Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Casa langa Cluj
Last Updated: Aug 13 2019 10:08, Started by
mariachi'
, Jun 27 2017 14:52
·
0
#127
Posted 30 March 2018 - 22:27
@dan78_ bine ai venit pe forum, ma bucur sa ne cunoastem si in mediu virtual
@mariachi'.. ai dat din casa ...acum nu mai este o surpriza: Brawnie was here ! IMG_20180330_120948.jpg 306.75K 100 downloads Astazi m-am nimerit si eu pe acolo la discutia dirigintelui cu constructorul. Tipul e ok (dirigintele), despre constructor: dupa gafa cu betonul simplu si la cum am vazut montat fierul in centuri - respectiv lipsa armaturilor de continuizare la imbinarile colturilor si la intersectii in T, lipsa etrierilor in noduri la stalpi, lipsa distantierilor - iti dai seama ca e in mare graba, nu prea a studiat el proiectul si stie el mai bine decat proiectantul ca doar a mai facut nspe case, nu? Poate ca dupa discutiile de astazi o sa isi schimbe putin mentalitatea si o sa acorde mai multa atentie pe viitor detaliilor. PS: @mariachi' pentru diafragmele de beton si pentru centuri ia distantieri de acest tip de 25 mm: 2015-02-06-11.28.08.jpg 281.52K 83 downloads Edited by brawnie, 30 March 2018 - 22:28. |
#128
Posted 03 April 2018 - 19:33
brawnie, on 30 martie 2018 - 22:27, said:
@mariachi'.. ai dat din casa ...acum nu mai este o surpriza: Azi dimineata s-a turnat elevatia demisolului. Foto de dupa-amiaza atasate. Nu stiu voua, dar mie mi se pare cam dezordonata treaba... Nu neaparat ca ar fi ceva rau, dar parca ma asteptam la ceva mai ordonat, mai cu grija facut, mai frumos, mai calculat, mai matematic.. Vise . Altminteri, la turnare pareau sa faca bine, au turnat incet, cu grija, betonul in cofraje, au vibrat peste tot. Sper sa iasa bine. Planul lor in continuare este ca maine dimineata sa decofreze si joi dupa-amiaza sa toarne prima placa. Oare balta aia care se vede in IMG_1800 influenteaza negativ cu ceva? E adanca de vreo 1-2 cm, sub ea e beton mort. Pe elevatii, pe interior, vor pune polistiren grafitat de 20 cm. Sub placa nu termoizolam. Attached FilesEdited by mariachi', 03 April 2018 - 19:35. |
#129
Posted 03 April 2018 - 21:47
#130
Posted 05 April 2018 - 13:00
dana84, on 03 aprilie 2018 - 21:47, said:
Asta eu nu pricep Cei 20 cm de polistiren imi par o risipa acolo, dar astept ceva lamuriri, poate totusi nu inteleg eu bine. Intre timp co-beneficiarul fiind plecat din Cluj, santierul a mers inainte dupa cum se vede in foto: s-au decofrat elevatiile, s-a pus polistirenul pe interior, s-a facut umplutura, s-a asezat plasa (ieri), apoi azi dimineata s-a turnat, s-a vibrat, s-a nivelat. Sa speram ca nu-i chiar rau, ochiometric pare bine . Attached Files |
#131
Posted 05 April 2018 - 15:00
Interesant
Nu prea vad eu sensul la acei 20 cm de polistiren pusi acolo si apoi sub placa deloc. A cui a fost ideea? Ce e acolo, in zona aceea? |
#132
Posted 06 April 2018 - 20:06
@dana84: Polistirenul ala a fost o solutie de compromis. Nu pot spune ca-si justifica 100% prezenta acolo dar nici fara el nu era bine.
Am facut o sectiune de casa in care arat cum am fi vrut noi la inceput. Am ignorat scari/usi/ferestre ca sa nu incurc desenul prea mult. Cu roz am desenat locatia si grosimea pe care o doream initial la termoizolatie. La schita aia au fost modificate (in faza de proiect) doua aspecte: 1. A disparut polistirenul de sub fundatie (din cate am inteles nu este permis asa ceva in Romania) 2. Placa "asezata pe sol" pe care o voiam noi rupta de pereti a devenit placa normala, legata in centuri/grinzi/elevatii. Despre asta am mai intrebat tot aici acum cateva pagini si am renuntat la "efecienta termica" in favoarea stabilitatii acelei placi. Cu acea placa legata de pereti acele bucati scurte de polistiren de 20cm pe interior (aflate sub nivelul placii dar peste fundatii) isi pierd din valoarea initiala. Am decis totusi sa-l lasam acolo din cateva motive: - ajuta totusi (intr-o mai mica masura decat ar fi trebuit) la eficienta termica - sa nu zapacim constructorii (sa stie ca termoizoleaza elevatiile complet si nu avem ulterior discutii ca aici trebuia si nu au pus iar dincolo nu trebuia si au pus) - fiind EPS in loc de XPS nu au costat chiar un capat de tara Attached Files |
#133
Posted 06 April 2018 - 21:00
dana84, on 05 aprilie 2018 - 15:00, said:
Nu prea vad eu sensul la acei 20 cm de polistiren pusi acolo si apoi sub placa deloc. Cred ca asta este esenta intrebarii/nedumeririi si cred ca e normal ca plasa sa fie legata de grinzi si centuri, oricum solutia o da structuristul. De ce nu se putea pune EPS sub acest tip de placa? Multi de pe aici am pus fara probleme, adica tasezi pamant, pui 20 cm pietris spalat 16/32 si polistiren dupa cat consideri (20 e optim zilele astea ) apoi torni placa deasupra acestor straturi. Ca idee un EPS mai dens gen 120 suport 120 kPa (adica peste 12 tone/m2) iar betonul are gen 2.5 tone/mc adica maxim 500 kg/mp daca il torni de 20 cm (ceea ce e foarte mult deja). Deci nu compresiunea e problema ci parte hidro dar daca impermeabilizezi fundatia nu mai ai nici aceasta problema. |
#134
Posted 06 April 2018 - 21:12
Sub placa nu am pus deloc polistiren pentru ca spatiul de deasupra placii (doar in acea jumatate de casa) se doreste a fi folosit drept beci. In cealalta jumatate de casa vom pune EPS de 20 de cm si sub placa.
Vom pastra de asemenea termoizolatia pe tavanul (si peretii) beciului ca in schita atasata la postul precedent. |
#135
Posted 07 April 2018 - 09:45
Aha, inteleg acum. Raman cu parerea ca e mult 20 cm pe un soclu interior , dar daca e expandat nu e asa scump.
Insa ce faci pe exterior, unde e musai extrudat la partea de soclu? Nu faci un decalaj intre soclu si zidarie - soclul mai retras ? Altfel e greu de realizat acea imbinare/trecere de la 20 cm extrudat la e cm vata/expandat. Se poate sa nu iti iasa fix in acelasi plan, iar estetic nu arata prea bine. Zic eu. Eu am ales sa pun 10 cm la fundatii si soclu interior, 15 cm pe soclul exterior, 10 cm sub placa si 10 cm peste placa de pe sol, 20 cm vata pereti, 40 cm vata planseu etaj. |
#136
Posted 07 April 2018 - 11:09
Eu m-am prins din prima ce face, dar am zis sa va las sa fierbeti la foc mic ). Asa am facut si eu - in beci nu am izolat podeaua sa tina rece cat de cat. Initiatorul spune ca nu se accepta polistiren sub fundatie, nu sub placa. Acolo nu m-a lasat nici pe mine structuristul sa pun, dar nici nu tineam mortis sa pun. Daca voiai sa fii mai catolic decat papa puteai sa pui sticla din aceea, geocell, a pus Buhnici la casa lui si am mai vazut la o casa pasiva chiar aici pe forum.
|
|
#137
Posted 09 April 2018 - 14:20
dana84, on 07 aprilie 2018 - 09:45, said:
Insa ce faci pe exterior, unde e musai extrudat la partea de soclu? Nu faci un decalaj intre soclu si zidarie - soclul mai retras ? Altfel e greu de realizat acea imbinare/trecere de la 20 cm extrudat la e cm vata/expandat. Se poate sa nu iti iasa fix in acelasi plan, iar estetic nu arata prea bine. Zic eu. |
#138
Posted 11 April 2018 - 21:28
Azi s-a lucrat la cofrarea diafragmelor demisolului. Maine dupa-amiaza se toarna beton.
Am lasat treceri pentru - canalizare - curent electric si alimentare cu apa, ambele intrare si iesire - evacuare condens centrala (va merge in dren) - serpentina preincalzire/preracire (aferenta viitorului sistem de ventilatie) - internet Attached Files |
#139
Posted 12 April 2018 - 16:53
mariachi, on 11 aprilie 2018 - 21:28, said:
- evacuare condens centrala (va merge in dren) "- serpentina preincalzire/preracire (aferenta viitorului sistem de ventilatie)" -- poti sa dezvolti putin subiectul? Sub CTA e bine sa ai cat mai multe iesiri pe motive de hidroizolatie, sunt puncte vulnerabile astea. Curentul si curentii slabi la minim 40 cm distanta si deasupra CTA, iesi cu cablurile din pamant pe sub termoizolatie. Daca ai centrala in condensatie acolo atunci poate si iesirea la gaze (tot deasupra CTA) si iesirea pentru gaze arse a centralei. E mai greu sa carotezi ulterior 30 cm beton dublu armat... Edited by catalijns, 12 April 2018 - 16:54. |
#140
Posted 12 April 2018 - 19:25
catalijns, on 12 aprilie 2018 - 16:53, said:
"- serpentina preincalzire/preracire (aferenta viitorului sistem de ventilatie)" -- poti sa dezvolti putin subiectul? Sub CTA e bine sa ai cat mai multe iesiri pe motive de hidroizolatie, sunt puncte vulnerabile astea. Curentul si curentii slabi la minim 40 cm distanta si deasupra CTA, iesi cu cablurile din pamant pe sub termoizolatie. Daca ai centrala in condensatie acolo atunci poate si iesirea la gaze (tot deasupra CTA) si iesirea pentru gaze arse a centralei. E mai greu sa carotezi ulterior 30 cm beton dublu armat... Sub CTA e bine sau nu sa fie cat mai multe iesiri? Si eu am stat un pic in dubii daca sa duc cat mai multe cabluri/tevi sub CTA sau peste (cu avantaje si dezavantaje de ambele parti) si am ales sa le scot aproape pe toate sub CTA ca sa nu ma impiedic ulterior de ele. Tot ce e lichid am incercat sa fie sub cota de inghet, cablurile un pic mai sus (dar tot sub CTA le-am scos). Intrarea la gaz va fi peste CTA (am inteles cae obligatoriu asa). Tot peste CTA va fi si admisia/evacuarea aerului centralei, dar acolo o sa fie BCA si vom putea da gauri ulterior. Sa revenim acum la acea serpentina. Am tot incercat sa gasesc explicat deja pe net ce vreau sa fac (in speranta ca altii explica mai bine) dar nu am gasit, asa ca o sa incerc eu. Vom avea candva sistem de ventilatie cu recuperare de caldura. Acum ceva vreme se practica preincalzirea (iarna) si preracirea (vara) a aerului de admisie printr-un put canadian. Practic aerul curat ajungea sa aiba o temperatura apropiata de cea a solului (lucru benefic atat pe ger cat si pe canicula). Acel put canadian e acum destul de controversat din cauza ca poate acumula in timp diverse bacterii asa ca ne-a fost recomandata o alta alternativa care izoleaza traseul subteran de aerul de admisie si functioneaza cam asa: In exteriorul casei (asta pentru a avea acces su ulterior) ingropam o teava PHD relativ subtire sub forma unei spirale orizontale la cca 1.5-2m adancime. Asta va fi ceva similar pompelor de caldura sol-apa orizontale doar ca de dimensiuni (si putere) mult mai mica. Acea teava va fi umpluta cu agent termic (apa) care va fi antrenat de o pompa print-un schimbator de caldura apa-aer (un fel de radiator imi imaginez). Prin acel radiator va trece aerul de admisie din sistemul de ventilatie. Practic vom cobori/ridica temperatura aerului care vine de afara la o temperatura apropiata de cea a solului la 1.5-2m adancime consumand doar un pic de curent pentru o pompa de debit mic. Avantajul fata de putul canadian e ca circuitul subteran e izolat de circuitul de admisie si nu mai exista riscul contaminarii aerului proaspat. Evident o sa vrem si o posibilitate de bypass, sa folosim acel sistem doar pentru temperaturi extreme, pentru ca daca aerul de afara e undeva intre 0 si 25 de grade nu-si mai are rostul. Solutia parea ieftina la inceput (PHD-ul e chiar ieftin, apa e aproape gratis) insa la noi probabil o sa se dovedeasca un pic mai scump sapatul, pentru ca solul e foarte tare. |
#141
Posted 12 April 2018 - 19:45
Astazi s-au turnat diafragmele demisolului. Au calculat bine, au comandat 19 mc de beton si le-a ramas un surplus cam de-o roaba.
A fost si un vecin cu tractor sa niveleze terenul arat. Vom semana gazon. Stiti daca exista in comert seminte sau amestecuri cu ceva plante de pajiste (patlangina, papadie, trifoi si alte maruntisuri)? Attached Files |
|
#142
Posted 13 April 2018 - 07:05
Mai multe intrari/iesiri sub CTA = mai multe posibile vulnerabilitati dpdv hidroizolatie. Noi avem doar canalizarea si apa curenta, restul sunt peste CTA, vor fi insa ascunde sub termoizolatie, vin pe sub trotuar si intra sub termo, nu au cum sa incurce. Aaa, si intrarea canadianului bineinteles Sper sa nu dezvolte bacterii, teava este antibactericida, speciala pentru aceasta aplicatie.
Faina ideea cu treaba sol/apa insa acolo implica si ceva tehnologie(pompa, radiator) si consum energie. Producatorii de top de echipamente HRV/ERV se lauda ca au randamente de schimb de caldura foarte mari (peste 90%) si ca o solutie de tip canadian/pompa nu ajuta decat rezidual (cel mult 1%). Dpdv consum energie cel mai mult conteaza debitele necesare si efortul echipamentului de a impinge/extrage aerul din casa si mai putin schimbul de caldura efectiv (acolo unde diferente mai mari de temperatura inseamna randamente mai mici). Logica asta se aplica si pentru perioadele primavara/toamna atunci cand echipamentul ar face by-pass si ar extrage aer direct de afara fara sa il introduca prin schimbator. E de asteptat sa fie si destul marketing dar in teorie cam asa sta treaba. Noi am ales solutia cu canadianul in special pentru vara, daca la 35 de grade in casa intra aer sub 20 (in teorie 16 grade daca ai minim 42 ml traseu) atunci poate nu va mai fi necesar aerul conditionat. Stiu ca este volum de aer mult mai mic decat la aer conditionat dar este constant pe toata durata zilei si cu o inertie termica mare a casei respective (pereti mai grosi, demisol/subsol, termoizolatie ok, etc) cred ca este posibil acest lucru. Vezi mai multe info pe topicul de ventilatie daca doresti. Nu mi-as face griji de sol, excavatorul cred ca se descurca ok, daca e mai tare se mai rup marginile dar macar raman peretii in picioare pana termini treaba. |
#143
Posted 16 April 2018 - 20:56
Ei... si s-au decofrat diafragmele: in mare a iesit bine, dar pe la margini au aparut si problemele: colturi la doi stalpi, de o parte si de alta a usii din demisol si undeva la baza unei diafragme. Cat de grave vi se par? (pe alocuri au mai dat cu ceva mortat pe deasupra si n-am vazut cum aratau inainte)
Nu suntem foarte lamuriti cum trebuie facut drenul: - la ce distanta de fundatie/elevatie; - cat de inalt sa fie stratul de pietris sub si peste teava; - daca teava sta pe un pat de pietris ce se intampla cu apa care se acumuleaza sub teava? - pe ce e mai bine sa stea teava de dren: pat de beton, de nisip, de pietris? Pe proiect avem teava pe pat de ciment la cca. 5 cm. de elevatie si 10 cm deasupra fundatiei. Daca il facem asa, sub el este betonul de fundatie. Nu se aduna apa sub teava, care in timp ar putea afecta betonul din fundatie? Deasupra tevii apare pe proiect "filtru dren", compus din patru straturi de pietris de granulatie din ce in ce mai mica, pe o inaltime de 80-100 cm. A facut cineva chiar asa, in conditiile in care pamantul e tare si uscat? Pe langa casa vor fi si trotuare. Ramane sa ne hotaram daca vom pune rigola sau nu. Daca sunt prea multe de spus si se repeta informatiile, ma puteti indruma spre un topic unde se discuta mai mult despre drenuri sau unde s-a facut un dren bun? Attached Files |
#144
Posted 21 April 2018 - 06:36
S-a turnat si placa de sub living. Sub ea, 20 cm grafitat.
Peripetii cu betonul: cifa programata la ora 10 a ajuns la ora 15. Betonul a facut o ora din statie pana la noi, habar n-am avut de la ce statie vine, asa ca Hyseal-ul l-am amestecat in cifa, nu la statie. Din spusele soferului de cifa, betonul incepuse sa se intareasca. Fusese oricum comandat ceva mai vartos pentru trepte, si vartos a si fost la inceput. Dupa trepte au mai bagat niste apa si, poate si sub efectul Hyseal-ului (?), s-a mai fluidizat, pana la starea in care il stiam de la turnarile precedente. Soferul era foarte sceptic in ce priveste eficienta melcului de cifa in amestecarea aditivului in tot betonul. Sper sa nu fi avut dreptate si sa avem totusi o placa impermeabilizata . Nu de alta, dar tot in cifa l-am pus si la placa de sub demisol. Tot asa, n-am stiut de la ce statie vine cifa, dar atunci venise de aproape si betonul era inca fresh cand a ajuns la santier. Drenul a ramas inca un mister neelucidat, dar incepem sa ne formam o parere: va fi pe cat posibil pe langa fundatie, pe un pat de pietris de vreo 10 cm si acoperis cu un strat de pietris de vreo 30 cm, totul invelit in geotextil. Latimea probabil in jur de 40 cm, cat poate sapa buldo cu cea mai ingusta cupa. O idee interesanta a venit de la omul cu buldo: peste pietrisul drenului sa punem si teava de colectare a apelor pluviale. Problema tehnica: sapatura pe langa casa e mult mai lata decat cei 40 cm ai drenului. Cum se face? Se pune pamant de umplutura, se taseaza bine si apoi se mai sapa o data in el? Sau se sapa in jos pe langa fundatie? Attached Files |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users