Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
SUA intenționeaza sa interzi...

Piscina + pompa + diferential = c...

Micro sd pentru modulator fm

Izolare fonica, camera cu autoade...
 Cum scot peretele alb

Mariri de taxe si tva

Intrebari legate de AC si functia...

Whole Lotta Rosie vs Whole Lotta ...
 Dezavantaje calorifere aluminiu

Baterie moarta !?

Cadou nedorit. Cum scap de el?

Theo Rose x Domino x Alessandra -...
 R.I.P. Donald Sutherland

Problema de soft ...

PPC suprataxeaza voit fara nici o...

Gaura dreapta in perete gros
 

Bucătăria dacilor versus Bucătăria românilor de azi

- - - - -
  • Please log in to reply
144 replies to this topic

#1
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005
Uneori scăpăm din vedere exact chestiuni simple legate de viața cotidiană cum ar fi mâncarea.
Anumite alimente le luăm de bune cum ar fi cartoful, porumbul...chestii de bază dar ele nu au existat dintodeauna.

Ce mâncau dacii ?
Exista ulei de floarea soarelui pe vremea dacilor ?
Mâncau dacii spre exemplu ouă prăjite ?

#2
LensFlare

LensFlare

    Tin Foil Mask Society

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,796
  • Înscris: 09.05.2005
http://www.dracones....ier=Alimentatia

#3
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005
E prea generalist linkul tău.
Mă interesau rețete, chestii uzuale de zi cu zi.
Mâncau răcitură ?
Făceau cozonac?
Cașcaval pane?

#4
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Racituri posibil. Cozonac imposibil. Nu exista drojdie, sau zahar. Despre bucataria dacilor nu se stie mare lucru, in schimb de la romani au ramas o multime de retete. Unele ...  :puke:

#5
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005
Zahăr probabil compensau cu miere de albine dar nici drojdie ? :o

#6
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,718
  • Înscris: 29.03.2006
Mancau ca orice Ion la camp, branza cu rosii, ceapa si pita din faina integrala, miere, fructe si vin.

Este o combinatie surprinzator de inteligenta - PH-ul se neutralizeaza intre baza si sarea branzei, si aciditatea rosiei.
Branza are proteine si lipide.
Poate prea multe lipide si colesterol, si poate prea multe enzime de crestere, dar uite ca din greseli nu am invatat nici acum...
Ceapa are zinc care se elimina prin sloboz, si fara el se demineralizeaza oasele, deci este excelenta alegerea cepei. Americanii au brocoli...
Ultimele au si fibre care ajuta la digestie, si sunt mai naturale decat branza, compensand si aici, si au si vitamine.
Pita de faina nerafinata are pe langa carbohidrati precusori de glucide, energie concentrata, pe care ii are orice paine, si ceva urme de proteina vegetala ramasa dupa coacere, dar mai are si ceva urme de vitamine, fibre, minerale printre care mult calciu, micronutrieni, etc. ramase putin si din ele dupa coacere, dar care mai racaie si ele canceru' de pe colon...
Mierea este plina de glucide si vitamine, plus microelemente si compusi care hranesc si apara organismul - insa trebuie consumata cu masura, altfel cam se lasa cu tesuturi adipoase...
Fructele proaspete au si ele carbohidrati nerafinati, glucide, fibre multe pt digestie, vitamine proaspete si neomorate, etc.
Vinu' e bun si el la inima, si la propriu si la figurat.

Edited by loock, 26 April 2012 - 14:44.


#7
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

 loock, on 26th April 2012, 15:38, said:

branza cu rosii
Rosiile sunt din America de SUd. Sry, nu mancau asa ceva.

#8
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,718
  • Înscris: 29.03.2006
Pai si acolo cine le-a dus ? :P

Voi n-ati auzit ca au gasit ADN carpato-danubiano-pontic raspandit din antichitate in toate colturile pamantului ?

Cica de la celti pana la populatia bastinasa a Japoniei (Ainu)- masacrata de jnapanezi si ramasa azi doar ramasite  in Hokkaido, sunt daco-geti plimbareti la origine... :lol:

Edited by loock, 26 April 2012 - 14:54.


#9
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Pai mai, de la noi pana in Japonia e relativ usor de ajuns. Dar sa treci oceanul e ceva mai complicat.

#10
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005
Deci nu mâncau roșii, mămăligă și cartofi.
Chestii basic la țăranul de azi.

Dacii aveau oale din metal ?
Foloseau uleiul? sau doar untură?

Edited by paradigmatic, 26 April 2012 - 15:04.


#11
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Nici ardeiul nu exista in acea perioada. Vinetele e posibil, ca sunt din Egipt. Adevarul e ca regimul alimentar era limitat.

#12
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,718
  • Înscris: 29.03.2006
Se poate si prin eliminare.

