Maha-bharata

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 114

Pandu pleacă în pădure
Vidura se căsătorește cu fica lui Devaka

Vaisampayana spuse, 'Apoi Pandu, la porunca lui Dhritarashtra, a oferit bogăția pe care o obținuse prin puterea brațelor sale lui Bhishma, bunicii lor Satyavati și mamelor lor. Și a trimis de asemenea o parte din averea sa lui Vidura. Iar virtuosul Pandu și-a gratificat de asemenea celelalte rude cu cadouri similare. Apoi Satyavati și Bhishma și prinții Kosala au fost mulțumiți de cadourile făcute de Pandu datorită capabilităților sale. Iar Ambalika în mod deosebit, îmbrățișându-și fiul ce avea capabilități incomparabile, era fericită asemenea reginei paradisului de sus îmbrățișându-l pe Jayanta.

Și cu bogăția acumulată de acel erou, (fratele său) Dhritarashtra a executat cinci sacrificii mărețe, care erau egale cu 100 de sacrificii mărețe ale calului; iar dintre toate acestea ofrandele aduse brahmanilor erau cu sutele și miile.
"La puțin timp după aceea, Pandu, care a atins victoria asupra lenei și letargiei, însoțit de cele două soții ale sale, Kunti și Madri, s-a retras în păduri. Părăsindu-și palatul excelent cu paturile sale luxoase, a devenit un locuitor permanent al pădurilor, devotându-și întregul timp vânătorii cerbilor. Stabilindu-și locuința într-o regiune muntoasă încântătoare în care creșteau copacii uriași sala, pe versantul sudic al muntelui Himavat, l-a cutreierat în perfectă libertate.

Chipeșul Pandu a cutreierat acele păduri împreună cu soțiile sale asemenea lui Airavata însoțit de cele două elefăntițe ale sale. Iar locuitorii acelor păduri, privindu-l pe eroicul prinț din dinastia Bharata, însoțit de cele două soții ale sale, înarmat cu spadă, săgeți și arc, îmbrăcat cu o frumoasă armură, și priceput în toate armele excelente, l-au considerat asemenea unui zeu ce se plimba printre ei.

Iar la porunca lui Dhritarashtra, oameni erau ocupați în a-l aproviziona pe Pandu în locul său retras cu toate obiectele plăcerii și bucuriei.
Între timp fiul (zeiței) Gange ce se îndreaptă spre ocean (Bhișma), auzind că regele Devaka avea o fată dotată cu tinerețe și frumusețe și făcută cu o femeie din clasa servitorilor (șudra) a adus-o din locuința tatălui ei pentru a o mărita cu Vidura cel înțelept. Vidura a făcut cu ea mulți copii care au fost cu toții asemenea lui în realizări.

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 115

Dhritaraștra și Gandhari fac 100 de fii
Duryodhan fiul cel mare și cel mai periculos

Vaisampayana spuse, 'Între timp, O Janamegeaya, Dhritarashtra a făcut cu Gandhari 100 de fii, și cu o soție Vaisya un altul. Iar Pandu a primit de la cele două soții ale sale, Kunti și Madri, cinci fii care au fost mari luptători cu carul de luptă, și fuseseră făcuți de fapt cu zei, pentru perpetuarea dinastiei Kuru.'
"Janamejaya spuse, 'O cel mai de seamă dintre brahmani, cum a fost posibil ca Gandhari să-i facă pe cei 100 de fii, și timp de câți ani? Și care a fost perioda de viață alocată fiecăruia? Cum a fost posibil ca Dhritarashtra să facă de asemene un alt fiu cu o soție vaișya?

Cum s-a purtat Dhritarashtra față de iubitoarea, ascultătoarea și virtuoasa soție a sa, Gandhari? Cum au fost făcuți cei cinci fii ai lui Pandu, acei mari luptători cu carul de luptă, deși Pandu se afla sub puterea blestemului marelui Rishi (pe care-l ucisese)? Relatează-mi toate aceste detalii, pentru că setea de a asculta tot ce este legat de strămoșii mei nu este potolită.'

"Vaisampayana spuse, 'Într-una din zile Gandhari l-a servit cu atenție plină de respect pe marele Dwaipayana Vyasa care venise în casa ei obosit și înfometat. Mulțumit de ospitalitatea lui Gandhari, riși i-a dat binecuvântarea cerută, și anume de a avea 100 de copii care să aibă aceeași putere și realizări ca domnul ei. La ceva timp după aceea Gandhari a rămas însărcinată și a purtat povara în pântec timp de doi ani fără să nască. Și a suferit mult din această cauză.

Atunci a auzit că soția lui Pandu, Kunti, a născut un fiu a cărui splendoare era asemenea soarelui de dimineanță. Nerăbdătoarea în ceea privea perioada de gestație, care se prelungise atât de mult, și deprivată de rațiune datorită suferinței, și-a lovit pântecul cu mare violență, fără știrea soțului ei. Și după aceea a ieșit din pântecul ei, după doi ani de creștere, o masă tare de carne, asemenea unei mingii de fier. Când era tocmai pe cale de a o arunca, Dwaipayana, aflând aceasta prin puterile sale mistice, și-a făcut apariția acolo, și privind acea minge de carne, s-a adresat ficei lui Suvala astfel.

'Ce ai făcut?' Gandhari, fără să încerce să-și ascundă sentimentele, se adresă marelui riși astfel, 'Auzind că soția lui Pandu, Kunti, a născut un fiu a cărui splendoare este asemenea zeului Soare - Surya, am lovit de supăre propriul meu pântec. O Rishi, tu mi-ai dat binecuvântarea de a avea 100 de fii, dar iată că nu este decât o minge de carne în locul celor 100 de fii!'

Vyasa spuse, 'Fică a lui Suvala, chiar așa este. Dar cuvintele mele nu sunt niciodată false. Nu am spus un neadevăr nici măcar în glumă, ce să mai spun de alte ocazii. Să fie aduse imediat 100 de oale cu unt pur (ghi), care să fie puse într-un loc ferit. Între timp, să fie udată această bilă de carne cu apă rece.'
"Vaisampayana continuă, 'Aceea bilă de carne, fiind udată cu apă, s-a divizat în timp în 100 de părți, fiecare cam de mărimea degetului mare. Acestea au fost puse după aceea în oalele cu ghi, care au fost duse într-un loc ferit, avându-se mare grijă de ele. Ilustrul Vyasa i-a spus apoi ficei lui Suvala să deschidă capacele oalelor după ce vor trece doi ani compleți. După ce a făcut aceste aranjamente, înțeleptul Dwaipayana s-a dus în munții Himavat pentru a se devota asceticismului.

"Astfel s-a născut regele Duryodhan din una dintre acele bucăți de carne, ce fuseseră depozitate în oalele cu ghi. Conform dreptului dat de naștere, Yudhishthir, primul fiu al lui Pandu era cel mai în vârstă (și primul pretendent la tronul imperial). Veștile nașterii lui Duryodhan au fost transmise de Bhishma și înțeleptul Vidura. Ziul în care Duryodhana s-a născut a fost de asemenea ziua nașterii lui Bhima, cel de-al doilea fiu al lui Pandu și al lui Kunti.

"De îndată ce Duryodhan s-a născut, a început să plângă și să răgească asemenea unui măgar. Și auzind acele sunete, măgarii, vulturii, șacalii și ciorile au început să strige și ei ca răspuns. Vânturi violente au început să sufle și focuri au început să apară în diferite direcții. Atunci regele Dhritarashtra (tatăl lui Duryodhan, și fratele lui Pandu) fiind cuprins de frică, i-a chemat pe Bhishma, pe Vidura și alți binevoitori ai dinastiei Kuru și nenumărați brahmani și li s-a adresat astfel,
'Cel mai în vârstă dintre prinți, Yudhishthira, este perpetuatorul dinasitei noastre. Datorită nașterii sale el este cel ce a obținut regatul. În această privință nu este nimic de adăugat. Dar poate să devină acest fiu care s-a născut după el, să devină rege? Spune-mi cu adevărat cel este legal și corect în aceste circumstanțe.'

De îndată ce au fost rostite aceste cuvinte, O Bharata, șacalii și alte animale carnivore au început să urle în mod prevestitor. Văzând acele semne înfricoșătoare de jur împrejur, brahmanii adunați și înțeleptul Vidura replică, 'O rege, când aceste semne înfricoșătoare se remarcă la nașterea fiului tău mai în vârstă, atunci este evident că acesta va fi exterminatorul dinastiei tale. Prosperitatea tuturor depinde de abandonarea acestuia. Calamitatea este să păstrezi acest copil. O rege, dacă-l vei abandona, tot îți vor rămâne ceilalți 99 de copii. Dacă dorești binele neamului tău, abandonează-l, O Bharata! O rege, fă bine lumii și propriului neam, lepădându-te de acest copil.

S-a spus că un individ poate fi sacrificat, pentru a salva familia; o familie poate fi sacrificată pentru a salva un sat; un sat poate fi sacrificat pentru a salva o țară; și însuși pământul poate fi sacrificat pentru a salva sufletul.'

Deși Vidura și brahmanii l-au atenționat, regele Dhritarashtra datorită afecțiunii pentru fiul său, nu a avut inima să le urmeze sfatul. Apoi, O rege, într-o lună s-au născut cei 100 de fii ai lui Dhritarashtra și de asemenea o fică pe deasupra. În timpul în care Gandhari se aflase în starea avansată a sarcinii, o servitoare din clasa Vaisya a avut grijă de Dhritarashtra. În acel an, O king, a fost conceput de ilustrul Dhritarashtra un fiu dotat cu mare inteligență, care mai târziu a purtat numele de Yuvutsu. Și pentru că a fost făcut de un bărbat din clasa Kshatriya cu o femeie din clasa Vaisya, a fost numit Karna.
"Astfel i-au fost născuți înțeleptului Dhritarashtra 100 de fii, care erau toți eroi și puternici luptători cu carul de luptă și pe deasupra o fată și un alt fiu, Yuyutsu de mare energiei și pricepere, făcut cu o femeie Vaisya.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 116

Duhsala fica lui Dhrita-rashtra și a lui Gandhari

Janamejaya spuse, 'O cel fără de păcat, tu mi-ai relatat totul de la început despre nașterea celor 100 de fii ai lui Dhritarashtra, datorată binecuvântării dată de rishi, dar nu mi-ai spus nimic despre particularitățile nașterii ficei. Ai spus doar că în afara celor 100 de fii a mai fost un alt fiu pe nume Yuyutsu făcut cu o femeie vaișya și o fată. Marele rishi Vyasa a cărui energie este fără de măsură i-a spus ficei regelui din Gandhara că va deveni mama a 100 de fii.
O tu cel ilustru, cu este posibil ca să-i spui lui Gandhari că va avea o fică peste cei 100 de fii? Dacă mingea de carne a fost împărțită de marele rishi doar într-o sută de părți, iar dacă Gandhari nu a născut cu altă ocazie, cum a fost născută Duhsala. Lămurește-mă, o rishi! curiozitatea îmi este foarte mare."

"Vaisampayana spuse, 'O descendent al Pandavilor, întrebarea este justificată și-ți voi spune cum s-a întâmplat. Ilustrul și mărețul riși, stropind cu apă mingea de carne, a început să o împartă. Iar în timp ce era împărțită, infirmiera a început să le pună în acele oale umplute cu ghii. În timpul desfășurării acestui proces, frumoasa și casta Gandhari a jurăminților rigide, realizând afecțiunea pe care o ai pentru o fată, a început să se gândească în sine însuși, 'Nu există nici o îndoială că voi avea 100 de fii, Muni a spus acest lucru și altfel nu se va întâmpla. Dar aș fi foarte fericită, dacă mi s-ar naște o fică în afară de cei 100 de fii și care să fie mezina.

Astfel soțul meu va putea atinge (după moarte) acele lumi care se pot obține prin fiii unei fice. În plus afecțiunea pe care o femeie o are pentru pentru un ginere este mare. De aceea, dacă voi obține o fată, în afără de cei 100 de fii, atunci fiind înconjurată de fii și fiii fice, mă voi simți deosebit de fericită. Dacă am practicat vreodată austerități ascetice, dacă am dat de pomană, dacă am executat vreodată homa (sacrificiul și venerarea focurilor sacre), dacă i-am mulțumit vreodată pe superiorii mei prin grijă respectoasă, atunci fie ca să am o fică.'

În acest timp acel ilustru și cel mai de seamă dintre riși, însuși Krishna-Dwaipayana împărțea mingea de carne; și numărând cele 100 de părți, îi spuse ficei lui Suvala, 'Iată-i pe cei 100 de fii ai tăi. Niciodată n-am spus un lucru ce nu s-a adeverit. Totuși a mai rămas o parte în plus, ce-ți va da fiul unei fice. Această parte se va dezvolta devenind o fată amiabilă și norocoasă, așa cum ți-ai dorit' După aceea acel mare ascet a mai adus o oală cu ghii și a pus bucata rămasă pentru fică.
"Astfel, O Bharata, ți-am povestit totul despre nașterea fetei Duhsala. Spune-mi ce ai vrea să-ți mai povestesc.

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 117
Numele fiilor lui Dhritaraștra

Geaname-jaya spuse, 'Te rog recită numele fiilor lui Dhritarashtra conform ordinei în care s-au născut.'
"Vaisampayana spuse, 'Rege, iată numele lor conform ordinei în care s-au născut: Duryodhana, Yuyutsu, Duhsasana, Duhsaha, Duhsala, Jalasșiha, Sama, Saha, Vinda și Anuvinda, Durdharsha, Suvahu, Dushpradharshana, Durmarshana și Durmukha, Dushkarna, și Karna; Vivinsati și Vikarna, Sala, Satwa, Sulochana, Chitra și Upachitra, Chitraksha, Charuchitra, Sarasana, Durmada și Durvigaha, Vivitsu, Vikatanana; Urnanabha și Sunabha, then Nșiaka și Upanșiaka; Chitravana, Chitravarman, Suvarman, Durvimochana; Ayovahu, Mahavahu, Chitranga, Chitrakundala, Bhimavega, Bhimavala, Balaki, Balavardhana, Ugrayudha; Bhima, Karna, Kanakaya, Dridhayudha, Dridhavarman, Dridhakshatra, Somakitri, Anudara; Dridhasșiha, Jarasșiha, Satyasșiha, Sada, Suvak, Ugrasravas, Ugrasena, Senani, Dushparajaya, Aparajita, Kundasayin, Visalaksha, Duradhara; Dridhahasta, Suhasta, Vatavega, și Suvarchas; Adityaketu, Vahvashin, Nagadatta, Agrayayin; Kavachin, Krathana, Kunda, Kundadhara, Dhanurdhara; eroii Ugra și Bhimaratha, Viravahu, Alolupa; Abhaya, și Raudrakarman, și Dridharatha; Anadhrishya, Kundabhedin, Viravi, Dhirghalochana Pramatha, și Pramathi și puternicul Dhirgharoma; Dirghavahu, Mahavahu, Vyudhoru, Kanakadhvaja; Kundasi și Virajas.

În afară de acești 100 de fii, a mai fost o fică pe nume Duhsala. Toți au fost eroi și Atiratha (mari luptători) versați în probleme militare. Toți erau cunoscători ai Vedelor și a tot felul de arme. Și, O, rege, soții pe măsură au fost alese pentru aceștia de către Dhritarashtra după o examinare adecvată. Și regele Dhritarashtra, O monarh, de asemenea a căsătorit-o pe Duhsala, la timpul cuvenit, conform riturilor cu Geaya-dratha (regele din Sindhu).'

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 118
Pandu este blestemat de un riși cerb

"Geanamejaya spuse, 'O cel ce incantează Brahma (gayatri), tu ai recitat (totul despre) extraordinara naștere printre oameni a fiilor lui Dhritarashtra ca urmare a rișiului (Vyasa). Tu le-ai spus și numele, în ordinea în care s-au născut. O Brahmane, am auzit toate acestea de la tine. Dar acum spune-ne totul despre Pandavi. În timp ce ai recitat manifestările zeilor suri și asuri și al fințelor din celelalte clase pe pământ, ai afirmat că Pandavii erau iluștrii și dotați cu capabilitățile zeilor suri fiind o parte a manifestării zeilor suri. De aceea aș vrea să aud despre acele ființe ale căror realizări au fost extraordinare, începând din momentul nașterii lor. O Vaisampayana, recită despre realizările lor.'

"Vaisampayana spuse, 'O rege, într-o zi Pandu, în timp ce cutreiera pădurile (pe pantele sudice ale Himavatului) care erau pline de cerbi și animale sălbatice cu dispoziții nemiloase, a văzut un cerb mare, care părea să fie conducătorul turmei, făcând dragoste cu perechea sa. Văzând animalele, monarhul le-a străpus pe amândouă cu cinci săgeți rapizi și ascuțite cu pene aurite.

O monarh, cel pe care-l străpunsese Pandu de fapt nu era un cerb, ci fiul unui riși, cu mari merite ascetice, care se bucura de partenera sa sub forma unei căprioare. Străpuns de Pandu în timpul actului sexual, a căzut la pământ strigând asemenea unui om și începând să plângă amarnic.
"După aceea cerbul i se adresă lui Pandu, 'O rege, chiar și oamenii care sunt  
sclavii plăcerii și ai furiei,
și fără putere de discernământ,
și tot timpul păcătoși,
nu comit niciodată un astfel de act de cruzime.

Raționamenul individual nu prevelează în fața legii, ci invers. Cel înțelept nu este niciodată de acord cu ceea ce este dezaprobat de legea vedică.
O Bharata, te-ai născut într-o dinastie, care a fost mereu virtuoasă. De aceea, mă întreb cum este posibil, ca până și tu, suferind de puternica pasiune și furie ți-ai pierdut puterea de discernământ.

Auzind acestea, Pandu replică, 'O cerbule, în ceea ce privesc animalele din specia ta, regii le omoară pentru a se antrena în lupta cu dușmanii lor. De aceea consider că nu se cade să-mi faci vreun reproș, datorat propriei ignoranțe. Animalele din specia ta sunt ucise prin mijloace vizibile și acoperite. Aceasta este cu adevărat practica regilor. Atunci de ce mă mustri?
De mult, Rishi Agastya, în timp ce era angajat în executarea unui mare sacrificiu, a vânat un cerb și în general a devotat fiecare cerb din pădure zeilor suri. Tu ai fost ucis conform obiceiului statuat de acest precedent. De ce mă mustri? Pentru sacrificiul său special Agastya a executat homa cu grăsime de cerb (pe care o turna în foc, în timp ce incanta mantrele).'

"Cerbul spuse, 'O rege, oamenii nu lasă săgețile să zboare către inamicii lor, când aceștia din urmă nu sunt pregătiți, ci există un timp pentru aceasta (după ce sunt anunțați). Numai în acest caz uciderea nu este interzisă (iar eu am fost luat pe nepregătite).'
"Pandu replică, 'Este bine cunoscut că oamenii ucid cerbi prin diferite mijloace efective, fără să țină seama dacă animalele sunt pregătite sau nu. De aceea o cerbule, nu are nici un rost să mă mustri.'

"Cerbul spuse, 'O, rege, eu nu te acuz de uciderea unui cerb, sau pentru suferința pe care mi-ai provocat-o. Ci pentru faptul că ai fost atât de crud, că nu ai așteptat să termin actul meu de împerechere. Ce om înțelept și virtuos ar omorî un cerb în timpul actului de împerechere? Timpul imperecherii sexuale este agreabil pentru orice creatură și produce bine pentru toți. O rege, cu perechea mea mă angajasem în gratificarea dorinței sexuale.
Dar efortul meu a fost distrus de tine. O rege al Kauravilor, deși te-ai născut în dinastia Pauravilor, remarcați mereu pentru actele lor (virtuoase), acțiunea ta nu este demnă de tine. O Bharata, această acțiunea trebuie considerată ca fiind foarte crudă, meritând să fie în mod universal detestată, infamă, păcătoasă, ce cu singuranță de va duce în lumile iadului. Tu ești cunoscător al plăcerii împerecherii sexuale. Tu ești de asemenea cunoscător al învățăturilor despre moraliate și datoria prescrisă - Dharma.

Tu ești asemenea persoanelor celeste și nu se cădea din partea ta să faci un asemenea act ce duce în lumile iadului. O cel mai de seamă dintre regi, datoria ta este să-i pedepsești pe cei ce acționează cu cruditate, cei angajați în acte păcătoase, și care au renunțat la Dharma, Artha și Kama (Datoria Prescrisă, Dezvoltarea Economică și Plăcere), așa cum cum sunt explicate în scrierile revelate.

Ce ai făcut prin uciderea mea, eu, care nu te-am ofensat cu nimic? O rege, eu sunt un Muni care trăiește din fructe și rădăcini, deși am luat forma unui cerb. Trăiam în pădure în pace cu toți. Și totuși tu m-ai ucis. De aceea te voi blestema. De vreme ce ai fost crud cu un cuplu angajat în actul împerecherii, moartea să te ia în chiar momentul în care vei simți influența dorinței sexuale. Eu sunt un Muni pe nume Kindama, ce posed merite ascetice.

M-am angajat în relații sexuale ca cerb, pentru că statul meu nu-mi permitea să mă angajez în astfel de acte în societatea umană. Tu m-ai rănit, fără să știi ca sunt un brahman; de aceea nu poți fi acuzat de uciderea unui brahman. Dar fiind că ești lipsit de bun simț, străpungându-mă în situația în care mă aflam, fie ca să ai o soartă ca a mea. Când te vei apropia de soția împins de dorință, și te vei uni cu ea așa cum am făcut eu, în chiar acea stare vei pleca în lumea ființelor decorporate. Iar acea soție cu care te vei fi unit, te va urma cu afecțiune și respect în domeniul regelui morții. Mi-ai adus durere când eram fericit. Fie ca amărăciunea să te cuprindă, când aștepți fericirea.'
"Vaisampayana continuă, 'Spunând acestea, acel cerb, cuprins de durere și-a dat sufletul; iar Pandu a fost de asemenea cuprins de amărăciune văzând aceasta.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 119

Lamentările lui Pandu și hotărârea sa pentru o viață în renunțare

"Vaisampayana spuse, 'După moartea acelui cerb, regele Pandu împreună cu soțiile sale a fost foarte afectat și au plâns cu amar. Apoi el a exclamat, '
Cei răi, chiar dacă se nasc în familii virtuoase, sunt înșelați de propriile pasiuni, deoarece sunt copleșiți de suferințe, ca urmare a reacțiunilor propriilor fapte.
Am auzit că tatăl meu, deși aparține liniei lui Șantanu, care a fost o ființă virtuoasă, a fost ucis, pe când era încă un tânăr, doar datorită faptului că devenise un
sclav al pasiunii erotice; și însuși Rishi Krishna-Dwaipayana o ființă ce rostea numai adevărul, e cel ce m-a creat.

Deși sunt fiul unei astfel de fințe, datorită inimii mele rele, măritată cu viciul, cutreier pădurile pentru a vâna cerbi. Oh, chiar și zeii m-au părăsit! Acum voi căuta calea eliberării.
Marile impedimente în calea eliberării sunt dorința de a avea copii și grijile pentru lumea aceasta.

Acum voi adopta modul de viață Brahma-acearya (al celibatului) și voi urma calea imperisabilă a tatălui meu.
Îmi voi aduce pasiunile sub control prin penitențe ascetice severe. Îmi voi părăsi soțiile și celelalte rude și îmi voi bărbierii capul; apoi voi cutreiera singur pământul,
cerșind de mâncare de la toți acești copaci. Părăsind orice obiect al afecțiunii sau aversiunii și acoperindu-mi corpul cu praf, voi lua adăpostul copacilor, sau al caselor părăsite.
Nu mă voi lăsa impulsului supărării sau al bucuriei și voi privi critica sau lauda în același fel.

Nu voi căuta plecăciunile sau binecuvântările. Voi fi împăcat cu totul și nu voi accepta cadouri. Nu voi lua în derâdere pe nimeni și n-am să mă încrunt la nimeni
ci voi fi tot timpul vesel și voi fi devotat binelui tuturor creaturilor. Nu voi răni nici unul din cele patru ordine ale vieții, dăruit cu putere de locomoție sau altfel,
respectiv creaturile ovipare și vivipare și viermii și vegetalele. Voi prezerva un comportament egal față de toți, ca și cum ar fi toți copiii mei.
O dată pe zi voi cerși de la cinci până la zece familii, și dacă nu voi reuși să obțin de mâncare, voi pleca fără ceva. Mai degrabă mă voi restrânge, decât să cerșesc mai mult
de-o dată de la aceeași persoană. Dacă nu voi obține nimic, după ce îmi voi termina runda de șapte până la zece case, împins de lăcomie, nu îmi voi lărgi tura.

Dacă voi obține sau nu de pomană voi fi în egală măsură neafectat, asemenea unui mare ascet. Un braț tăiat cu securea sau uns ca pastă de santal, mi le voi privi la fel.
Nu voi dori unora prosperitate iar altora mizerie.
Nu voi fi mulțumit de viață și nemulțumit de moarte.
Nu voi dori nici să trăiesc și nici să mor.
Spălându-mi inima de toate păcatele, voi transcede cu siguranță toate riturile sacre ce produc fericirea acestei lumi, pe care oamenii le execută în momente, zile și perioade auspicioase.
De asemenea mă voi abține de la actele Datoriei Prescrise, Profitului și Gratificării Simțurilor.
Eliberat de toate păcatele și capcanele lumii, voi fi asemenea vântului, independent.
Urmând calea neînfricării și comportându-mă în acest fel, în cel din urmă îmi voi da viața.
Lipsit de puterea de a face copii, aderând cu fermitate la linia datoriei, cu siguranță nu voi devia de la acestea, pentru a păși pe calea josnică a lumii, care e plină de suferință.
Fie respectat sau nu, în lumea în care oamenii, datorită lăcomiei, aruncă asupra celorlalți o privire rugătoare, nu mă voi comporta asemenea unor câini milogi.'

"Vaisampayana continuă, 'Plângând astfel cu amărăciune, regele, suspinând își privi cele două soții Kunti și Madri, și li se adresă astfel, 'Fie ca prințesa din Kosala (mama),
Vidura, regele împreună cu prietenii noștri, venerabilii Satyavati, Bhishma, preoții familiei noastre iluștri brahmani ai jurămintelor rigide ce beau Soma și toți cetățenii mai în vârstă
ce depind de noi să fie informați, după ce au fost pregătiți pentru acest lucru, că Pandu s-a retras în păduri pentru a duce viața unui ascet.'

Auzind aceste cuvinte ale domnului lor care se hotărâse să ia calea ascetismului în păduri, atât Kunti cât și Madri i s-au adresat cu cuvinte potrivite, 'O zimbru al dinastiei Bharata, e
xistă multe alte moduri de viață pe care le poți adopta și în care poți executa penitențe severe împreună cu noi, soțiile tale--în care pentru pentru salvarea ta (de la o lume în iad) poți
atinge lumile paradisiace. Iar noi în compania domnului nostru, iar pentru beneficiul său, controlându-ne pasiunile și luându-ne adieu de la tot luxul, ne vom supune celor mai severe penitențe.
O rege, O tu ce ai mare înțelepciune, dacă ne abandonezi, atunci trebuie să părăsim această lume chiar astăzi.'

Pandu replică, 'Dacă într-adevăr aceasta este hotărârea voastră, pornind din impulsul virtuții, atunci împreună cu voi voi urma calea inperisabilă a tatălui meu.
Abandonând luxul pe care-l oferă orașul,
îmbrăcat în coajă de copac
și trăind doar din fructe și rădăcini,
voi cutreiera adâcul pădurii, practicând penitențe severe.
Îmbăindu-mă dimineața și seara voi executa ritualul sacru al focului - homa.

Îmi voi reduce corpul mâncând foarte auster
și voi purta zdrențe și piei de animale
iar părul încâlcit îl voi împleti.
Expunându-mă căldurii și frigului
și neținând cont de foame și sete
, îmi voi reduce corpul prin penitențe ascetice severe;
voi trăi în solitudine și mă voi dedica meditației;
voi mânca fructe coapte sau verzi, după cum le voi găsi.

Voi oferi oblații strămoșilor (Pitri) și zeilor, cu vorbe, apă și fructe sălbatice.
Nu voi vedea, și cu atât mai mult nu le voi face nici un rău nici unui locuitor al pădurii, sau uneia dintre rudele mele, sau vre-unui rezident al orașelor.
Până când voi părăsi acest corp, voi practica în acest fel ordinele severe ale scrierilor privind Retragerea în Pădure – Vana-prastha, căutându-le întotdeauna pe cele mai severe.'

"Vaisampayana continuă, 'Spunând acestea soțiilor sale, regele neamului Kuru, a făcut cadou brahmanilor marea piatră prețioasă din diadema sa, lanțul său prețios de aur, b
rățările, marii cercei, îmbrăcămintea valoroasă și ornamentele soțiilor sale.
Apoi chemându-și însoțitorii le-a ordonat următoarele, 'Reîntoarceți-vă în Hastinapura și anunțați că Pandu și soțiile sale au intrat în ordinul Retragerii în Pădure - Vana-prastha,
părăsind averea, dorința de a fi fericiți în această lume, și chiar și dorința sexuală.'

Auzind acestea însoțitorii au început să se plângă cu putere, 'Oh, noi nu suntem gata!' Și apoi cu lacrimi fierbinți curgându-le pe obraji, l-au părăsit pe monarh și s-au reîntors
în Hastinapura cu mare viteză, purtând cu ei averea (pe care o primiseră ca un act caritabil). Apoi Dhritarashtra, acel om de seamă, auzind de la aceștia tot ceea ce se întâmplase
în pădure, a plâns după fratele său. El s-a gândit tot timpul la durerea sa, degustând prea puțin comfortul patului, al scaunelor și al veselei.

