Cazanul de tuica

@bogdanhbc - teoretic, fermentatia acetica are loc in prezenta aerului (oxigenului). Daca dai la teasc si reusesti sa etanseizezi bine vasele (vasele fiind pline) nu ar trebui sa fie probleme. Faptul ce deja e frig, iarasi ajuta.

Eu unul nu mai am cum sa fac distilarea anul asta, asa ca las butoaiele peste iarna. Nici nu au terminat de fermentat. Am mai facut intr-un an chestia asta si a mers. Atunci am distilat prin martie. Tot asa nu terminasera de fermentat, si primavara au luat-o din loc cu fermentatia alcoolica de unde ramasesera.

Acum, nu pot sa garantez ca e o practica buna. Spun doar ca la mine a mers o data (poate a fost noroc).

 Malus_Dacus, on 31 octombrie 2016 - 10:59, said:

merci! Nu sunt mare consumator de rachie, din cand in cand mai beau un pahar de pruna(30ml), asa ca digestiv la masa.
Totul a pornit, de la ceva prune pentru care nu le gaseam loc, ca magiun facuse si am zis hai sa incerc. Cand am pus prunele si merele nu aveam nici o idee despre cazan sau distilare. primul pas am cumparat o carte ( Cazanul de tuica, autorul neamt, tradusa in ro) si am aflat ca(scuzati cacofonia) calitatea distilatului depinde de calitatea materiei prime ( logic de altfel) si ca fructele trebuie sa fie bine coapte..
Mai mult, dupa ce am parcurs cartea, am aflat cu stupoare, de la 3 persoane diferite, care distileaza an de an, ca nici unul nu separa fruntea!

O sa incerc sa dau saptamana asta la teasc si sa pun tot lichidul rezultat in butoi, inchis bine, ca asa am zis si eu. E un fel de vin, si atata timp cat temperatura e scazuta si nu are contact cu aerul, nu ar trebui sa se oteteasca ca nu va fermenta..
Mai mult, asa am zis si eu, nu se prinde de cazan..si fierb mai putin..ca dureaza o gramada... vineri dupa amiaza pana seara am facut un cazan, sambata doua si am pregatit al treilea, iar duminica doar am facut focul si am pus pe foc, Dumnezeu ma ierte..

Am scos din 4 cazane - aprox 160 de litri de decoct, circa 35 de litri de rachiu brut. Eu il scot in bidoane de 5 litri ca e mai usor de depozitat. La cazan am scos primul bidon de 5 litri - in jur de 30-35 de grade, si urmatorii 3 litri in jur de 12 grade.
La fel masurat cu alcoolmetru din bazar...

deci sa zic ca am o medie de 20de grade..

Serpentina mea e de sticla, dupa cum ati vazut. S-a prins cocleala de ea, cu ce as putea sa o curat?, Am turnat de cateva ori otet si am lasat si vre-o 20 de minute otet in ea, dar nu s-a curatat..

Ar trebui sa o las peste noapte? cu otet in ea?

 sebybastian, on 31 octombrie 2016 - 11:44, said:

Pai rachiul brut(prima apa) cate grade avea de ai scos rachiu final la 60 de grade? si ce cantitate de rachiu brut ai pus la distilat?
Cate ore a durat distilarea a doua?

Ajuta mult un termometru montat pe cazan. Cu ajutorul lui mentii o temperatura suficienta pentru evaporarea aloclului etilic ( 78,3) . Din logica mea, cu cat cresti cu atat se evapora mai multa apa..
ca si cand fierbi o oala de apa, chiar de la 60 de grade incepe sa faca aburi si incepe a se evapora...

[ https://c7.staticflickr.com/6/5520/30565376742_8267573a70_h.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 sebybastian, on 18 octombrie 2016 - 21:03, said:

Am spus mai in urma cu 2-3 pagini ceea ce vreau sa distilez...si dilema pe care o aveam.

 bogdanhbc, on 31 octombrie 2016 - 12:24, said:

Nu sunt deloc expert in distilare si invat si eu ca si tine din experienta proprie si din experienta celor care au placerea sa impartaseasca.
In zona mea, pe langa faptul ca nu separa lumea alcoolul metilic mai te spurca si daca vad ca distilezi a doua oara: cica faci risipa de bunatate de rachiu!
In fine, fiecare dupa cum poate si il duce mintea.... Cat despre calitatea fructelor: am vazut si eu ca, daca vrei un produs de calitate, fructele trebuie sa fie cat mai bune si cat mai coapte (sa acumuleze o cantitate suficienta de zahar)!
Si am mai observat ceva: fructele de soiuri diferite nu fermenteaza la fel si din acest motiv eu evit sa amestec fructele pentru fermentat.
Dar mai multe detalii le asteptam de la colegii mai experimentati (sunt si eu interesat) care sunt prin zona si care ne vor ajuta cu sfaturi cand vor avea timp.
Cu stima.

@bogdan: Acu da-mi te rog o idee cu termometru pe cazan...
Adica ce fel de termometru, unde-l gasesc de cumparat, si cum(si unde) sa-l montez pe cazan...
Multumesc.

PS: lichidul rezultat din tescuirea boastei poate fi pastra in damigeana de sticla ? Adica cred ca ar fi mai usor de etansat ca un butoi....

Edited by Malus_Dacus, 31 October 2016 - 13:05.

 Malus_Dacus, on 31 octombrie 2016 - 12:58, said:

Eu aveam prin magazie un termometru cu teaca de imersie pentru centrale, pentru instalatii de apa calda.
Capacul cazanului meu, este facut dintr-un ceainic de inox, rotund sus ( nu-i spuneti soacrei mele ca nu stie ca i-am luat ceainicul ! )) ) si am folosit piesa din foto de mai jos, care are filet de jumate pe exterior si filet de 3/8 la interior. e in jur de 10 lei , apoi un prelungitor (reductie) de la 3/8, din nou la jumatate si apoi termometru cu teaca.
Toate piesele sunt din alama. Am montat teaca si apoi termometru.

Toate pozele aici

[ https://c5.staticflickr.com/6/5571/30382070740_8b086d7fcd_h.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://c7.staticflickr.com/6/5503/30645614246_4d6c44a0ff_h.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://c7.staticflickr.com/6/5815/30645615566_184f1b76d7_h.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://c5.staticflickr.com/6/5451/30645609356_f87d529ffd_h.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://c7.staticflickr.com/6/5789/30565388702_df540a7eae_h.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


[ https://c8.staticflickr.com/6/5482/30048613743_dfd5922fc7_h.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


https://www.flickr.c...157674759607950

 gap2007, on 31 octombrie 2016 - 12:03, said:

Am dat ieri la teasc si au iesit cam 180 de litri de V2, in conditiile in care am pus boasca de la 1300 de kg de struguri dupa ce am dat-o partial la teasc in cele doua butoaie de 200 iar in fiecare butoi am pus cate 4 galeti de apa calda cu cate 1 kg de zahar la galeata de 10 litri.
Deci boasca +80 de litri de apa=> 180 litri de v2 +  40 de litri de zeama cu tot cu struguri pe care am fiert-o aseara

Din aceti 40 de litri fierti am scos aprox 9 litri de rachiu brut ( primi 5 - la vre-o 48 de grade si urmatorii 4 litri la vre-o 28) ( eu scot in bidoane de 5 litri)


Asa, mi-au ramas cei 180 de V2 - care intra in 4 cazane pe care o sa le fierb la iarna dupa ce se aseaza V2-ul. Caci am gasit si reteta de mai jos:

http://jurnaldebucat...-coniac-cognac/

asa, fierb si mai putin, ca am scos si 3 roabe de boasca beton dupa ce am dat la teasc, si nu imi fac griji ca se va prinde, ca boasca oricum e mai uscata, fata de un decoct de prune sau mere.

 20161102_193536.jpg   31.1K   171 downloads  20161102_182411.jpg   32.71K   179 downloads

sa va prezint cea mai de ajutor scula in procedeul de distilare

[ https://c5.staticflickr.com/6/5610/30382019060_c42ca1861a_k.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

adica un cancioc, caruia i-am sudat o coada mai lunga de vre-o 40-50 cm si e foarte util la pus decoct din butoiul de fermentat cat si de golit cazanul la final!

in alta ordine de idei vreau sa impartasesc cu voi si estetica rezultatului final pe care l-am obtinut.

[ https://c8.staticflickr.com/6/5747/30866089111_b984cac8b3_z.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://c6.staticflickr.com/6/5749/30954479005_34a245d51b_k.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

cand am scos rachiul a doua oara, am pus in fiecare bidon de 5 litri, cateva surcele de salcam, mai exact miezul galben, si am lasat surcelele acolo 3 zile, de a iesit o cantitate de tanin suficient incat sa coloreze apetisant distilatul, dupa care l-am pus in sticlele de borsec care au un model special si cu rachiu in ele sunt faine rau.
De acu sa stea la invechit!...

cazane de la Des detine cineva? ce parere aveti despre sistemul basculant?

Revin si eu cu discutia despre distilarea 1 si 2.
Si pun urmatoarea intrebare: dar daca pentru distilarea 2, in cazul in care nu avem cantitate mare de alcool rezultata la 1, folosim ultimul butoi de borhot?
Exemplu: 5 butoaie borhot fermentat si am distilat 4 dintre ele, iar la a 5-a distilare (daca incape in cazan) se adauga si alcoolul obtinut la celelalte 4 distilari? Se mai numeste palinca sau nu? Este bine sau nu?

 gap2007, on 31 octombrie 2016 - 12:03, said:

Da, am facut si eu asa in ultimii 2 ani la tescovina, din cauza frigului nu a mai fermentat pana in primavara.
A functionat dar eu personal cred ca sunt pierderi. Binenteles ca nu pot demostra pierderile de care vorbesc, dar comparand (subiectiv binenteles) cu anii cand am distilat in toamna (am tinut butoaiele in spatii incalzite pana la fermentatie) pot spune ca nu este chiar acelasi lucru. Cel putin nu poti determina exact cand s-a incheiat fermentatia respectiiva. Sunt zile de iarna cu temperaturi mai favorabile cand bacteriile mananca iarasi... Cel putin in cazul meu, in aceasta primavara, din 4 butoaie cu borhot 2 s-au otetit, chiar daca le-am urmarit.

Off topic: poate ar fi indicat sa se faca un topic dedicat pentru discutiile de genul acesta sa nu mai polueze cei ca mine discutiile despre cazan, ca sunt multe de discutat si de aflat despre tuica si borhot, palinca, tuica, etc. Si daca tot vine iarna si ne mai apropiem in case poate mai avem timp mai mult de butonat, impartasit cunostiinte, etc.

Cu stima.

Eu nu as baga niciodata tuica impreuna cu prastina/boasca si, cel putin in cazul tescovinei, nu as lasa niciodata boasca nedistilata dupa ce consider ca a fermentat o mare parte din zaharuri..prefer oricand sa pierd un procent de zahar din cauza fermentatiei incomplete decat sa distilez la anu si la multi ani, chiar daca nu exista premize pt otetire, adica partea solida e total imersata in lichid si vasul e bine acoperit....
practic, adica in lumea reala, oricum mai apar mirosuri/izuri ,asta daca nu chiar apare otetirea si poti sa arunci prastina aia...
bine, un troscau care contine alcool o sa scoti insa aia nu mai e tuica de struguri e o chestie care te ia de cap si pute a cozi de struguri/acru/otet/amar/dracu mai stie ce ..

Tuica de tescovina se face imediat ce fermentatia a incetinit suficient cat sa mai iasa cate o bula abia abia, atat de rar cat sa para ca a stat din fiert.
iar lichidul sa fie ca un vin slab..e practic in fel de mana a doua.

Asa e, nu se lasa mai mult de 15-20 de zile la fermentat dupa care se fierbe, nici vorba sa o faci la primavara.

 parintele, on 20 noiembrie 2016 - 21:55, said:

Da` daca a fermentat doar un procent din zaharul ala?   ... tine cont ca @sebybastian este din Suceava! ... ma mir
ca i s-au copt strugurii in zona aia!

 parintele, on 20 noiembrie 2016 - 21:55, said:

Asa fac si eu! ... sunt tot din sudul tarii!

Dane, ideea e ca mai bine iti ramane ceva zahar nefermentat, un 5-10%, decat sa ti se "trezeasca" o parte din vin, sa inceapa sa se oteteasca, functie de temperatura, samd....daca mai si lasi cozile in prastina, adica nu deciorchinezi....

Nu exista niciun motiv sa intarzii si practic , in conditii de gospodarie, multe motive sa te grabesti cu distilarea, ideea e ca si daca o faci putin mai devreme decat ar fi optim tot e mai bine decat sa fie putin prea tarziu.

 danutz_2009, on 20 noiembrie 2016 - 22:22, said:

Multam' de observatie! Nu s-au copt in comparatie cu ce aveti voi.

 parintele, on 20 noiembrie 2016 - 22:51, said:

Exact acest aspect s-a dorit a fi subliniat in discutie si acest aspect cred ca l-a aflat oricine pune fructe la fermentat si este valabil pentru orice nu doar tescovina, indiferent din ce parte a tarii o fi.
Din acest motiv eu cumpar struguri din sud de cativa ani: mai buni calitativ, coacere mai rapida (nu ma prinde frigul cu ei nefermentati) si desigur, demonstrat deja, o tuica mai buna.
Dar ce ma fac cu strugurii mei? Pe care i-am cules la jumatate de octombrie si tot parca erau acrii? Sa-i arunc parca-i pacat nu? Iar stresinica noastra nu o beau ca-mi da aciditate la gastrita pe care deja o am...
Ca sa nu mai spun ca mai am cateva butoaie cu prune de toamna care fermenteaza inca la caldurica in bucatarie
Cu stima.

Nu te faci nimic, in zonele mai reci cred ca e vital sa ai beci/pivnita/ hruba mare unde temperatura e cat de cat mai putin fluctuanta, fermentezi in vase de lemn, preferabil cantitati mari, adica nu pui in 5 vase mici, pui totul in unul de 5 ori mai mare, atunci cand e posibil acest lucru, pui funduri si peste ele greutati in asa fel incat solidele fermentabile sa fie permanent acoperite de lichid, pluta aia in general te poate pacali uneori chiar daca si asa se poate in mukte cazuri, legi bine vasele sa nu ia aer inutil si ...asta e, cand e gata, e gata...
Optim nu e dar asta e lumea reala despre care ziceam, uneori nunai conditii optime, alteori nu ai fructe optime, alteori nu te ajuta vremea, alteori nu ai timp si sunt o mie de factori  pe care din varii motive nu ii controlezi mai mult sau mai putin independent de vointa ta.
E o necesitate, o obisnuita sau un hobby sa produci rachiu si viata nu e ca in carti, te adaptezi si faci tot ce poti  cum loti si cu ce ai...
De aia ziceam in cateva randuri ca in carti e una, in viata reala multe lucruri din teorie pot fi gogomanii pentru ca practic si vinificatia si distilarea sunt ca si cresterea unui animal, lucrezi cu ceva viu, sunt multe variabile si permanent pot aparea surprize, asta e de fapt si frumusetea in toata povestea asta.

SALUTARE TUTUROR !!!!!!! AJUTATI-MA !!!!!
Incerc de mult timp sa gasesc raspunsul si nimeni de la mine din zona  (Bolintin-Vale , Giurgiu ) nu vrea sa ma ajute . Vreau sa imi fac un cazan de distilat intre 200/250 l si nu stiu ce sa folosesc (arama  , Cupru  ) . Si daca stiti un Producator  !!! Sunt satul de distribuitori si importatori  cu ofertele lor  ... SAU DACA ARE CINEVA TABLA DE CUPRU SAU ALAMA  FABRICATA  IN ROMANIA PANA IN 1990 . Ce dimensiuni sa aiba tabla in grosime , cata imi trebuie ?  .... Multumesc !

Arama=cupru, e o denumire "arhaica" a acestuia.
Alama=un aliaj de cupru si zinc la origini, azi se foloseste aceasta denumire unei game foarte mari de aliaje care au la baza cele doua elemente plus multe altele, obtinandu-se astf materiale cu diferite proprietati.

Cazanele se fac din cupru, nu din alama.
Calitatea cuprului bun pentru confectionarea de vase este data de puritatea acestuia, cu cat mai mare cu atat mai bine, conform standardelor europene pt domeniul "alimentar" ar trebui sa fie minim 99.95% .
Furnizori de cupru gasesti pe net, incepand cu olx si terminand cu depozitele de metale, neferoase in acest caz dar si unii distribuitori de oteluri au in oferta si neferoase.
Daca vei cumpara de la la privati asigura-te ca are un certificat sau stanta care sa ateste compozitia.

Mai departe, confectionarea cazanului...cauta un mester caldarar si asigura-te ca lucreaza asa cum doresti tu, daca nu te pricepi...te documentezi, hitarasti ce vrei si cum vrei si cauti mesterul potrivit.
Probabil ca va fi nevoie si de lipituri pentru jonctiuni sau etansarea acestora si deci singurul lucru important la care sa fii atent e aliajul folosit, sa fie unul fara continut de plumb, cel mai bun e un aliaj de argint dar e mai scump si nu rezista la temperaturi atat de mari, sau o alama care suporta mai bine temperaturile mari dar trebuie sa intrebi la furnizor despre utilizarea in domeniul alimentar.

Tabla romaneasca e un mit, nu conteaza originea conteaza compozitia.
Grisimea depinde de dimensiunile cazanului si de metoda de confectionare, prin bataie sau tragere tabla se ingroasa sau se subtiaza, in general 1.5-2 mm e ok, poate fi si 1mm, functie de partea cazanului si cum il lucreaza mesterul, doar el iti poate spune.
Altfel, cat mai gros, dar cuprul e scump si cred ca vei merge pe cea mai subtire varianta.

Oricum, 200-250l e ditamai cazanul, e foarte mare pt o gospodarie, necesita material mai gros, mult, e mai greu de lucrat, e mai greu de manipulat sau daca ii faci vatra fixa va trebui sa aiba si gura de golire pt ca altfel o sa te chinui.

In opinia mea o capacitate utila de 60-100 litri e optima, pe cel mic il poti rasturna, cu cel mare ai spor dar e mai complicat sa-l golesti.