Nu mancau carnea oilor pe care le cresteau, sau cel putin asa a ramas poveste, ca din cucernicie nu haleau carne.
Probabil erau si diferente regionale.
Poate cine avea peste, mai manca, ca doar nu era fraier sa n-o faca.

Ulei putin probabil, pt. ca masline nu erau, porumb nu, floarea soarelui nu pt. ca este tot din America, palmieri nu :) - era si un frig napraznic atunci...
Cine facea comert cu grecii, ar fi avut ocazia sa puna la salata niste ulei de masline, dar nu cred ca se deranjau multi, pt. ca nu aveau Billa, Carrefour, si MegaImage la coltu' blocului, pt. ca pe vremea aia nu le era mila de franci si hispanici, sa le dea moka toata pensia lor - aia mica ramasa...

Seu de oaie ar fi avut cum sa faca rost, dar a ramas poveste ca nu puneau gura pe ele...

Poate mai mancau si oua, daca nu vine careva sa zica ca aviarele sunt tot din America... :)

Edited by loock, 26 April 2012 - 15:41.


#13
softpedistul

softpedistul

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,515
  • Înscris: 25.01.2011
Cică era mielofagi și lactofagi.

#14
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005
Sunteți nașpa.

Se trezea dacu dimineața în ițarii lui jigăriți cu barba înfiptă-n blana de oaie făcută sul (nu aveau perne), se scărpina la ouă (d-astea aveau și pe vremea aia) și urla într-o limbă pe care încă nu o cunoaștem.

- Fimeee, mi-e foameee.

Nevastă-sa alerga grăbită să-și sature soțul nu de mila lui cât de frică să nu ia vre-un ciomag pe spinare.
Ce-i punea pe masă ?

pâine uscată.
varză verde sau murată.
slănină afumată și sărată.
brânză iute de burduf.
prune uscate
un ulcior cu lapte acru
miere de albine zaharisită
ceapă
pastramă de vită
pastramă de oaie
morcov

altceva?

Știm că nu mâncau

cartofi
mămăligă
fasole
rosii

Rămâne de stabilit dacă aveau găini.
Auzea dacu dimineața cântecul cocoșului?
Găinile cotcodăceau pe lângă gospodăria lui?

Edited by paradigmatic, 26 April 2012 - 16:21.


#15
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

Quote

Se pare ca cele mai noi descoperiri arheologice (si nu numai) bucataria geto-dacica pare sa fi fost simpla, sobra, dar bine armonizata; nutritiv, oferind toate elementele necesare organismului uman. Într-un posibil retetar ar fi intrat, pe lânga pâine, diferite terciuri preparate din cereale (grâu, mei, secara, orz, ovaz) în combinatie sau nu cu alte alimente (laptele, brânza, mierea, ouale, spanacul, loboda, lintea si mazarea); alte fierturi de legume (naut, bob, linte, mazare, mazariche) sau diverse plante de sezon (macris, stevie, spanac, loboda, ciuperci, morcovi) însoteau preparatele din carne, fiarta sau prajita, de vita, oaie, porc, cal, pasare, peste, vânat si, sporadic, chiar de câine, condimentate cu usturoi, mustar, otet si, bineînteles, nelipsita sare. Fructele, mierea, lactatele, vinul, berea si posibil si alte bauturi (miedul, braga, borsul) completau meniul dacilor.

Unele alimente au fost servite si în stare cruda si, cu siguranta, secretele conservarii nu au fost cu totul straine dacilor. Diferitele practici de conservare (sararea, afumarea, murarea, fermentarea, uscarea, congelarea) sunt, oricum, modalitati de prelucrare primara a alimentelor, iar chiupurile (amfore dacice) mari de lut ajunse pâna la noi au avut cu siguranta si astfel de întrebuintari, nu doar pe aceea de depozitare a cerealelor, a mierii, vinului si uleiului. La fel poate fi interpretata si existenta hambarelor de suprafata si a gropilor pentru pastrarea proviziilor, atât de frecvent atestate în jurul locuintelor.
Din Studii de istorie antica a Romaniei (partea numita Indicii pentru reconstituirea vietii cotidiene in asezarile dacice), scrisa de Liliana Suciu.

#16
kyrre

kyrre

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,986
  • Înscris: 27.05.2010
Nu uitati de vin. Si poate si niste tuica de Pitesti.

#17
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,660
  • Înscris: 12.12.2008
De la compilatori romani ne-au ramas indicatiile ca dacii ar fi fost lactofagi ca si taranii de astazi si mi se pare logic: produse lactate se obtineau relativ de usor la uniu oameni care se ocupau cu pastoritul.

In rest probabil mancau placinta sau painea coapta fara drojdie,legume (care furnizau proteine in lipsa de carne) si fructe.

