal ar fi fost obtinut si din taxe pe produsele comerciale are o hiba ce tine de raspandirea zacamintelor de aur si argint.
Daca nu era scumpa atunci o fi fost precum plasticul astazi, se strica nu-i bai confectionam sau cumparam pe-un un ou si-o ulcica cu seu de la olaru din coltz alt vas. Sau poate ca stravechii stiau sa utilizeze mai cu smecherie un obiect decat sa-l distruga instant.

Raspandirea zacamintelor nu e in nici un caz o hiba, din contra cine insista cu zacamintele (deci cu barbaria) trebuie sa accepte ca asemenea cantitati nu puteau fi acumulate de un grup de pasionati decat pe parcursul a sute de ani de minerit aluvionar - deci e dovada unei continuitati seculare a puterii transilvane - deci e lose-lose pentru nepotii lu' taica Traianvs Lepidatorul de Vesminte. [ma refer desigur la cand si-a lepidat vesmintele la Tapae, nu la altceva].

Attached File  arta_romana.jpg   62.63K   31 downloads
Da' mergi maestre daca dacii iti obosesc privirea si gandirea, si discuta de romani, cu cine-o fi interesat daca li s-au gasit intre dintzi cozi de soarece de colivie sau hambar din tocanitza cum povesteste Apicius si cum practicau cand practicau, cu veteranus de asupra sau de dede subt.
http://www.intratext...AT0337/_P30.HTM
http://www.celtnet.o...id=roman-glires

Quote

Gut and skin the dormouse. Finely chop any trimmings and reserve (if using chicken cut a pocket in the breast large enough to hold the stuffing). Add any meat trimmings to the forcemeat. Meanwhile add the nuts, laser (or garlic cloves) and pepper to a mortar and use a pestle to create a smooth paste. Add the chopped meat to this and mix thoroughly. Pour in a little of the broth and a drizzle of olive oil on this and mix well. Use this meat mixture to stuff the dormouse.

Edited by leogoto, 03 May 2012 - 20:49.


#103
ingtourwater

ingtourwater

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 436
  • Înscris: 25.04.2012

View Postasterix1, on 3rd May 2012, 19:28, said:

Uite pe Wikipedia:

Ele sunt luate din cartea lui Michael Schmitz The Dacian threat, 101-106 AD la Pg 30 aparuta in anul 2005.
un putoi de 20 de ani care a scris si el o singura lucrare.

Asta inseamna pentru tine autoritate! :ciocan:

Iar tipul nu face altceva decat il citeaza pe Strabon. Care, dupa cate stim, a scos-o cifra de 200.000 din burta.
Si nici macar nu se referea la  perioada lui Decebal.

asta sunteti voi dacomanii.
Va bazati pe invatatura pretioasa a tovarasului Ceausescu primul presedinte al statului cu o vechime de 2050 de ani.

ai aici lucrarea de kk a lui schmitz:
http://www.digressus...art-schmitz.pdf

Edited by ingtourwater, 03 May 2012 - 21:34.


#104
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View Postingtourwater, on 3rd May 2012, 22:33, said:

un putoi de 20 de ani care a scris si el o singura lucrare.

Asta inseamna pentru tine autoritate!
Ce legatura are varsta persoanei respective cu subiectul?
Si ce nu este adevarat in ceea ce a scris?
Faptul ca cele 3 razboaie dacice s-au intins pe aproape 20 ani nu spune nimic?
In afara de razboaiele punice niciunul nu a durat asa de mult.
De unde stii ca motivele nu tineau numarul de arme si de oameni mare pe care Decebal ai putea folosi?
Mie lucrarea mi se pare destul de logica bazata pe date luate de pe Columna lui Traian,monumentul de la Adamclisi si pe teste facute in zilele noastre cu armele dacice asupra armurilor folosite de romani.
Acolo se dau exemple de arheologie experimentala care in zilele noastre este deja un fapt acceptat.  
Pe deasupra sunt o multime de trimiteri la alti autori.
Ai postat doar sa te afli in treaba.

Edited by asterix1, 04 May 2012 - 01:23.


#105
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

View Postlucifer76, on 3rd May 2012, 18:44, said:

Banuiesc ca oua prajite se pot face si in vase de lut, sau chiar pe pietre plate incalzite bine de tot. In rest, anticii nu erau cu prajitul, carnea o mancau ori fripta pe gratar, ori fiarta incet. E si mai sanatos, oricum.

In Apuseni inca se mai frig/coc placinte pe o lespede de piatra cat o tigaie, ... chiar este rotunda-disc, dar care are un sentulet circular pe margine unde se scurge surplusul de ulei, apa, ... este groasa cam de 2-3 degete si se aseaza pe jaratic.

#106
ingtourwater

ingtourwater

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 436
  • Înscris: 25.04.2012

View Postasterix1, on 4th May 2012, 01:20, said:

Ce legatura are varsta persoanei respective cu subiectul?
adevarat, exista indivizi geniali ce se remarca la varste fragede.
In general insa NU.
Ca si in cazul lui schmitz, un bolovan.

View Postasterix1, on 4th May 2012, 01:20, said:

Si ce nu este adevarat in ceea ce a scris?
reia teme arhicunoscute fara sa introduca absolut nimic nou.
Sa-l citezi ca o autoritate, cand de fapt el doar ricoseaza o afirmatie facuta de Strabon, adica ii atribui autoritate lui Strabon prin schimitz mi se pare o porcarie, o magarie, un procedeu de rahat.

Edited by ingtourwater, 04 May 2012 - 16:43.


#107
CapitanuPICARD

CapitanuPICARD

    I love SRI & DNA

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 21,426
  • Înscris: 10.01.2005

View Postingtourwater, on 4th May 2012, 17:43, said:

adevarat, exista indivizi geniali ce se remarca la varste fragede.
In general insa NU.
Ca si in cazul lui schmitz, un bolovan.

reia teme arhicunoscute fara sa introduca absolut nimic nou.
Sa-l citezi ca o autoritate, cand de fapt el doar ricoseaza o afirmatie facuta de Strabon, adica ii atribui autoritate lui Strabon prin schimitz mi se pare o porcarie, o magarie, un procedeu de rahat.


Fanele, rar mi-a fost dat sa vad om mai dusmanos ca tine... Sincer sa fiu, tomaso este un domn in comparatie cu tine. Si chiar fara o comparatie cu tine.
Tu, un neica nimeni, afirmi chestii despre Strabon,un istoric recunoscut.
Cred ca asta spune tot despre tine...
In fine, treaba ta! Dar reactia de spumegare, ca sa zic asa, pe care o ai, spune totul despre tine.
Sa fii sanatos... ca bun nu ai cum sa fii...

#108
ingtourwater

ingtourwater

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 436
  • Înscris: 25.04.2012

View PostCapitanuPICARD, on 4th May 2012, 16:58, said:

Tu, un neica nimeni, afirmi chestii despre Strabon,un istoric recunoscut.
la dacomani se observa o stare psihica continua si perpetua: nu inteleg un text, nu inteleg cuvintele, nu inteleg nimic.

NU vorbeam despre Strabon.
Discutia era despre schmitz.

Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate