Copilul nostru de 1 an si 10 luni doarme intrerupt

Salutare tuturor,
Avand ceva timp pentru reflectie saptamana aceasta, adaug cateva ganduri pentru cititorii care isi cauta, poate, o bona...

1) Timpul de lucru zilnic trebuie impus de la interviu si respectat. Noi am inceput cu 4 ore/zi (perioada de proba, etc). Mai tarziu, am ajuns la 10 ore/zi (aceste 10 ore au fost impuse de la bun inceput la interviu de catre mine, ca "obiectiv"). Consider ca e atat cat trebuie.

Detalii: acest timp de 10 ore/zi poate parea mare, dar de fapt nu este chiar asa. La noi, intarzierile de dimineata sunt frecvente. 10-20 minute. Apoi, se schimba din hainele de strada in cele de casa, minim 10 minute. Apoi, peste zi, intre 30-60 minute "private time". Stiti voi. Separat de asta, 20-30 minute pauza de masa. Uneori, ne cere invoire 2-3 ore pentru diverse chestii de rezolvat (care nu se pot rezolva decat in timpul zilei si in timpul saptamanii de lucru). Alteori, are nevoie de jumatate de zi libera pentru analize, consultatii, vizite ale familiei. Nu se intampla foarte des (nici nu as accepta), dar e bine sa stiti pt viitor daca veti ajunge in situatia asta. In sfarsit, la capatul zilei, se schimba inapoi in hainele de strada, iar minim 10 minute.
(E drept ca au fost si cazuri in care a ramas "peste program", neplatita, chiar si o ora, atat la solicitarea noastra, cat si la alegerea ei)

2) Din cele ~ 8ore de timp de lucru efectiv de peste zi, maxim-maximorum 6 ore le petrece cu copilul. In rest, pregateste mancare, spala vase, ii curata incaltarile, ii curata jucariile, spala /intinde/strange rufe. Cum toate acestea sunt activitati de menaj usor, cu mult mai putin solicitante decat supravegherea unui copilas mic, ghiciti ce prefera ea sa faca ? (A doua paranteza: iarasi e drept ca toate aceste lucruri facute de ea sunt BUNE facute. In absenta ei, ar trebui sa le facem noi). Si da, ii mai atrag atentia, cat pot eu de discret, uneori.

3) Integrand cele doua paragrafe de mai sus, rezulta ca , peste zi, noi ne putem baza efectiv pe ea ~ 6 ore pentru a sta cu copilul, in rest stam noi.

4) Senzatia de om strain in casa nu a disparut, in cazul meu cel putin, nici dupa 1 an. Asta este. Am stiut de la inceput. Nu am montat camere, m-am bazat pe incredere si pe faptul ca unul din noi e mereu acasa...
Chei nu i-am facut si nici nu o sa ii fac. Cum noi lucram de acasa, uneori amandoi, dar de obicei alternativ, chei avem noi.

5) Atentie la forta fizica. Copilul trebuie ridicat de mai multe ori pe zi, tinut in brate, pus pe scaun, dat jos de pe scaun, pus pe reductor la WC, pus in cada, scos din cada, etc. (Da, unele lucruri le face el si singurel, dar nu mereu).  Plus de asta, unele blocuri mai au si niste trepte la parter, chiar daca au lift. Asta inseamna ca, in perioada in care copilul are nevoie de carucior, cineva trebuie sa care si caruciorul si copilul pe scari. Nu e usor deloc. (Inca o paranteza: cum al nostru are acum cam 17kg, eu il ridic mai mult peste zi, daca sunt acasa.)

6) Lucrurile bune.
Aici as vrea sa subliniez cate aspecte referitoare la caracter, chimie, rabdare si intelegere.
De la bun inceput, ni s-a parut a fi o doamna cu experietna de viata, buna, blanda si linistita. Asta a fost prima impresie (in timp, s-a confirmat). Chimia cu copilasul a fost clara de la prima intalnire.
L-a invatat deja pe cel mic poezioare, cantecele, rugaciuni. L-a invatat sa se spele corect pe maini (de obicei singur), sa tina aproape corect lingurita/lingura/furculita atunci cand mananca, sa spuna cuvintele potrivite (multumesc, sarut-aman pentru maasa, te rog, mi-e fomita, mi-e sete, ma doare, etc, etc). A avut grija sa ii citeasca cele mai potrivite si mai frumoase povesti din carticelele pentru copii. L-a supravegheat atent in parc. L-a imprietenit cu alti copilasi (atat cat a permis timpul si varsta lor...). Au facut schimb de jucarele in parc, pentru cateva zile, pe care dupa aceea si le-au inapoiat intacte. Il invata sa se asigure cand trece strada, sa se fereasca de caini, sa fie curajos, rabdator si sa asculte de parinti.
Nu mai spun ca, peste timp, i-a facut tot felul de cadouri (complet surprinzatoare pentru noi, va dati seama).
Pe scurt: caracterul moral este esential.

7) Perspective.
Atentie mare aici. Noi am intrat in afacerea cu bona cu ochii larg deschisi, dupa ce am cantarit situatia noastra, cu copil cu tot, vreme de mai bine de 1 an. Abia dupa aceea am inceput fizic cautarile. Ideea originala era sa ne gasim o bona pe o perioada fixa de 1 an (adica pt varsta critica de la 2 la 3 ani). Dupa - ideea era sa il dam la gradinita, unde sa il ducem / luam noi (dimineata si seara).
Azi, intentiile noastre sunt modificate. Am incercat sa il inscriem la gradi de anul acesta, dar a fost considerat "prea micut"...

Apoi, cand copilasul va avea 3 ani impliniti, nu il va mai primi nici o gradinita, si va trebui sa asteptam pana in septembrie 2023, cand el va avea aproximativ 3 ani jumatate. In al doilea rand, experientele familiei extinse cu copii mici, in ultimii ani, in Bucuresti, ne-au aratat ca , in primul an de "gradinita", cel mic sta mai mult acasa, pentru ca: a) se imbolnaveste (mult si des, trebuie luat CO sau CM de catre parinti pt stat acasa cu el) b) anul scolar are nenumarate vacante, care cumuleaza - lejer - 16 de saptamani din cele 54 calendaristice ale anului. (Din aceste vacante, cea mai mare e cea de vara, circa 10 saptamani. E drept ca exista gradinite cu program de vara, dar , interesandu-ne aici la noi, ne-au spus ca nu au avut gradinita de vara in fiecare an, iar uneori cand au avut, au avut in alta locatie (alta gradinita), aflata la circa 1,4km distanta de domiciliul nostru (tradus in ~ 30-40 minute mers pe jos cu cel mic de mana, si inca 30-40 la retur seara). Plus, costurile de vara sunt marisoare, in timp ce ziua de gradinita de vara de obicei e de 8 ore (si nu de 10 ca peste an).

Cum nu avem bunici disponibili , din cele de mai sus rezulta ca o sa incercam sa o "pastram" pe bona noastra (daca si ea isi va dori, fireste), pentru cel putin inca 18 luni de aici inainte... pana cand copilasul va intra la grupa mijlocie (sept 2024).

O seara frumoasa,

Legat de punctul 2: mai bine pentru copil ar fi sa faca treburile impreuna. Copilul are mult de castigat, din multe puncte de vedere.

 catalina1, on 28 ianuarie 2023 - 15:58, said:

Asta se intampla frecvent.
Dar dubleaza/tripleaza timpul necesar bonei pentru a realiza efectiv acea munca . Iar copilul nu sta 1-2 ore in bucatarie. Doar vine, urmareste, face si el ceva "de mancare" (amestecand putine ingrediente cu apa intr-un castronel al lui), rade, pleaca. Mai incolo vine iar, si tot asa. O intrerupe constant pe bona si o face sa greseasca compozitia (de cate ori nu s-a intamplat...)

Ai sa vezi , daca vei ajunge in aceasta situatie, cum e

Edited by black_sabbath, 28 January 2023 - 20:38.

Scuzele mele.
@ Admin se pot muta , va rog frumos, ultimele 3 raspunsuri din acest topic, in topicul acesta: "https://forum.softpe...opil-de-2-ani/" ?
Multumesc,

 black_sabbath, on 28 ianuarie 2023 - 20:37, said:

Pai tocmai, copilul trebuie inclus de la inceput. Sa lucreze impreuna cu bona. ÎMPREUNĂ
Da, evident ca durează mai mult. Dar e mai bine sa fie bona decat menajera, nu?

 catalina1, on 29 ianuarie 2023 - 22:05, said:

Nu exista asa ceva, se vede ca nu ai copii

Nu e nici un "lucrat impreuna" - bona chiar are treaba (face mancare, curatenie, etc), in vreme ce copilul se joaca, cand, cum si cat vrea. Multitasking nu exista, nici in natura, nici in viata reala a oamenilor, si nici macar in functionarea efectiva a computerelor.
Cu cat o deranjeaza mai mult , cu atat calitatea muncii ei din acel moment scade - au fost multe mancaruri complet necomestibile din cauza asta.
Normal ca e mai bine sa fie bona, insa si partea de menaj e importanta (am scris ceva despre asta si mai sus). Cat noi suntem pe aici (lucrand de acasa), inca ne descurcam.

Edited by black_sabbath, 29 January 2023 - 22:14.

Pai tocmai ca eu nu vorbesc de multitasking, ci chiar de lucrat impreuna cu copilul. Ce descrii tu cu copilul care vine și întrerupe bona e altceva. Eu vorbesc de lucrul cu el, de dezvoltat skill-uri, de la motricitate fina la răbdare, urmat niste instrucțiuni și tot asa. Perfect la aproape trei ani.
Ca sa nu mai zic de ce relație sanatoasa cu mâncarea se poate dezvolta astfel.


Dar ce gătește bona de sta 1-2 ore în bucătărie?

Iar întinsul rufelor e una dintre activitățile clasice în care trebuie/pot fi inclusi copiii. Cugeta un pic ce inseamna ca acțiuni și o sa vezi ca e păcat sa NU participe și el.

Edited by catalina1, 30 January 2023 - 13:50.

 Chayah, on 18 ianuarie 2023 - 20:45, said:

Un singur lucru as schimba. Nu i-as vorbi despre nevoile noastre de somn ci despre nevoile lui.

Și da, am înțeles cum e cu lumina, dar tot nu e ok. După ora de culcare orice trezire e privita ca trezire nocturna, simplu

Edited by catalina1, 30 January 2023 - 14:42.

 catalina1, on 30 ianuarie 2023 - 14:34, said:

Pentru o buna dezvoltare psihica, emoțională, un copil are nevoie să fie decentrat, are nevoie să realizeze că cei din jur au nevoi diferite de nevoile lui, are nevoie să facă la rândul lui chestii pt cei din jur, are nevoie de relație in ambele sensuri - primesc, dar și ofer.

Decentrarea poate începe în jurul vârstei de 3 ani, pt ca atunci există capacitatea cognitivă necesară.

Nu este totuși atât de dezvoltat cognitiv încât sa înțeleagă ca dacă doarme doar 7 ore pe zi, poate să se aleagă cu grave probleme neurologice, de exemplu.

Ce nu înțelege e prelucrat de părinți, asa încât lui să îi fie bine.
În acest caz, un program și niște limite.

Dacă nu poate înțelege ca el are nevoie de somn nu vad cum ar înțelege ca mama lui are nevoie de somn. Plus ca nu, chiar nu e asta motivul principal pentru care un copil trebuie sa doarmă noaptea (binele mamei)



Oricum, mai e un motiv pentru care am zis asta: am impresia ca nici colegul nu înțelege ca în primul rand copilul are de pierdut cu programul asta de somn.

"
V-as ruga frumos sa imi impartasiti din experientele D-voastra, poate gasim ceva care sa se potriveasca si micutului nostru. Nu de alta, dar in curand sotia trebuie sa se intoarca la serviciu (din concediul de crestere copil), si va fi foarte greu daca va continua sa se trezeasca de 4-5 ori pe noapte pentru a-l readormi pe micut."

E mai greu de impus limite și reguli când crezi ca e pentru confortul tău, nu pentru binele copilului.

Edited by catalina1, 30 January 2023 - 17:23.

 catalina1, on 30 ianuarie 2023 - 17:15, said:

"Sunt obosita, îmi este somn, mâine am de lucru, trebuie sa câștig bani pentru familia noastră" vs "dacă nu dormi, creierul tău nu se va dezvolta optim, vei avea tulburări de comportament și învățare, asta îți va afecta relațiile cu copiii de seama ta, vei experimenta stări de frustrare și neputință șamd".






Sau pur și simplu e vorba de limite: e noapte, citim doar ziua, după ora x stam cu lumina stinsă.

Nu există doar foame de stimuli în ființă umană, ci și foame de structură - mai ales la copii există foamea de structura.

Structura ii securizeaza.

 black_sabbath, on 29 ianuarie 2023 - 08:36, said:

Kind reminder.
Se pot muta raspunsurile #73-79 inclusiv, in topicul din linkul de mai sus ? (despre bone)
Multumesc,

 Chayah, on 30 ianuarie 2023 - 17:51, said:

Dacă asa pui problema sunt curioasa cum explici unui copil ca trebuie sa facă un vaccin. Tot pentru mama e și ala?

Ma rog, am scris deja și alt motiv pentru care mi s-a parut important

Quote

Pai nici nu ii explici, pt că nu ai cui.
E vaccinat când se naște, la 2 luni, la 6 luni, la 1 an.
Poți face doar așa încât experiența sa fie cât mai puțin traumatizanta.

Apoi, la vaccinul de 5 ani, sigur, poate înțelege ce ii explici.

Iar când începe sa înțeleagă ce ii explici, ii spui și ce va fi la dentist, care vor fi procedurile etc.
Băiatul meu a fost înainte de 4 ani prima data la dentist (nu mai știu exact vârsta) și mi-a cerut sa îl aștept afară.
Bineînțeles, l-am dus la un cabinet unde nu se punea problema că va simți durere la vreo procedură.

Nu trebuie neapărat sa ii spui de ce trebuie sa facă orice acțiune, pt că nu poate înțelege orice cauza, la orice vârstă.
Ii poți însă vorbi în ce constă acțiunea, iar asta ii va oferi predictibilitate, deci siguranță.



Ideea de la care pornisem e ca la 3 ani, e timpul ca un copil sa fie decentrat, adică sa afle și despre nevoile celorlați, care pot fi diferite de ale lui.

Edited by Chayah, 30 January 2023 - 19:33.

Pana la copil, în cazul asta cred ca parintii ar trebui sa inteleaga ca e în primul rand pentru binele copilului.
Mie mi se pare ca initiatorul incearca sa se scuze ca vrea sa ii doarmă copilul noaptea.
Altfel îl refuzi daca știi ca a nu îl refuza ii face rău...

Nu continui pe tema începută de tine pentru ca deși sunt de acord in principiu, a incepe cu ceva atat de important pentru copil e mult prea mult. Da, se ofera, dar cu limite. Mai ales cand e vorba de ce ofrra copilul parintelui.

Edited by catalina1, 30 January 2023 - 20:52.

 black_sabbath, on 29 ianuarie 2023 - 22:13, said:

Ba chiar exista lucrat impreuna. Noi facem de mancare impreuna cu copilul de 4 ani de vreun an, evident ca dupa posibilitati. De exemplu cand facem pizza, luam ingredientele impreuna din dulap, le cantarim, le amestecam si framantam cu masina sau cu mana impreuna. Sau fie ca sunt paste, clatite, facem la fel. Sau a gatit saratele cu sotia, tot asa amestecat aluatul, pus la framantat, etc. Dupa vreun an acum intinde singur aluatul cu facaletul si face formele singur.
Evident, nu iasa toate asa de bine, unele sunt mai sarate, etc... dar nu asta conteaza.

Iar ca timp, evident ca dureaza dublu, dar asta e si scopul, sa ocupi ziua cu astfel de chestii si sa nu se plictiseasca. Iar implicarea in acivitatile clasice il ajuta sa se dezvolte, ii produce satisfactie si ii creste stima de sine.

Evident ca facem chestiile dupa posibilitati, nu umbla cu cutite,  apa fierbinte sau la plita electrica, dar la partile in care poate ajuta ne ajuta si ii face placere.


Pe langa mancare, are o matura mica cu care ne ajuta si strange de pe gresie, da cu aspiratorul ( il entuziasmeaza tare, dar dupa 2mp se plictiseste), intindem si strangem impreuna hainele, udam florile pe balcon, etc.  mergem impreuna la cumparaturi si il las sa aleaga un castravete sau un ardei, etc.

Edited by giuliani, 30 January 2023 - 22:59.

 giuliani, on 30 ianuarie 2023 - 22:55, said:

 giuliani, on 30 ianuarie 2023 - 22:55, said:

Buna dimineata giuliani,
M-a binedispus comentariul tau Parca si vad un puisor cum incearca sa va ajute in toate aspectele casei.

Nu ma intelege gresit, si mititelul nostru ne ajuta multisor. La fel ca si la voi: ii place sa dea cu o maturica mica, gri (de la 1 anisor si un pic), ne da rufele la mana pe balcon atunci cand le intindem, amesteca mici chestii in bucatarie, facem patul impreuna seara, etc, etc.

Dar nu confunda rabdarea si , intr-un fel, bucuria si placerea unui parinte, cu munca prestata de o bona - care, desi il indrageste si il rasfata , este, la finalul zilei , o persoana straina , platita pentru a avea grija de puisor.

Bona are 2 obiective mari, impuse de noi: sa iasa afara in parc zilnic si sa incerce sa il adoarma de pranz (nu , inca nu am renuntat la idee...). Iesitul afara presupune ~30minute de fugarit prin casa, parlamentari, imbracat si incaltat efective + 2-3 ore stat afara + intoarcere si dezbracat si spalat la intoarcere (inca 15-20min), total 3...4 ore/zi (asta DACA reuseste sa il convinga sa iasa - detalii mai sus). Adormitul se intinde pe 40-70-80 minute/zi, si presupune stat cuminiti in dormitor, citit cu voce scazuta, leganat, orice.
Daca bona sta 4 ore in loc de 2 ore ca sa faca o ciorbita, pe langa faptul ca iese proasta de obicei, se duce de-a rostogolul orice alt program al zilei.

Update: a dormit 5 ore azi noapte... (si 0 ore de pranz).