#18
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

Quote

I. CEREALE SI LEGUME
1. CEREALE
a.Meiul este cereala cea mai des intalnita in asezarile dacice. Meiul putea fi consumat in mai multe moduri: macinat apoi fierte in apa sau lapte (putandu-se adauga si alte ingrediente cum ar fi branza, miere, oua, etc), terci de mei in care dacii introduceau frecvent spanac sau loboda, faina dadea un ferment (drojdie) prin amestecare cu vin dulce. Terciul de mei este cunoscut atat in lumea greco-romana dar si de catre celti, sarmati, probabil germani etc.
b.Graul este a doua cereala ca importanta in siturile dacice. Graul a constituit baza alimentatiei pentru majoritatea popoarelor Europei. Dacii au preferat cateva specii: Triticum aestivum, Triticum dicoccum si Triticum monococcum. Graul putea fi gatit fie fiert sub forma de terci, fie macinat si utilizat la producerea unor lipii sau chiar a painii dospite. Desi nu s-au gasit bucati de paine carbonizata, se poate presupune existenta acesteia si la daci, dupa cazul popoarelor europene din acea perioada. O argument in acest sens ar fi cuptoare menajere descoperite in asezarile dacice. Prepararea painii necesita apa, sare si ferment
c.Secara . Aceasta apare in asezarile dacice numai insotita cu seminte ale altor cereale (amestecate sau separate). Secara are calitatile nutritive net superioare celorlalte cereale. De obicei s-a gasit un amestec de grau si secara in raport de 2:1. Amestecarea fainii de grau cu cea de secara se intalneste in bucataria romaneasca pana tarziu in epoca moderna.
d.Orzul are multe avantaje: dezvoltare vegetativa rapida, rezistenta la frig si seceta. Orzul putea fi consumat fie fiert, sub forma de terciuri, singur sau impreuna cu leguminoase, fie transformat in faina si utilizat la producerea lipiilor si a painii. Columella mentioneaza ca painea din faina de orz era mai buna decat cea de grau, de calitate inferioara. Faina de orz s-a folosit pana nu demult la obtinerea mamaligii, atunci cand taranii nu aveau la indemana porumb. O alta modalitate importanta de utilizare a orzului era prin obtinerea maltului si fermentarea lui pentru bere.
e.Ovazul. Acesta apare insa mult mai rar. Probabil ca aceasta cereala era utilizata in hrana animalelor ca furaj, dar intrebuintarea ei ca aliment de catre comunitatile umane, nu este exclusa. Se putea prepara ca fiertura, simpla sau in combinatie cu alte cereale si legume sau transformat in faina si folosit la prepararea painii, in amestec cu faina de grau. Se pare ca faina din aceasta planta are proprietatea de a intarzia rancezirea produselor vechi (unt si a lapte inchegat).
2. LEGUME
a.Lintea, apare adesea in combinatie cu alte plante cerealiere sau leguminoase. Lintea era consumata sub forma de fiertura impreuna cu alte cereale sau legume (intreaga sau zdrobita), posibil si carne, grasimi (animale sau vegetale) si produse lactate sau sub forma de supa.
b.Mazarea sunt destul de rare. Ambele legume se puteau consuma fierte sub forma de supa sau terci (singure sau amestecate).
c.Bobul, se pare ca a aparut pe teritoriul Romaniei este intalnit rar dar in cantitati destul de mari Bobul putea fi consumat ca si celelalte legume sub forma de terci simplu sau in amestec.
d.Nautul intalnit foarte rar, este extrem de rezistent la frig. Se prepara atat prajit cat si fiert, era insotita cel mai adesea cu o turta de branza.
e.Spanac, loboda (Atriplex patula), macris (Rumex acetosa), morcov (Daucus carota) etc. Acestea se puteau consuma fie crude (salate), fie gatite (supe sau terci, singure sau amestecate). Interesant este ca, de obicei, spanacul este insotit de mei. Macrisul, datorita frunzelor sale acre, putea fi folosit crud, ca salata sau pregatit ca si spanacul.
f.Usturoiul. Se poate consuma crud (salata) sau poate intra in compozitia unor feluri de mancare, fiind pastrat impletit ca o funie.
g.Este destul de probabil ca dacii au consumat si alte tipuri de plante cum ar fi de exemplu ciupercile, chiar daca arheologic acestea nu lasa nici o urma, ciupercile cresc in toate zonele de relief, de primavara pana toamna tarziu si sunt frecvent consumate de oameni fie crude fie gatite (prajite, fierte).
Spre deosebire de cereale care se puteau conserva foarte usor, legumele erau consumate doar in sezoanele cand se culegeau sau conservate prin diverse procedee: uscarea la soare, saramura,etc.
3.FRUCTE
a.Strugurii, folosti pentru obtinerea vinului, erau consumati si cruzi.
b.Marul putea fi consumat crud sau transformat prin fermentare in bautura.
c.Se poate presupune si consumul fructelor de padure: fragi, zmeura, afine, mure etc.


Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate