Mato Davo Geto, Studiu asupra plăcilor dacice de plumb.

Haunted, on 03 ianuarie 2015 - 23:05, said:

Una din cele 2 tăblițe de plumb de la Mănăstirea Sinaia (al cărei mulaj se poate vedea aici la minutul 20.00) este identică cu plăcuța 113 fotografiată de Dan Romalo (pg. 228 din studiu).
Cele 2 tăblițe aflate în prezent la Mănăstirea Sinaia fac parte probabil din cele aproximativ 500 de tăblițe inițiale.

Romalo a spus că el a fotografiat vreo 180. Cele aflate azi  la Sinaia sunt evident din alt material, deci nu se poate spune că probabil au fost împreună cu alte sute de olăci din alt material.
_{Cel mai important lucru este să fie bine separate în cuvinte niște texte de pe aceste plăci.Cei care se ocupă de ele (Roxin, Popescu, Romalo, Olariu-Arimin etc.) nu știu să facă acest lucru. Ne pierdem timpul cu vizionarea unor astfel de filmulețe, făcute cu bunăvoință, dar care nu lămuresc ceva.}

Edited by sarmigetausa, 04 January 2015 - 11:59.

Voi chiar faceti o treaba extraordinara in ceea ce priveste istoria arhaica a Romaniei, dar probabil unii nu va pot intelege fiind prea tineri si scaldandu-se intr-o mare de informatii dintre cele mai diverse.

Ma gandesc cata amaraciune aveam in spiritul meu iscoditor inaintea aparitiei internetului in Romania, aveam cateva manuale, carti de specialitate de istorie universala, cateva harti, cateva articole din Magazin istoric si cateva carti de lingvistica si dacologie. Citeam aceleasi carti din nou si din nou sperand mereu sa gasesc ceva nou si totusi gaseam ceva, ... nu, nu erau raspunsurile mult asteptate ci tot mai multe intrebari, dar tot era ceva ... decat nimic.

Uite stimate cititor, am invatat /am castigat multe paradigme din viziuni radicale "daco-romanistice ordinare", dar si din viziuni radicale specifice ex: Florin Croitoru, si din carti din domeniul dacologiei de dupa 1990 (Tonciulescu, Boroneant, Berinde, Lugojan, Badin, Deac, s.a.m.d), dar si din studile romanistice de pe internet, ... de la radicalul si adesea visceralul Stefan din Silycon Valley, dar nimic de la indivizi goliti de continut (de fapt nu au avut vreodata vreun continut consistent) de tipul lui Tihomir, Zenovie, Silvester-Mounthiermom-spyderman...

Fara ideile fixe ale lui Florin Croitoru nu as fi descoperit valentele continuitatii populatilor dincolo de apocalipsele popoarelor, iar fara ideile fixe ale lui Stefanmm nu as fi inteles niciodata migratile si miscarile de populatii.

Uite asa am aflat ca in Israelul post-roman evreii mozaici au devenit o minoritate cca. 20.ooo de suflete, dar ca mai exista populatia evreiasca non-mozaica vorbitoare tot de aramaica si care a supravietuit atat in Iordania, Liban, Siria si nordul Irakului.
... ca evreii actuali descind de fapt din mozaicii turco-kazari ai fostului Imperiu Kazar.

sarmigetausa, on 04 ianuarie 2015 - 11:57, said:

Privind cele 2 tăblițe aflate la Mănăstirea Sinaia:
Fotografiile realizate de N Săvescu se găsesc aici http://www.dacia.org...a/393-noi-dacii

O plăcuță fotografiată de Napoleon Săvescu (poza e aici http://www.dacia.org...a/393-noi-dacii la pg. 281) este similară cu plăcuța 42 fotografiată de Dan Romalo (pg. 176 din Mato Davo Geto, MDG). Dar plăcuțele nu sunt una și aceeași - Dan Romalo spune astfel în ”Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb” la pg. 26 și la pg. 95 - una se afla la Institutul de Arheologie și una la Mănăstirea Sinaia.
Cealaltă tăbliță se poate vedea aici http://www.dacia.org...a/393-noi-dacii la pg. 291 și este plăcuța 113 fotografiată de Dan Romalo (pg. 228 din MDG). Plăcuța aceasta nu a făcut parte din cele fotografiate de Dan Romalo la Institutul de Arheologie, fotografia lui Dan Romalo fiind a tăbliței de la Mănastirea Sinaia, conform ”Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb” la pg. 26 și la pg. 146.

AMBELE FOTOGRAFII ALE LUI NAPOLEON SĂVESCU SUNT MAI BUNE DECÂT CELE ALE LUI DAN ROMALO AFLATE ȘI ÎN PREZENTUL STUDIU.

Fac parte cele 2 plăcuțe din colecția originală de plăcuțe dacice?
Probabil că da - modul în care au fost făcute este similar și tradiția orală leagă găsirea/copierea plăcuțelor de Sinaia și Mănăstirea Sinaia. Evident, nu putem spune asta cu siguranță.

Edited by Haunted, 04 January 2015 - 18:39.

Haunted, on 04 ianuarie 2015 - 18:37, said:

Întradevăr plăcile par diferite
placa de la Sinaia : [ https://html1-f.scribdassets.com/4i8m8b5mrk1s9a7d/images/281-60ac29b9d1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
placa de la Vasile Pârvan : [ http://www.curierulnational.ro/poze-cnr/141284maxim.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Existența acestor două plăci identice arată că maeștrii scribi Davo-Geți turnau mai multe exemplare ale aceleiași plăci. Se pot observa inciziile de pe partea stângă a plăcii de la Sinaia și crăpătura din partea superioară, ambele detalii (post-turnare) diferențiind cele două plăci. Celelalte detalii de turnare sunt identice, ceea ce sugerează că au fost turnate în aceiași formă. Se pot face multe speculații pornind de la această ipoteză.
O presupunere ar fi că plăcile erau turnate în mai multe exemplare pentru a fi trimise către toate cetățile regatului, consolidând astfel unitatea statală prin păstrarea unei istorii „centralizate”, o istorie unitară. Interesant ...

Cam din ce vreme ar trebui sa dateze aceste placi?

Nici nu contează care e originea acestor plăci, ce contează e că informaţiile de pe ele nu fac doi bani. Mai mult conţinut e în cele două ştamplie de pe vasul de la Sarmizegetusa (Decebalus Perscorilo) decât 500 de plăci pe care stau scrise nişte aiureli de genul „regele s-a întâlnit în faţa cetăţii cu gloata”. De ce s-ar obosi cineva să producă asemenea prostii? Torni ditai placa şi nu reuşeşti să pui decât un rând pe ea din care informaţii utile zero? La ce istorie au avut dacii... Au cucerit, nimicit sau supus neamurile celtice germanice şi sarmatice din jur, au avut alianţe cu romanii şi perşii etc. O mare putere cum a fost Dacia avea istorie serioasă pe care s-ar fi străduit s-o înghesuie pe plăci, nu ar fi scris două rânduri lipsite de rost despre cum a venit Burebista la Sarmizegetusa, Până şi inelul de la Apahida conţine mai multe informaţie valoroasă în cele câteva litere decât toată aiureala de pe plăci. Plăcile miros a fals de când pui ochii pe ele. De aceea istoricii nu le-au luat în seamă. Istoricii au văzut inscripţii antice de la diferite civilizaţii şi nici unele nu erau aşa de stupide ca aceste plăci. Unele plăci au valoare artistică, dar cam la atât se rezumă valoarea lor.

Edited by cstrife, 04 January 2015 - 20:31.

marcuzzzo, on 04 ianuarie 2015 - 20:12, said:

Plăcile dataează de dinainte de cucerirea daciei de către Imperiul Roman.Asta cel puțin teoretic. Nu e nici un indiciu că au fost făcute după cucerirea romană.

Razvan_Anghel, on 04 ianuarie 2015 - 20:10, said:

Foarte bine observat! Pe Vulpe nu l-a dus capul să facă astfel de observații.
Dacă cele două plăci sunt identice e o dovadă că nu au fost copiate după originale de plumb. Una din plăci are doar o ureche de prindere, ori în cazul copierii exacte ar fi trebuit să fie lafel. una dintre plăci are scris ceva și pe margine; o însemnare încrustată ulterior. Dacă ea ar fi fost pe vreun original din aur ar fi trebuit să iasă și pe cealaltă placă.

Edited by sarmigetausa, 04 January 2015 - 21:02.

cstrife, on 04 ianuarie 2015 - 20:30, said:

Ne mai plictisești mult cu afirmații aruncate în doi peri? Vrei să ne spui exact ce scrie pe vreo 3 plăci ca să vedem dacă fac sau nu doi bani sau mai mult? Nu e scris nicăieri „regele s-a întîlnit cu gloata” Asta visează cineva că scrie. Nu știu de unde mai toți scornesc că pe plăci e scrisă istoria Daciei.Cele două texte de pe plăci despărțite de mine nu conțin istorie ci treburi curente: în placa 16 e descrisă intrarea unei trupe de daci într-o cetate și ceremonia care se făcea cu acest prilej, iar în placa 120 este descrisă organizarea de sălașuri pe un drum pe care urmau să vină cei recrutați la oaste, adică nu e absolut nimic spectaculos și nu e înscris nici un eveniment deosebit. mai înainte să afirmi că e o aiureală pe plăci tre să știi ce scrie acolo! Bine că miros a fals plăcile! Dacă nu ai o singură dovadă nu te mai obosi să bați cîmpii aici că sunt false.
Istoricii din sec 19 și 20 nici nu le-au cunoscut! Ele au intrat în circuit după ce dan Romalo a publicat cartea adică după 1990! Poți să spui că arheologii care au știut de ele au fost atît de stupizi încît nu le-au pus în circulație, măcar cu titlul de încercare.Se pare că voi nu știți ce înseamnă un fals și cînd este fals. dacă eu mă duc la magazin cu bancnotă și mi se spune că este falsă trebuie să fie dovedit falsul, adică nu merge să afirme cineva că bancnota este fasă dar să nu poată arăta de ce e falsă.A dovedit vreun mare dăștept, academician, prof univ sau altcineva vreo placă falsă? Una singură măcar!

sarmigetausa, on 04 ianuarie 2015 - 20:40, said:

Ipoteza copierii plăcilor din aur și a turnării în plumb la o fabrică de cuie este infirmată astfel.

da, este dovada că nu au fost din aur. Îmi pare rău să dezamăgesc pe dacomanii care visează la tone de aur dacic.Plăcile sunt originale.

pariu ? se pot obtine copii diferite , chiar daca se foloseste o " singura " matrita ?
Orice dorel care stie cum se lucreaza cu nisipul de turnare poate face asta , sa adauge sau sa dispara anumite detalii .

tiopedi, on 04 ianuarie 2015 - 21:06, said:

Detaliile de turnare sunt identice. Diferențele dintre cele două plăci, adică o crăpătură și câteva semne incizate pe margine, sunt post turnare. Adică cele două plăci au avut un traseu și o soartă diferită, de acolo și diferențele de deformare vizibile.
Plăcile nu au fost turnate în nisip.
Procedeul de turnare nu este simplu.
Câți oameni care își toarnă acasă obiecte din metal ai întâlnit?

Nu cred să fi existat nisip de turnare pe acele timpuri. Este mult prea fin.
Tehnicile din tehnica dentară sunt mai probabile. Probabil lucrate in masa de ipsos?!
Chiar și așa sunt prea mici, prea delicate, prea finuțe.
Există lucrări, bijuterii spre exemplu, lucrate cu așa o finețe? din acele timpuri.
Eu ce am văzut la muzee, lucrări artistice din acele vremuri, chiar și bijuterii, sunt grosolan lucrate.

Razvan_Anghel, on 04 ianuarie 2015 - 21:15, said:

Nu cred ca argumentele tale unt imbatabile .
Adica daca " fac ' 20 de copii , post turnare nu apar crapaturi sau semne incizate ?
Procedeul nu este simplu ? Pai am pasit pe luna , chiar crezi ca-i imposibil sa torni niste plumb ?
Cunosc persoane . Unul este vanator , mare amator de plumb , altul un fel de electrician, se ocupa cu bateriile auto , tinichigii auto lucreaza cu plumb, cei care bat tabla pe casa .
Socrul meu este un fel de mesterica din asta , sa-l vezi cum bate cu ciocanul in materiale cu rezistente diferite si astupa fisuri .
Electronistii fac asta .
Eu nu am acasa un pistol de lipit, dar cu un cui si flacara aragazului am reusit sa lipesc niste fire la instalatia de pom .
Am vazut la multi vecini agatat intr-un cui un ciocan de cupru. Cand am intrebat ce este ala, am primit raspun scurt si concis : letcon .
De curand am vizionat un documentar despre obtinerea plumbului cu metode stravechi si folosirea lui la vitralii .
Nu-i mare branza, pur si simplu  se face un foc zdravan si se  "coace " piatra care contine plumb .

Edited by tiopedi, 04 January 2015 - 21:29.

Maeștrii daci care lucrau în metal își făceau foarte bine treaba. Dovadă sunt bijuteriile de aur și argint dacic care fac deliciul muzeelor occidentale, alături de exponate grecești , romane sau egiptene. Nu cred că ăsta este subiectul pe care trebuie să-l dezbatem.
Faptul că este ușor să faci o lipitură cu plumb nu este o dovadă că oricine poate să TOARNE o piesă asemănătoare cu cea mai simplă dintre aceste artefacte.

sarmigetausa, on 04 ianuarie 2015 - 21:04, said:

Pentru a copia o placă de aur la o fabrică de cuie din Sinaia (care ar fi originea plăcuțelor de plumb, conform informațiilor transmise oral), trebuie să faci model după placa originală AKA matriță. Folosind matrița asta, poți foarte ușor turna două sau câte plăci de plumb vrei. Acestea vor fi inițial identice dar pot prezenta deformări ulterioare - ca cele 2 plăci în discuție.
Nu e dovedit nimic - dacii puteau turna 2 plăci în matrița lor, muncitorii în secolul XIX puteau turna două plăci după matrița pe care ei au făcut-o.

Într-adevăr, prezența celor 2 plăcute de plumb la Mănăstirea din Sinaia s-ar putea datora faptului că acestea erau dubluri - și Dan Romalo a pierdut poza cu plăcuța 113 făcută la Institutul de Arheologie (împreună cu multe alte poze, după cum a scris direct în cartea lui).

Edited by Haunted, 04 January 2015 - 21:41.

tiopedi, on 04 ianuarie 2015 - 21:06, said:

Pricepi greu? Faptul că pe marginea unei plăci UN DAC a scris ulterior ceva, a făcut cîteva semne, arată că cele două plăci au fost turnate în antichitate. Nu a fost o placă de aur și ea a fost copiată undeva.Dacă ar fi fost doar o placă de aur și ar fi fost copiată nu mai apărea a doua cu însemnare pe margine și cu o singură ureche de prindere. pe margine e scrijelit (încrustat) ulterior! Nici de asta nu îți dai seama?

paradigmatic, on 04 ianuarie 2015 - 21:26, said:

Au rămas urme de nisip pe plăci. Asta spune un specialist în turnare pe care l-ai văzut în filmulețul făcut de Roxin.Plăcile sunt lucrate grosolan, dar la tine asta trece drept finețe.

Am impresia că scrii ca să te afli în treabă. mai multă concentrare

Haunted, on 04 ianuarie 2015 - 21:39, said:

da..da...plăcile alea de aur erau groase și grele tare și aveau nevoie de urechi de prindere scobite după ce erau turnate? La făbricuța de cuie din Sinaia erau specialiști care turnau prin copiere astfel de plăci ce erau scrise și cu litere încrustate și cu litere în relief și apoi le făceau urechi de prindere în pereți pt piroane diferite ca mărime și le mai făceau și patină ca să pară vechi? Tu crezi asta? Și mai crezi că muncitorii ăia au turnat o placă cu două urechi de prindere și una cu același text dar cu o ureche de prindere și cu un adaos scris pe margine de ei? De ce asta?

sarmigetausa, on 04 ianuarie 2015 - 21:49, said:

UN DAC? De unde știi că n-a scris un călugăr de la Mănăstirea Sinaia? Sau oricine altceva în sec XIX?

Și privitor la urechea de prindere: Fotografia lui Dan Romalo arată 2 urechi de prindere rupte (acolo a fost, foarte probabil, o gaură pentru cui); fotografia lui N Săvescu nu cuprinde și latura dreaptă a plăcii, pentru a putea vedea dacă există acolo o ureche de prindere - dar se vede urechea de prindere ruptă din partea stângă, identică cu cea din fotografia lui Dan Romalo.
Exact la ce te aștepți dacă plăcile sunt dubluri turnate (cu tot cu urechile de prindere rupte) după o placă originală, care a fost turnată fără urechi rupte, prinsă în perete și apoi smulsă de acolo:
[ http://www.curierulnational.ro/poze-cnr/141284maxim.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ https://html1-f.scribdassets.com/4i8m8b5mrk1s9a7d/images/281-60ac29b9d1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Încă ceva - pe fotografia lui Dan Romalo, lângă urechea de prindere ruptă din stânga și dreapta vezi niște scrijelituri punctiforme (nuanța albă pe fotografie).
Pe fotografia lui N Săvescu, vezi ACELEAȘI scrijelituri și în stânga, și în dreapta - dar fotografia nu e puțin mai lată să vezi și urechea de prindere ruptă din dreapta.

Edited by Haunted, 04 January 2015 - 22:29.