"Între, prințul Kuru Pandu (după ce i-a trimis pe însoțitori) în companiea soțiilor sale și mâncând fructe și rădăcini se duse pe munții Nagasata. După aceea se duse la Cetraratha,
apoi a traversat Kalakuta și în final traversând Himavatul, a ajuns în Gandha-madana. Protejat de Mahabhuta, Siddha, și mari Rishi, Pandu a trăit, o rege, uneori pe pământ iar alteori
pe povârnișul munților. Apoi a călătorit la lacul lui Indradyumna; în timp ce trecea munții Hansakuta, se duse la muntele cu 100 de creste (Sata-sringa) și acolo a continuat să practice austerități.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 120

Pandu atinge mari merite prin practicarea ascetismului
Rișii îl anunță că va obține urmași extraordinari

Diferite tipuri de fii

"Vaisampayana spuse, 'Pandu, ce poseda o mare energie, s-a devotat apoi asceticismului. În scurt timp a devenit favoritul întregului corp de Siddha și Cearana trăind acolo. Și o Bharata, devotat serviciului pentru maestrul său spiritual, lipsit de vanitate, având mintea sub control și pasiunile învinse, prințul, devenind capabil să intre în paradisul zeilor sura prin propria sa energie, a atins mari capabilități ascetice. Unii dintre Rishi îl numea frate, alții prieten, în timp ce alții îl îndrăgeau ca pe propriul lor fiu.

Și, o zimbru al dinasteie Bharata, obținând după o lungă perioadă de timp, mare merit ascetic însoțit de o completă solitudine, Pandu devenise asemenea unui Brahmarshi.
"Într-o anumită zi a lunii noi, marii riși ai jurămintelor rigide, și doritori să-l contemple pe Brahmaa, erau pe cale de a porni în expediția lor. Văzându-i gata de plecare, Pandu i-a întrebat pe acei asceți, 'Voi, primii dintre cei elocvenți, unde vom merge?' Rișii răspunseră, 'Astăzi va fi o mare întrunire a persoanelor celeste, rișii și pitri (strămoși care au ajuns pe planeta paradisiacă destinată acestora), în lăcașul lui Brahmaa. Dorind să-l vedem pe cel creat de nici o ființă (apărând pe Lotusul Universal, ce pornește din buricul lui Gharbo-dhaka Vișnu, din dorința acestuia de a porni creația în interiorul unui univers), ne vom duce acolo astăzi.'

"Vaisampayana continuă, 'Auzind aceasta, Pandu se ridică brusc, dorind să viziteze cerurile împreună cu marii rișii. Însoțit de cele două soții ale sale, când se afla pe punctul de a-i urma în direcția nordului, (care este partea centrală a pământului în versiunea plată www.youtube.com/watch?v=7dGHHWIdA7w unde se află de pe muntele universal Meru) cu 100 de creste, acei ascetici i s-au adresat, spunând, 'În marșul nostru spre nord, în timp ce gradual ne-am ridicat pe regele munților, am văzut la sânul său încântător multe regiuni inaccesibile muritorilor obișnuiți; refugii ale zeilor, Gandharvilor și Apsara, cu sute de palate în grupuri dese și răsunând de notele dulci ale muzicii celeste, grădinile lui Kuvera aflate pe terenuri plate și accidente, malurile marilor râuri, și grote adânci.

Există multe regiuni de asemenea pe acele înălțimi care sunt mereu acoperite de zăpadă și sunt complet lipsite de vegetație și animale. În unele locuri curgerea ploii este atât de puternică încât sunt definitiv inaccesibile și nelocuibile. Ce să spunem despre animale când nici creaturile înaripate nu le pot traversa. Singurul lucru ce poate ajunge acolo este aerul, și singurele fiiințe sunt ființele perfecte – Siddha și cei ce au viziune transcendentală -Rishi. Cum vor fi în stare aceste prințese să urce acest rege al munților? Neobișnuite cu durerea, nu vor fi deprimate datorită suferințelor? De aceea ar fi mai bine să nu vii cu noi, o fiu al dinastiei Bharata!'

"Pandu replică, 'Voi, cei cărora destinul le surâde, se spune că cei fără copii, nu există admitere în ceruri. Eu nu am copii! Cu durere mă adresez vouă! Sunt mâhnit pentru că nu am fost în stare să-mi îndeplinesc datoria pe care o am față de strămoșii mei (de a face copii). Cu siguranță odată cu disoluția corpului meu, strămoșii mei vor cădea din paradis (pitri-loka)!
Oamenii se nasc pe acest pământ cu patru datorii,
cele față de strămoși, zei, riși, și alți oameni.
În judecarea acestora, aceste datorii sunt luate în considerație.
Cei înțelepți au declarat că pentru cei ce neglijează să plătească la timp aceste datorii, nu există nici un fel de regiuni paradisiace (din planurile materiale superioare).

Zeii sunt plătiți prin rituri sacrificiale,
Rishi prin studiul transcendental, meditație și asceticism,
strămoșii prin facerea de copii și pomeni,
iar oamenii prin ducerea unei vieți umaniste și inofensive.

Tocmai mi-am îndeplinit obligațiile față de rișii, zei și oameni. Dar ceilalți, în afara celor trei categorii cu siguranță vor suferi odată cu disoluția corpului meu! Asceți, încă nu m-am eliberat de această datorie către strămoși. Cei mai buni dintre oamenni se nasc în această lume pentru a-și achita această datorie. Te-aș întreba, ar trebui copiii mei să se nască în solul meu (în pântecul soțiilor mele), așa cum eu însumi am fost zămislit în solul tatălui meu de către eminentul riși (Vyasa)?'

"Rishi au spus, 'O rege al sufletului virtuos, există progenituri păstrate pentru tine, ce sunt fără păcat și binecuvântate cu noroc, asemenea zeilor sura. Noi putem contempla aceasta cu ochii noștri profetici. De aceea, o trigru printre oameni, execută prin propriile acțiuni, ceea ce este indicat de destin. Oameni inteligenți, acționând cu deliberare, totdeauna obțin rezultate bune; de aceea, o rege, se cade din partea ta să te străduiești.
Rezultatele pe care le vei obține sunt în mod distinct. Vei avea cu adevărat realizări și copii agreabili.'

"Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte ale asceților, Pandu, amintindu-și de pierderea puterii de procreare, datorită blestemului rișiului sub formă de cerb, începu să reflecteze profund. Chemând-o pe excelenta sa soție Kunti, îi spuse în privat, 'Străduiește-te să faci copii în acest timp al nenorocirii. Înțelepții exponenți ai Datoriei Prescrise Eterne, o Kunti, declară că un fiu este cauza faimei virtuoase în cele trei lumi.
S-a spus că sacrificiile, darurile caritabile, penitențele ascetice și jurăminte respectate deosebit de penibil, nu conferă merit dharmic unei persoane ce nu are fii. O tu, cea cu zâmbete dulci, sunt sigur că în urma faptului că nu am fii, nu voi obține (după părăsirea corpului) regiuni ale adevăratei fericiri. O timidă femeie, fiind un ticălos și dedat la fapte crude, ca urmare a vieții impure pe care am dus-o, puterea de procreare mi-a fost distrusă de blestemul acelui riși în formă de cerb.
Scrierile dharmice menționează 6 tipuri de fii care sunt moștenitori și rude, în timp ce alți 6 nu sunt moștenitori ci doar rude. Îi voi prezenta acum. O Pritha, ascultă-mă. Ei sunt:
1, fiul făcut de tine însuți cu propria-ți soție;
2, fiul făcut cu soția altuia de către o persoană desăvârșită din amabilitate;
3, fiul făcut cu soția altuia de către o persoană din interese pecuniare;
4, fiul făcut cu soția altuia, după moarte acestuia;
5, fiul unei fecioare;
6, fiul unei soții necaste;

1, fiul dat;
2, fiul cumpărat dintr-un anumit motiv;
3, fiul care se dăruiește pe sine;
4, fiul primit cu o mireasă gravidă;
5, fiul fratelui;
6, fiul făcut cu o soție dintr-o clasă inferioară.

În caz de nereușită de a obține urmași din propria clasă socială, mama trebuie să-și dorească să obțină urmași din următoarea clasă. În timpuri de răstriște, oamenii solicită urmași de la tinerii frați desărvârșiți. Manu (părintele omenirii) a spus că oamenii care nu au reușit să aibă proprii lor urmași, pot avea urmași făcuți de soțiile lor cu alții, pentru că fiii conferă cel mai înalt merit dharmic.
De aceea, o Kunti, fiind lipsit de puterea de a procrea, îți ordon să faci urmași buni cu o persoană care este egală sau superioară mie. O Kunti, ascultă istoria fetei lui Saradan-dayana care a fost însărcinată de domnul ei să facă urmași. Acea doamnă din clasa Kșatrya, a luptătorilor, când i-a venit sezonul fertil, s-a îmbăiat în mod corespunzător și când a venit noaptea, a ieșit într-un loc unde se încrucișau patru drumuri.
Nu a așteptat mult, până când un brahman, încununat cu succes ascetic a apărut în acel loc. Fica lui Saradan-dayana l-a rugat pentru a obține urmași. După ce a turnat limbații de ghii (unt pur) în foc (pentru executarea sacrificiului Punsavana) a născut trei fii care au devenit puternici luptători cu carul de luptă, dintre care Durgeaya a fost cel mai în vârstă, făcuți cu acel brahman. O tu cea binecuvântată cu noroc, urmează exemplul acelei doamne din clasa Kșatrya din ordinul meu, și fă repede urmași din sămânța unui brahman cu merit ascetic.'"

Edited by madhukar, 05 February 2017 - 09:54.

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 121

Kunti îi povestește lui Pandu istoria regelui Vyușitasva și a soției sale Bhadra

"Vaisampayana spuse, 'Fiind astfel adresată, Kunti replică domnului ei eroic, regele Pandu, spunând, 'O virtuosule, nu se cuvine să-mi vorbești astfel. O, cel cu ochi asemenea lotusului, doar sunt soția ta, ce-ți sunt devotată. O, Bharata cu brațe puternice, tu vei face cu mine așa cum se cuvine, copii de o mare energie. Apoi mă voi ridica la ceruri împreună cu tine; O prinț al dinastiei Kuru, primește-mă în îmbrățișarea ta, ca să facem copii. Cu siguranță nu voi accepta îmbrățișarea nici unui alt om în afara ta. Cine este oare superior ție în această lume? O virtuosule, ascultă narațiunea acestei Paurane, pe care am ascultat-o și pe care ți-o voi prezenta.

"În vremuri de demult a existat un rege din dinastia Puru, cunoscut sub numele de Vyușitaswa, care era devotat adevărului și virtuții. Fiind un om virtuos și cu brațe puternice, cu ocazia executării unui sacrificiu, zeii împreună cu Indra și marii rishi au apărut în fața sa. Iar Indra era atât de amețit de băutura cerască Soma, pe care o băuse, iar brahmanii datorită marilor cadouri pe care le primiseră, încât atât zeii cât și marii riși au început ei înșiși să execute acel sacrificiu al ilustrului înțelept rege.

Și ca urmare, după aceea Vyușitaswa a început să strălucească deasupra tuturor oameniilor asemenea soarelui ce apare într-o splendoare dublă după sezonul înghețului. Iar puternicul Vyușitaswa, care era dotat cu puterea a zece elefanți, a executat foarte curând celebrul Sacrificiu al Calului, după ce a învins toți regii din est, nord, west și sud și a tras tribut de la ei.
De asemenea există o istorisire în continuare, ce este cântată de toți cei ce recită Puranele, în legătură cu ilustrul Vyușitaswa. Cucerind întregul pământ, pînă la ocean, Vyușitaswa a protejat toate clasele supușilor, așa cum un tată o face cu proprii săi fii. Executând multe marii sacrificii, a dat multă avere brahmanilor. După ce a adunat un număr imens de giuvaeruri și pietre prețioase le-a folosit pentru a face ceremonii sacificiale și mai mari. Și de asemenea a executat sacrificiul Agnishtoma, și alte sacrificii Vedice speciale, extrăgând mari cantități de băutură celestă Soma.

Și, O rege, Vyușitaswa a avut-o ca soție dragă pe Bhadra, fata lui Kakșivat, fără rivală pe pământ pentru frumusețea ei. Și am auzit că s-au iubit profund. Regele Vyușitaswa era rar separat de soția sa. Excesul sexual, totuși, l-a făcut să sufere un atac de phthisis și regele a murit în câteva zile, asmenea unui soare ce se cufundă în plină glorie. Apoi Bhadra, frumoasa sa soție, s-a cufundat în lamentare și fiind lipsită de copii, a plâns cu mare durere.

Ascultă ceea ce Bhadra a spus în timp ce lacrimi amare îi curgeau pe obraji. 'O virtuosule, femeile nu au nici un rost, când le-a murit soțul. Cea care trăiește după ce soțul i-a murit, e trasă într-o existență mizerabilă, pe care cu greu am putea-o numi viață. Moartea este o binecuvântare pentru femeile care sunt fără bărbați. Vreau să urmez calea pe care ai plecat.

Fii drăguț și ia-mă cu tine. În lipsa ta, nu sunt în stare să-mi duc viața nici pentru o clipă. Ai milă de mine, o rege, și ia-mă de aici cât se poate de repede. O tigru printre oameni, te voi urma la bine și la rău. O, domnule, ai plecat fără cale de întoarcere. Te voi urma ca proopria ta umbră. Mă voi supune ție și voi face ceea ce-ți este agreabil și-ți face bine. O tu, cu ochi asemenea petalelor de lotus, din chiar această zi, fără tine, agonia mentală mă va copleși și-mi va mânca inima.
Ce nenorocită sunt, fără îndoială că într-o viață anterioară, am separat cupluri și de aceea, în această viață trebuie să sufăr durerile separării de tine. O rege, acea femeie păcătoasă, care chiar și pentru o clipă este separată de domnul ei, trăiește în suferință și durerile iadului chiar aici.

Fără îndoială că vreun cuplu de iubiți a fost separat de mine într-o viață anterioară, un act păcătos pentru trebuie să sufăr această tortură datorită dorului de tine. O rege, începând cu această zi mă voi așeza pe un pat de iarbă Kusa, abținându-mă de la orice lux, sperând să te mai văd o dată. O tigru printre oameni, arată-te mie. O rege, O doamnule, mai inspiră odată, această păcătoasă care plânge amar, cufundată în durere.'

"Kunti continuă, 'În felul acesta, O Pandu, a bocit frumoasa Bhadra la moarte domnului ei. Iar plânsa Bhadra a luat în brațe cadavrul, având inima chinuită. Apoi a fost adresată de o voce nevăzută astfel, "Scoală-te, o Bhadra, și părăsește acest loc. O tu cea cu zâmbete dulci, îți voi acorda această binecuvântare. Voi face urmași cu tine. Întinde-te cu mine pe propriul pat, după baia ce a urmat ciclul, în noaptea celei de-a opta sau cea de-a paisprezecea zi a lunii. '
Fiind astfel adresată de acea voce nevăzută, casta Bhadra a urmat acele instrucțiuni, pentru a obține urmași. Iar cadavrul soțului ei a făcut cu ea șapte copii, trei Salwas și patru Madras. O zimbru al dinastiei Bharata, fă și tu urmași cu mine așa cum a făcut ilustrul Vyushitaswa, prin exercitarea acelei puteri ascetice pe care o posezi.

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 122

Liberalitatea femeii în antichitate și
noua lege de legare a femeii de bărbat dată de Swtaketu fiul lui Udalak

"Vaisampayana spuse, 'Fiind astfel adresat de iubitoarea sa soție, regele Pandu, fiind expert în regulile moralității, replică în aceste cuvinte cu semnificație virtoasă, 'O Kunti, ceea ce ai spus este adevărat. Vyushitaswa din vechime, a făcut ceea ce ai spus. Într-adevăr era egal însuși persoanelor celeste. Dar aș vrea să-ți vorbesc acum despre practica din vechime, indicată de Rishii iluștrii, experți desăvârșiți ai regulilor moralității.
O tu, cea cu față chipeșă și zâmbete dulci, înainte femeile nu erau închise în casă, nefiind dependente de soți sau de rude. Era normal ca ele să umble libere, bucurându-se în ceea mai înaltă măsură de viață. O tu, ale cărei activități sunt excelente, ele nu aderau la ideea de a fi credincioase bărbaților, și totuși, o frumoaso, acesta nu era considerat un păcat, pentru că aceasta era legalizat ca normal în acele vremuri. Această lege este urmată până astăzi de păsări și animale fără a fi vorba de gelozie.

Acea practică, legalizată de antecedenți, este aplaudată de marii Rishi. O tu, cea cu coapse fine, practica este încă privită cu respect de către cei din dinastia Kuru din nord. Într-adevăr această obișnuință, atât de îngăduitoare cu femeile, are legalitatea antichității. Totuși practica prezentă a fost stabilită mai târziu. Am să-ți spun în detaliu, cine a stabilit-o și de ce.
"Am auzit de marele Rishi Uddalak, care a avut un fiu pe nume Swetaketu, care de asemenea a avut merite ascetice. Prezenta practică considerată virtuoasă a fost stabilită de către acest Swetaketu, datorită ... furiei! Ascultă acum, care a fost motivul. Într-o zi, în prezența tatălui lui Swetaketu un brahman a venit, și luând-o pe mama lui Swetaketu de mână, i-a spus, 'Hai să mergem.'
Privindu-și mama luată de mână, și dusă de acolo, fiul a devenit foarte furios. Văzându-și fiul indignat, Uddalak i s-a adresat, spunând, 'Nu te înfuria. O fiule! Aceasta este practica legalizată din antichitate. Femeile din toate clasele, sunt libere în această lume, O fiule; în acest sens oamenii, indiferent de clasa socială acționează ca niște animale.' Totuși fiul rișiului, Swetaketu, nu a fost de acord cu legea și a stabilit în lume prezenta practică, în ceea ce privesc relațiile dintre oameni și femei.

Am auzit, că practica existentă datează din acea vreme dar nu și între ființe din clase diferite. Ca urmare, de la stabilirea acestei uzanțe, este păcătos pentru femei să nu adere (să fie „credincioase“) soților lor. Femeile care încalcă limitele desemnate de Rishi devin vinovate de uciderea unui embrion. Iar la rândul lor bărbații care se culcă cu o altă soție castă și iubitoare sunt considerați vinovați de același păcat.
Femeia careia de asemenea i-a fost cerut de către bărbat să facă copii, și care refuză să facă acest lucru, devine la fel de păcătoasă.
"Astfel, femeie timidă, actuala uzanță a fost stabilită în vechime de Swetaketu, fiul lui Uddalak, ca o sfidare a uzanței antice. O tu cea cu coapse fine, de asemenea am auzit că Madayanti, soția lui Saudasa, fiindu-i cerut de soțul ei să facă urmași, s-a dus la riși Vasishtha, de la care a obținut un fiu pe nume Asmaka. Ea a făcut aceasta din dorința de a-i face un bine soțului ei.
O tu, cea cu ochi asemenea lotușilor, tu știi, că pentru perpetuarea dinastiei Kuru, urmașii au fost făcuți de riși Krishna-Dwaipayana Vyasa, (fratele regilor decedați Citraganda și Vicitravirya). O cea fără de greșeală, luând în considerare toate aceste precedențe, se cade să faci ceea ce îți cer, ceea ce nu este împotriva virtuții.

O prințesă, care ești devotată soțului, de asemenea a fost spus de către cei experți în regulile moralității, că o soție, când este în perioada fructuoasă, trebuie să se apropie de soț, în timp ce în restul timpului poate fi liberă. Înțelepții au declarat că aceasta este o practică antică. Dar fie că e vorba de un act păcătos, sau nu, cei experți în Veda au declarat că este datoria soției de a face, ceea ce soțul îi cere.

Cu atât mai mult, o cea cu calități fără de pereche, se cade ca eu, fiind lipsit de puterea de a face copii și dorind să am urmași, să fiu ascultat de tine. O cea amiabilă, împreunându-mi palmele, dotate cu degete rozalii, și făcându-le ca o cupă de petale de lotus, le pun deasupra capului pentru a te implora. O tu cea cu priviri tinerești, se cade să faci urmași, datorită dorinței mele, pentru că așa îți spun, cu ajutorul unui brahman, ce posedă mari merite ascetice.

Și astfel, datorită ție, voi putea merge (după părăsirea corpului) pe calea rezervată celor ce sunt binecuvântați cu copii.'
"Vaisampayana continuă, 'Fiind astfel adresată de către Pandu, care subjuga orașe ostile, chipeșa Kunti, tot timpul atentă la ceea ce era agreabil și benefic pentru domnul ei, i-a replicat, 'Când încă eram o tânără fată, am fost angajată în casa tatălui meu, să am grijă de oaspeți. Astfel mă ocupam cu servirea plină de respect a brahmanilor ce urmau jurăminte rigide și aveau mari merite ascetice.

Într-o zi l-am gratificat cu atențiile mele pe acel brahman pe care oamenii îl numesc Durvasa, care are mintea sub deplinul control și posedă cunoaștere a misterelor dharmei (Legea Datoriei Prescrise).
Fiind mulțumit de serviciile mele, acel brahmann mi-a dat o binecuvântare sub forma unei mantre pentru a invoca să vină în prezența mea, ce persoană celestă îmi doresc. Iar riși mi s-a adresat, spunându-mi, 'Oricine dintre persoanele celeste pe care le vei chema, apropiindu-se de tine, se va supune dorinței tale, fie că va voi, sau nu. Și, o prințesă, tu vei avea urmași prin grația acesteia.'

O Bharata, acel brahman mi-a spus acestea, pe când trăiam în casa tatălui meu. Cuvintele unui brahman nu pot fi niciodată false. De asemenea a sosit timpul ca acele cuvinte să dea roade. Din dorința ta, o înțelept regal, pot cu ajutorul mantrei să chem orice persoană celestă, pentru a face copii buni. O cel mai de seamă dintre oamenii ce rostesc și urmează adevărul, spune-mi pe cine să chem. În această situație aștept comanda ta.'
"Auzind aceasta, Pandu replică, 'O cea chipeșă, străduiește-te ca chiar astăzi să ne mulțumești dorințele. O cea plină de noroc, cheamă-l pe Zeul Justiției – Yama. El este cel mai virtuos dintre cei celești. Zeul Justiției – Yama și virtutea nu ne pot polua niciodată cu păcat.

Astfel o frumoasă prințesă, lumea nu va putea spune că ceea ce facem, nu ar fi virtuos. Fiul pe care-l voi obține va fi, în ceea ce privește virtutea, cel mai de seamă dintre Kauravi. Fiind procreat de Zeul Justiției și al Moralității, el nu va avea niciodată inima îndreptată spre ceea ce este păcătos sau fără virtute. De aceea, o tu cea cu zâmbete dulci, având tot timpul în vedere virtutea, și respectând cum se cuvine jurămintele sacre, cheamă-l pe Zeul Justiției și al Virtuții cu ajutorul solicitărilor și incantărilor tale.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Kunti, cea mai de seamă dintre femei, fiind astfel adresată de domnul ei, spuse, 'Așa să fie.' Și plecându-se în fața sa și cu reverență înconjurându-l, s-a hotărât să-i îndeplinească dorința.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 123

Nașterea lui Yudhiștir, Bhima și Argiuna

"Vaisampayana spuse, 'O Janamejaya, când concepția lui Gandhari (soția lui Dhritaraștra, fratele mai mare al lui Pandu, născut orb) a împlinit un an, atunci Kunti (prima soție a lui Pandu) l-a chemat pe Zeul Justiției, pentru a obține un urmaș de la acesta. Și fără a pierde timpul a oferit sacrificii zeului și a început să repete așa cum se cuvine mantra dată de Durvasa Muni ceva timp mai înainte. Apoi zeul, fiind supus de incantațiile ei, a sosit în carul său strălucitor asemenea soarelui în locul unde se afla Kunti.

Zâmbind, a întrebat-o, 'O Kunti, ce trebuie să-ți dau?' Iar Kunti de asemenea zâmbind la rândul ei, replică, 'Tu trebuie să-mi dai urmași.' Apoi chipeșa Kunti s-a unit cu Zeul Justiției și a obținut un fiu devotat binelui tuturor creaturilor. Ea a zămislit copilul lui excelent, care a trăit pentru a acumula mare faimă în cea de-a opta Muhurta (perioadă a zilei) numită Abhijit, la ora prânzului a foartei auspicioase zile a celei de-a șaptea luni (Kartika), adică cea de-a cincea perioadă de creștere a lunii (luminoasă) când steauua Jyeshtha este în conjucție cu luna ascendentă.

De îndată ce copilul a fost născut, o voce (din cer) a spus, 'Acest copil va fi cel mai de seamă dintre oameni, cel mai de seamă dintre cei ce sunt virtuoși. Dotat cu mare capacitate și rostind doar adevărul, el va fi cu siguranță conducătorul pământului. Iar acest prim copil al lui Pandu va fi cunoscut sub numele de Yudhishthir. Dotat cu capabilități și onestie, va fi un rege faimos în toate cele trei lumi (a zeilor sura (lumea de sus) a pământenilor și a zeilor asura (lumea de jos)).'

"Pandu, obținând acel fiu virtuos, s-a adresat din nou soției sale, spunând, 'Cel înțelept a declarat că un războinic (kshatriya) trebuie să aibă putere fizică, altminteri nu este un kshatriya.' De aceea cere un urmaș care să fie superior ca forță. Fiindu-i astfel cerut de domnul ei, Kunti l-a invocat pe zeul Furtunii, Vayu. Iar puternicul fiu al vântului, fiind astfel invocat, a venit călărind un cerb, și spuse, 'O Kunti, ce trebuie să-ți ofer? Spune-mi ce este în inima ta" Zâmbind cu modestie, ea îi spuse, 'Oferă-mi un copil dotat cu mare putere și membre mari și capabil să umilească mândria oricărei ființe încorporate.'

După aceea zeul Vântului a făcut cu ea copilul, care după aceea a fost cunoscut ca Bhima cu brațe puternice și putere extraordinară. Iar la naștere acelui copil dotat cu putere extraordinară, o voce nevăzută, O Bharata, ca mai înainte, a spus, 'Acest copil va fi cel mai de seamă dintre cei dotați cu putere.' Trebuie să-ți spun, O Bharata, despre un alt eveniment extraordinar, care a avut loc după nașterea lui Vrikodara (Bhima). În momentul în care a căzut din poala mamei pe munte, violența căderii a sparte pietrele pe care a căzut, fără ca trupul de bebeluș să-i fie lezat în vreun fel.

El căzuse deoarece Kunti, fiind speriată de un tigru, se ridicase brusc, uitând de copilul ce se afla în poala ei. Iar în momentul în care acest copil, al cărui corp era tare asemenea fulgerului, căzând pe munte, a spart în sute de bucăți stânca pe care căzuse. Privind aceasta, Pandu s-a minunat mult. Și așa s-a întâmplat ca în aceeași zi să se nască și Duryodhana (fiul lui Dhritaraștra, fratele lui Pandu) care mai târziu a devenit conducătorul întregului pământ.'

"După nașterea lui Vrikodara, Pandu a început din nou să se gândească, 'Cum voi obține un fiu cu mult superior, care să atingă o faimă extraordinară?
Orice există în lume depinde de destin și strădania perseverentă.
Destinul însă nu poate duce niciodată la succes, dacă nu este însoțit de strădania perseverentă la timpul potrivit.

Am auzit spunându-se că Indra este șeful zeilor Sura. Într-adevăr el este dotat cu puteri nemăsurabile, cu energie, capabilități și glorie.
Gratificându-l cu ascetismul meu, voi obține de la el un fiu de mare putere. Într-adevăr fiul pe care mi-l va da, trebuie să fie superior tuturor și capabil să înfrângă în luptă toți oamenii și orice alte creaturi. De aceea voi practica cele mai severe austerități, cu mintea, faptele și vorbele.'

"După aceasta Pandu, fiind sfătuit de marii rishi i-a cerut lui Kunti să urmeze un jurământ timp de un an întreg, în timp ce el însuși a început să stea într-un picior de dimineața până seara și să practice alte austerități severe cu mintea pe deplinn concentrată, pentru a-l mulțumi pe domnul celeștilor.
"După mult timp Indra s-a apropiat de Pandu și adresându-i-se, îi spuse, 'Îți voi oferi, o rege, un fiu care va fi sărbătorit în cele trei lumi (ale zeilor Sura, deasupra pământului, lumea oamenilor și cea a zeilor Asura, sub pământ) și care va promova bunăstarea brahmanilor, vacilor și a oamenilor virtuoși. Fiul pe care ți-l voi da, va fi distrugătorul celor răi și încântarea prietenilor și rudelor. Cel mai de seamă dintre oameni, el va fi un incredibil distrugător al dușmanilor.'

Fiind astfel adresat de Vasava (numele lui Indra din acel timp), virtuosul rege al dinastiei Kuru, întipărându-și în memorie acele cuvinte, îi spuse lui Kunti, 'O cea fericită, jurământul tău a fost încununat de succes. Domnul celeștilor a fost satisfăcut și vrea să ne ofere un fiu așa cum îți dorești, cu realizări supraumane și mare faimă. Va fi opresorul tuturor dușmanilor și va avea mare înțelepciune. Fiind un suflet măreț, în splendoare egal soarelui invincibil în luptă, și cu mari realizări, de asemenea va fi deosebit de chipeș.
O tu, cea cu șolduri fine și zâmbete dulci, ai intrat în grația domnului celeștilor. Invocându-l dă naștere unui copil care va fi însuși căminul tututor virtuților războinicilor (kshatriya).'

"Vaisampayana continuă, 'Celebrata Kunti, fiind astfel adresată de domnul ei, îl invocă pe Sakra (un alt nume al lui Indra) care a venit la ea și i-a făcut un copil, care după aceea s-a numit Argiuna. Și de îndată ce a fost născut acest copil, o voce nevăzută spuse distinct cu o voce tare și profundă asemena norilor umplând tot cerul, adresțndu-se lui Kunti, fiind auzită de toate fințele ce trăiau în acel azil,
'Acest copil al tău, O Kunti, ca energie va fi egal lui Kartavirya iar în capabilitate va fi egalul lui Șiva. Invincibil asemenea lui Sakra, el va răspândi faima ta în lumea largă. Așa cum Vishnu (avatar al Domnul Suprem coborât în lumea materială ca cel mai tânăr fiu al lui Aditi) a sporit bucuria lui Aditi, așa și acest copil va spori propria-ți bucurie. Subjugând regatele regilor Madra, Kuru împreună cu Somaka, Cedi, Kasi și Karusha, el va menține prosperiatatea Kauravilor. Având indigestie datorită limbațiilor de la sacrificiul regelui Swetaketu), