Sign In
Create Account
Back to top |
Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Originea romānilor - partea IV, Istoria Romāniei, romānilor: anii 500-1200
5 votes
Last Updated: Jan 27 2024 00:06, Started by
Infinitty
, Aug 08 2017 09:16
·
12
12
#253
Posted 12 November 2017 - 23:17
|
[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/49/Evolution_of_the_Eastern_Romance_languages_and_of_the_Wallachian_territories_from_6th_century_to_the_16th_century_AD.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
|
#254
Posted 13 November 2017 - 10:19
|
^^din cate stiu eu ,jignirea altor useri e interzisa pe acest forum.
|
#255
Posted 15 November 2017 - 10:08
|
Grãmustean
Tatã a nostu, tsi eshtsã tu tseru, s'ayiseascã numa a Ta, s'yinã amirãriljea a Ta, si facã vrearea a Ta, cumu tu tseru, ashi sh-pisti locu. Pãnea a nostã atsea di cathi dzuuã dã-nã-u sh-adzã sh-ljiartã-nã amãrtiile a noasti ashi cum ľi ljirtãmu sh-noi a amãrtoshloru a noshtsa. Sh-nu nã du tu pirazmo, Sh-aveaglji-nã di atsel arãulu. Cã a Ta easti Amirãrijia sh-putearea a Tatãlui shi Hillui sh-a Ayiului Duhu, tora, totãna sh-tu eta a etilor. Amen. Fãrshãrot Tatã a nostu tsi eshti tu tser, si ayisiascã numa a Ta, s’yinã amirãria a Ta, si facã vrearea a Ta, cum tu tser, ashe sh’pisti loc. Penia a noste, atsa di cathi dzue, de-ni-u sh’aze, sh’ľartã-ni amartiili a nosti, ashe cum li ľãrtem sh’noi a amãrtoľor a noci, sh’nu ni du la pirazmo, ma viagľã-ni di atsel rãu. C a Ta esti amirãria ľ’puteria, a Tatãlui shi Hiľalui shi a Ayiului Spirit, tora,totãna sh’tu eta a etillor. Amin. (The Lord's Prayer – source) Tuti iatsãli umineshtsã s-fac liberi shi egali la nãmuzea shi-ndrepturli. Eali suntu hãrziti cu fichiri shi sinidisi shi lipseashti un cu alantu sh-si poartã tu duhlu-a frãtsãljiljei. (Article 1 of the Universal Declaration of Human Rights), translated by Dina Cuvata PS: Dupa cum se vede de la o poștă româna veche se trage din aromână, iar aromâna dintr-un amestec de siciliana cu italiana sabir. Tuti –toti cf tuti italiani Penia- pâinea, cf pane Cathi - de toate, cf cada dias Cumu - așa, precum, cf Como Lu Patri Nostru Sicilian (Sicily)- Calabro-sicilian (southern Calabria) -Salentino (southern Apulia, around Lecce)- Italian -Latin Patri nostru, ca siti ntrô celu, /Patri nuastru ca siti 'ndu cialu Sire nesciu ca stai an cielu /Padre nostro, che sei nei cieli, /Pater noster, qui es in caelis, Santificatu fussi lu Vostru nomu. /Fussa santificatu u nomi tua. /Cu'bbessa santificatu lu nume tou. /Sia santificato il tuo nome. /Sanctificetur nomen tuum. Viatu vinissi lu Vostru regnu. /Vinissa u riagnu tua. /Cu'bbegna 'mprima lu regnu tou. /Venga il tuo regno. /Adveniat regnum tuum. Fatta fussi la Vostra Vuluntati /Fussa sempi fatta a vostra vuluntà /Cu'bbessa sempre fatta la /Vuluntate toa Sia fatta la tua volontà /Fiat voluntas tua Comu ntrô celu accussì ntra terra. /Cumu 'ndu cialu acccusì 'nda terra. /Comu an cielu cussì an terra. /Come in cielo così in terra. /Sicut in caelo et in terra. Dàtini sta jurnata lu nostru panuzzu, /Dani goi u nuastru pani quotidianu, /Dànnilu osce lu pane quotidianu nesciu, /Dacci oggi il nostro pane quotidiano, /Panem nostrum quotidianum da nobis hodie, E pirdunàtini li nostri piccati /E pirdunani i nuastri piccati /E perdunanni li peccati nesci /E rimetti a noi i nostri debiti /Et dimitte nobis debita nostra Accussì comu nuiàtri li pirdunemu ê nostri nìmici. /Cumu nui i rimintimu ari nuastri debbitori. /Cussì comu nui li rimentimu a li nemici nesci. /Come noi li rimettiamo ai nostri debitori. /Sicut et nos dimittimus debitoribus nostris. E nun lassàtini cascari ntrâ tintazzioni, E non ni ndurri ndâ tendazziuna, E nu' lassare cu cadimu 'n tentazzione, E non ci indurre in tentazione, Et ne nos inducas in tentationem, Ma scanzàtini dû Mali. Ma libbirini du Mali. Ma 'lléandenni te lu male. Ma liberaci dal male. Sed libera nos a malo. Amen. Amen. Amen. Amen. Amen. PS: aromânul TO = la, în, spre, inspre, conf. ital. siculo-calabrezului NDU / NTRO conf. lat. INTRO, adică întru cer, în cer, conf român pop. ÎNTU” Edited by Infinitty, 15 November 2017 - 09:58. |
#256
Posted 15 November 2017 - 10:32
|
Infinity, tu parcă vorbești aiurea-n tramvai, adică nu te adresezi cuiva anume ci vorbești spre a fi auzit de oameni care nu ți-au cerut părerea, așa cum fac unii care vociferează tare în tramvaie, autobuze. Trîntești niște chestii în dialectul aromân fără să scrii altceva și noi trebuie să ghicim ce vrei să spui tu. Nu mai umple forumul de postări ca să te afli în treabă. Scrie clar ce vrei să spui.
Nu ai arătat unde s-a vorbit vlăhește prin Italia. Ai pus o prostie de limbă zisă dalmată, care s-ar fi vorbit prin Croația, deși eu am întrebat unde s-a vorbit vlăhește în Italia! Ai scris că a fost un continuum din Italia și pînă departe dincolo de Moldova. Eu am scris că a fost un continuum, dar nu din Italia. Afară de asta acea dalmată e un dialect italian și nu e nici o probă că s-ar fi vorbit vreodată pe coasta Croației. Îți repet: NU MAI SCRIE CA SĂ TE AFLI ÎN TREABĂ! |
#257
Posted 15 November 2017 - 11:25
|
Infinitty, on 09 noiembrie 2017 - 05:24, said:
https://republica.ro...tor-de-cunoscut pentru cineva pasionat de istorie și de povești, lingua franca, limba frâncilor, e the stuff that dreams are made of, vorba lui Sam Spade, eroul lui Dashiell Hammett din Șoimul maltez. A fost o limbă metisă, vorbită în jurul și pe navele Mediteranei, din secolul al XI-lea până în secolul al XIX-lea, atât de marinari, negustori, armatori, pirați, pescari, corsari, curve, sclavi și renegați, cât și de locuitori respectabili ai orașelor și porturilor lui Mare Nostrum. A fost o limbă fără popor, sau cu un popor ciudat, definit pe cu toate alte criterii decât cele moderne, fără alt timp verbal decât prezentul și fără nicio regulă gramaticală. O limbă doar arareori scrisă, a cărei singură menire era să-i facă pe oameni să se înțeleagă. Primele exemple de lingua franca provin din regatele latine apărute în Orient în urma cruciadelor, dar despre limbă ca atare se vorbește abia din secolul al XVI-lea. În 1670, în comedia-balet Burghezul gentilom a lui Molière și a lui Lully, Marele Muftiu se exprimă la un moment dat „en langue franque”. În secolul următor, Rousseau povestește în Confesiunile sale cum, într-un „cabaret” elvețian în care intrase să mănânce, s-a înțeles cu un arhimandrit grec de Ierusalim (probabil) în lingua franca. Colonialismul și apariția națiunilor au modificat însă profund datele problemei. În secolul al XIX-lea, arată Jocelyne Dakhlia, lingua franca și-a pierdut caracterul „bilateral” și de „no man’s language”, devenind, sub numele de sabir, o limbă „unilaterală”, „subalternă” și „mimetică”, a dominaților. Firește, limba în care cântă Piccola Banda Ikona nu e nici vechea lingua franca levantină, nici sabir-ul de secol XIX. N-ar avea nici cum și nici de ce să fie. Da-i și ea inventată, ba chiar amestecă și cuvinte din limbi cu care Mediterana nu e neapărat obișnuită – româna, de exemplu, semn că în ultimii ani românii au ajuns hăt departe. În plus, însoțește o muzică aparte, cântată cu instrumente pe măsură. (În treacăt fie spus, My favorite things, fără versuri firește, e o bijuterie în versiunea lor.) Astfel, piesa care dă titlul albumului Marea cu sarea, album produs de Finisterre (cum altfel) în 2007, pleacă de la o expresie românească și de la un proverb sefard (Dame el mazal e etchame a la mar – „dă-mi noroc și aruncă-mă în mare”). Rezultatul e ăsta (de la Soletti însuși citire): Dame el mazal e etchame a la mar / Promettir marea cu sarea / El nissim / El hawa / El ard / El bahar / El sema / El dgezair / El cheumz / El kemar / Gridar a ella conquesta d’ou cièlo / Cherub bevir bruchato d’amour / Mi pensar que sì / Mi abla que sì / Sentir n’ella notè ella voichè de ti / Dame el mazal e etchame a la mar / Promettir marea cu sarea / Donar la fortouna / E dgitar ella maré / Promettir ella louna / E allou maré con salé / Dame el mazal / e etchame a la mar / Promettir marea cu sarea (Dă-mi noroc și aruncă-mă în mare / Promite-mi marea cu sarea / Aerul / Vântul / Pământul / Marea / Cerul / Insula / Soarele / Luna / Să strigi la cucerirea cerului / Să bei sucul ars al dragostei / Cred că da / Spun că da / Să aud în noapte vocea ta / Dă-mi noroc și aruncă-mă în mare / Promite-mi marea cu sarea). Limba "franca" era limba porturilor - ceva provensala, ceva catalana, vreo 3 dialecte italiene , 3 cuvinte grecesti ... itila in comert (cat face? ) pe nava, in carciumi si la zaruri . In Pacific sub influenta englezei in sec XIX apare o lata limba de port : piggin ionelmironescu, on 15 noiembrie 2017 - 10:32, said:
o prostie de limbă zisă dalmată, care s-ar fi vorbit prin Croația, !!! Mare e gradina !!! |
#258
Posted 15 November 2017 - 11:42
|
Infinitty, on 15 noiembrie 2017 - 10:08, said:
PS: Dupa cum se vede de la o poștă româna veche se trage din aromână, iar aromâna dintr-un amestec de siciliana cu italiana sabir. PS: aromânul TO = la, în, spre, inspre, conf. ital. siculo-calabrezului NDU / NTRO conf. lat. INTRO, adică întru cer, în cer, conf român pop. ÎNTU” Old English to "in the direction of, for the purpose of, furthermore," from West Germanic *to (source also of Old Saxon and Old Frisian to, Dutch toe, Old High German zuo, German zu "to"), from PIE pronominal base *do- "to, toward, upward" şi nici cu româna decât din dicţionar, care nu conţine prepoziţia "dă". "să vede dă la o poştă". |
#259
Posted 15 November 2017 - 13:19
|
Ndu si ntro din īntu si īntru, cf lat intro, adica din, de la, la, spre, dintr-un.
Intro (i-nt-ro) vs To. Din - d-intro- nto, ... |
#260
Posted 15 November 2017 - 13:27
|
Infinitty, on 15 noiembrie 2017 - 13:19, said:
cf lat intro presupun ca nu esti de acord, si ar fi interesant sa vii cu argumente. PIE pronominal base *do- "to, toward, upward" PIE = proto - indo - european https://en.wikipedia...ropean_language |
#261
Posted 15 November 2017 - 13:39
|
Ragusan is the Southern dialect, whose name is derived from the Romance name of Dubrovnik, Ragusa. It came to the attention of modern scholars in two letters, from 1325 and 1397, and other mediaeval texts, which show a language influenced heavily by Venetian. The available sources include some 260 Ragusan words including pen ("bread"), teta ("father"), chesa ("house"), and fachir ("to do"), which were quoted by the Dalmatian Filippo Diversi, the rector of Ragusa in the 1430s.
Pen, teta, kesa, fachir, ... leogoto, on 15 noiembrie 2017 - 13:27, said: totusi se pare ca exista grai articulat in europa si inainte de latina. presupun ca nu esti de acord, si ar fi interesant sa vii cu argumente. PIE pronominal base *do- "to, toward, upward" PIE = proto - indo - european https://en.wikipedia...ropean_language Nu contest ce spui, in plus To germanic este egal cu intro latin. Noi avem pop īn-tu / īntru lit. Ndu /ntro (aromān) / sicilian Multe cuvinte latine sunt de origine germanica, de aici diferenta intre latina veche si cea medievala. |
#262
Posted 15 November 2017 - 17:23
|
Ghita_Bizonu, on 15 noiembrie 2017 - 11:25, said:
Mare e gradina !!! Infinitty, on 15 noiembrie 2017 - 11:15, said:
Las-o jos că măcăne!, dar pe tine nu te intereseaza că măcăne deoarece nu pricepi macanitul nu-i așa? Esti dacolog probabil chiar dacoman, așa ca in fapt nu te privesc asemenea discutii. Ti-a explicat Platonx cum este cu Ovidiu si avea dreptate, chiar italienii peregrini prin balcanii evului mediu au observat multe asemanari si aceasta pe cand româna populara și aromâna abundau de slavisme, turcisme si grecisme, dar tu nu si nu! Ce să explice Platon despre Ovidiu? Și ce dacă au observat italienii asemănări? Italiana seamănă mai mult cu spaniola. Vine cumva din spaniolă? Ai ceva concret de spus sau doar obișnuitele obrăznicii? Cuvintele de origine greacă, slavă, franceză nu se numesc grecisme, slavisme, franțuzisme. Tu nici terminologia nu o cunoști bine. Infinitty, on 15 noiembrie 2017 - 13:39, said:
Multe cuvinte latine sunt de origine germanica, de aici diferenta intre latina veche si cea medievala. Limba vlahă prin Italia nu ai fost in stare să o arăți. Faci afirmații goale. |
|
#263
Posted 15 November 2017 - 18:10
|
Aha, vrei sa ma provoci sa spun la randul meu ba arata tu dovada, apoi o sa alergi iarasi prin salon fluturand deasupra capului cu mainile intinse hartiile cu descifrarea placutelor de la Sinaia si a inelului de la Ezerowo, dar nu multumesc.
Edited by Infinitty, 15 November 2017 - 18:11. |
#264
Posted 15 November 2017 - 21:44
|
Hai, mai bine taci decît să tot faci afirmații goale gen „un continuu lingvistic din Italia pînă la noi” sau „multe cuvinte latinești sînt de origine germanică”.
Acest individ scoate asemenea lucruri, dar cînd îi ceri practic să arate ceea ce susține răspunde că... e provocat!  leogoto, on 15 noiembrie 2017 - 13:27, said:
totusi se pare ca exista grai articulat in europa si inainte de latina. Teoria formării limbilor romanice contrazice teoria generală a lingvisticii. |
#265
Posted 16 November 2017 - 13:50
|
https://scn.m.wikipe...g/wiki/RumanƬa
Situata ntā riva nord dû Danubbiu, la Rumanìa è dilimitata puru dā catina muntagnusa dī Carpazzi. Cunfina ō sud cā Bulgaria, a ovest cā Serbia, a nord ovest cu l'Unghirìa e a nord cu la Moldavia e l'Ucraina. Pruvinci La capitali è Bucarest. Amministrativamenti si sparti nta 41 pruvinci ca sunnu: partiri dā secunna guerra mundiali, la Rumania ha statu nu statu cumunista nzinu a la rivuluzzioni di Natali dû 1989. Doppu varī vicissitùdini, la Rumanìa di oggi è nu statu ca si sviluppa, grazzi supratuttu a li nvistimenti di l'Europei. Lu primu di jinnaru dû 2007 la Rumanìa, comu la sò vicina, la Bulgarìa, trasi nta l'Unioni Europea. |
#266
Posted 16 November 2017 - 13:55
|
Pui citate care nu dovedesc descendența românei din altă limbă. Seamănă, dar nu răsare.
Scrii să te afli în treabă. Ești în criză de latinomanie. În 5 luni revii la dacomanie. Te cunoaștem. Mai bine te-ai ocupa de creșterea iepurilor de casă. O fripturică, o tocăniță, o căciuliță de blană...Nu e timp pierdut.
|
#267
Posted 16 November 2017 - 18:10
|
Ba seamana mult mai ales acolo unde trebuie.
Ca= ha Statu, primu, comu, adicć exact ca vorbirea den batrini. |
|
#269
Posted 24 November 2017 - 11:00
|
Fãrshãrot
Tatã a nostu tsi eshti tu tser, si ayisiascã numa a Ta, s’yinã amirãria a Ta, si facã vrearea a Ta, cum tu tser, ashe sh’pisti loc. Penia a noste, atsa di cathi dzue, de-ni-u sh’aze, sh’ľartã-ni amartiili a nosti, ................................... Zice „penia a noste” (pîinea nostră). La mekedoni nume foarte răspîndite sînt Pană și Penea. Mă gîndesc că el nu vin de la cuvintul pene ci de la acest penia care inseamnă pîine. Pîinea în viața omului e ceva extrem de important, dar penele, nu. Numele ce sînt în legătură cu pîinea sînt prezente la toate popoarele, de ex Mueller și Beker la germani, Miller și Backer la englezi. Din cauză că fonetic Pană este aproape de penia e și el destul de răspîndit. La origine numele cred că are a face cu pîinea, nu cu penele. Iată aici o încercare de a explica etimologia numelor județelor romînești. La minutul 2.50 este explicat numele județului Arad. Este clar că numele județului vine de la numele orașului. Ni se spune că prima atestare documentară a orașului e din sec 11. Numele ar veni de la numele unui închipuit cavaler care s-ar fi numit OROD. Cel mai ușor este să fantasezi, precum Fane enough1453, care vede in minte valuri de vlahi venind în Ardeal din sudul Dunării. OROD este prescurtarea cuvintului GOROD. Bănățenii eludează multe sunete de la începutul unor cuvinte, de ex ei spun ițel pt vițel sau uacă pt vacă. A fost normal să spună OROD in loc de GOROD. Se dădeau unele denumiri în slavonă pt că aceasta era oficială, nu pt că erau slavi pe acolo! [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Nygd1gQ7oNA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Edited by ionelmironescu, 24 November 2017 - 11:00. |
#270
Posted 24 November 2017 - 13:46
|
Stii ca pe vremea noastra in manualele de Romana si Istorie se arata ca sentimentele sunt in limba slava, oare de ce?
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.