Statie lipit infrarosu

Scootie, on 16 septembrie 2014 - 19:49, said:

Aici am sa te contrazic. Statia la care lucrez acum ma costa per total cam 1200 lei. Am inclus si costul unui element quartz QQE in socoteli. Constructia propriuzisa nu m-a costat nimic pt ca e facuta de mine. Dar toate materialele folosite, mai exact tabla neagra de 1mm, vopselurile folosite, butoanele, jigul, lampile cu socluri cu tot, montajul electronic de la Adi, sursa pc folosita la alimentarea lui, siguranta automata, capul qqe si ce acareturi am mai folosit eu, nu m-au ajuns mai mult de 1200 lei. Ca mai are de investit inca 5-700 lei in restul accesoriilor (bile, flux, site, holder, pensete, lupa samd) e alta treaba, dar statia propriuzisa nu are cum sa coste asa mult cum ai spus tu. Chiar si daca e sa plateasca pe cineva s-o faca. Sau poate-mi subestimez eu volumul de munca depus. Cert e ca NU as face pt nimeni o cutie la cat am tras eu cu ea. Cu siguranta exista ateliere specializate capabile sa incropeasca o panarama de cutie din tabla de 1. Cat pot cere pt asa ceva? M-a ajuns pe mine tabla si spaga la sudor 100 lei per total. Sa zicem ca peste cei 1200 lei se mai adauga alte 200 lei costul cutiei... si tot nu ajungem la 2000-2500 lei. Imi aduc aminte ca mi-a ras cineva in fata cand am spus ca am un buget de 1500 lei sa-mi fac o statie de lipit si mi-a zis ca ala e bugetul lui pt site. Eh.. uite ca nu e deloc adevarat ceea ce mi s-a spus si am avut incapatanarea sa demonstrez asta. Incerc sa nu dezamagesc pe nimeni in ceea ce priveste costurile construirii unei statii ir diy. Ca trebuie sa citeasca de 3-4 ori tot ce s-a scris aici, complet de acord cu tine. Sunt zeci de persoane ce si-au impartasit ideile si pataniile pt ca altii sa nu pateasca la fel sau dimpotriva sa reuseasca mai repede in ale reworkului decat altii. Consider ca asta e scopul celor ce au postat aici. Sa le fie intr-o oarecare masura de folos si altora cu aceleasi pasiuni ca si noi.

Edited by Adadu, 22 September 2014 - 02:48.

Dupa o pauza destul de lunga am mai facut si eu ceva la masina mea...am inceput asamblarea electronicii...

underbirdgsm, on 17 iulie 2014 - 20:25, said:

Salut. Underbirdgsm, de unde ai comandat sondele de temperatura tip k?

Salut. Underbirdgsm, cate "pregatiri de rework sau o instruire la un curs de specializare gen  Finetech sau Weller" ai tu de intrebi pe altii ? Ai "facut" tu MII de placi ?? HMM, eu miros ceva "boolsheet" si da-mi voie sa spun ca miroase exact la fel cu bullshitul americanesc sau altceva mai mioritic..
Din intelegerea mea despre o sudura intre 2 metale, nu exista slow sau fast response, daca e vorba de electric response.
Personal pot da un exemplu in care un brand foarte batos americanesc a dat chix murdar, din pacate pentru mine pe banii mei..
O zi placuta.
LE:

underbirdgsm, on 28 iunie 2013 - 21:25, said:

..so ??

Edited by alecsino1, 02 October 2014 - 21:51.

andreiiulian92, on 02 octombrie 2014 - 14:23, said:

http://www.omega.com..._K_TC_WIRE.html

Diferenţa de viteză de răspuns vine din masa termică diferită a sondei. Circuitul echivalent termic este un filtru trece-jos, format din rezistenţa de contact senzor-placă şi masa de metal a joncţiunii senzorului. Un vârf gen bilă are teoretic un singur punct de contact, practic e o suprafaţă redusă, care se poate mări adăugând flux sau pastă conductoare între suprafeţe.. La senzorii coaxiali se poate realiza un contact termic mai bun aşa cum recomandă ERSA prin îndoirea vârfului astfel încât o porţiune de câţiva mm să fie paralel cu placa. Din observaţiile mele la un TC ordinar echilibrul termic are loc în 2-3 secunde, la Accu-TC de la ERSA sub 1s, cel IR răspunde practic instantaneu, sub 0,3s.
Mai e o problemă cu filtrul digital de la regulator. Multe dintre ele au setată din fabricaţie opţiunea respectivă, pt. un răspuns mai bun la perturbaţii gen impuls scurt, Constanta de timp este fixată undeva între 1-3 secunde, depinde de fabricant. Ca urmare întârzierea totală pe tot lanţul a indicaţiei REALE a temperaturii are o împrăştiere foarte mare, în funcţie de echipament, între 1-5 secunde. Însă chiar dacă alegi o pantă de 2C/s, în cel mai rău caz overshoot-ul este de 10-15C, care este problematic numai în cazul profilelor leadfree, faza de reflow.

Deci Mihai , o explicatie mai clara nici nu se putea... multumesc pentru interventie, iar alecsino1  cu boolsheet asta te c-am lasa nasul "draga" credema cam peste 1000 de placi prelucrate , asa ca iti doresc spor la treaba, a si nu-mi tremura mana sau picioarele sub mine cand ma bag intr-o placa de Mac de cateva mii de euro o zi buna sa ai.....salutare tuturor.

P.S. andreiiulian92 o parte le am de pe ebay , o parte direct din fabrica.

Edited by underbirdgsm, 03 October 2014 - 17:17.

Mihai, daca turtesc bila din capatul sondei, are vreun efect benefic sau mai rau fac?

este bine Adadu maresti zona de contact cu placa, la bila ai suprafata mica un punct

Adadu, on 03 octombrie 2014 - 17:30, said:

eu cred ca ai putea indoi varful 2-3mm fara sa turtesti bila din varf..

laurentiufocsani, on 03 octombrie 2014 - 17:57, said:

Lau,. ramane aceeasi suprafata de contact, adica acelasi punct din bila ce preia temperatura. Scopul turtirii era sa maresc acea suprafata.

La TC-urile K cu bilă turtirea îl cam distruge structural, cel puţin unul pe care l-am chinuit eu nu a mai funcţionat corect după turtire, iar deoarece doar bila din vârf este sensibilă termic plierea firelor pe placă nu cred că are mare efect. Mai degrabă plasarea bilei exact la marginea cipului, astfel va avea 2 puncte de contact, unul cu cipul celălalt cu placa, însă trebuie verificată etalonarea, pt. că cele 2 corpuri au temperaturi uşor diferite, cu până la 3-5C diferenţă.

Edited by mihaicozac, 04 October 2014 - 19:00.

Underbirdgsm, Mihai a explicat ceva fara vreo legatura cu ce afirmi tu, nu te gudura, inca.
Si apropo, am bani, multi, vreau un Mac cu placa de baza de mii de euro, recomanda-mi te rog un model ca vad ca te pricepi la Mac-uri .
Pls.
Really, pls.
Parerea mea, tu ai un fix cu "mii", de euro, de placi lucrate, probabil si de cm extrapolez  eu.
Facand afirmatia ca "aleas vrajeli de incepator care nu are habar ce se intampla la un rework, si da vina pe cipuri ... umezeala etc etc... bla blah" te-ai descalificat, stai jos, si hai sa incheiem ca santem offtopic deja.

Edited by alecsino1, 04 October 2014 - 23:26.

Ai dreptate alecsino1 "stau jos" sunt mult sub tine imi cer scuze off topic , recomandari nu am cum sa-ti dau din pozitia in care sunt.... si nici sfaturi , imi cer sincer scuze de off topicul asta , rog un admin sa stearga posturile.. O zi buna sa ai.

Dar cine a vorbit de inaltimea la care ma aflu eu ??
TU ai vorbit de inaltimea la care te afli, nu amesteca ciorba cu felul 2.
La reflow eu orice as face nu pot decat sa avansez, daca ma intelegi.

Ontopic:
Mihai, ai incercat polizarea/slefuirea picaturii ?
Vorbesc de undeva la maxim 1/4, linia de polish sa fie in acelasi plan cu firele ?
Din amintiri in sudura se formeaza o structura cristalina, de asta lovirea picaturii da rezultate proaste.
Un 1/5 1/6 din diametru ar inzeci suprafata de contact, si am putea vinde sonde terarapide, americanilor, sa le puna la Challenger..

LE. Vad ca costa 5ron, ar merita incercat.

Edited by alecsino1, 06 October 2014 - 10:21.

Nu am insistat prea mult în experimente că aveam şi alte tipuri de sonde, era doar o curiozitate dacă mai merge turtită. Problema e că sunt 2 fire metalice încălzite până la topire care se amestecă între ele în zona joncţiunii, dar nu poţi fi sigur că cele 2 fire s-au topit iniţial foarte omogen şi joncţiunea e exact pe mijlocul bilei. Luând mult din material e posibil să afectezi zona activă şi TC-ul se distruge. Sigur că logica spune că sudura dintre 2 fire, oricât de fină, conţine părţi din ambele materiale, şi sonda ar trebui să funcţioneze şi aşa, dar mie nu mi-a mai mers corect, la temperaturi de peste 150C parcă se plafona cumva, arăta mai puţin decât era în realitate.

Da, m-am gandit si eu la efectul asta, de asta am zis "linia de polish sa fie in acelasi plan cu firele".
Oricum, poate cineva incearca si da de aur hehe.
Succes.
LE.
Sant convins ca si la productie sant o tona de sonde ce se resudeaza pana da bine, in regim de amator va fi la fel, trebuie incercat pe mai multe pana te hotarasti este valabila ideea sau nu.

Edited by alecsino1, 06 October 2014 - 14:37.

Pentru o termocupla de tip K sa zicem avem firele din chromel si alumel, 2 aliaje cu peste 90% Ni + alte componente pentru fiecare. La topire prin arc electric intre fire si un electrod de grafit deobicei, bila o sa contina preponderent Ni + o parte din metalele prezente in aliajele initiale+ carbon. Pot scadea procentual unele componete sau aparea altele noi daca sudura nu-i facuta sub flux protector. Aliaju rezultat dupa parerea mea nu are timp de omogenizare si datorita timpului de racire relativ rapid o sa-si pastreze structura avuta la topire,  Nichel cu insule de tot felu de compusi.
Asta nu are nici o importanta. Bila ii defapt o punte electrica si termica intre cele 2 metale. Cat timp firele din chromel si alumel nu-si schimba structura la o distanta cat se poate de mica de bila si firele + bila au aceeasi temperatura, masuratoarea nu-i afectata sensibil. Daca temperatura de lucru a termocuplei nu-i mare firele pot fi cositorite sau alamite.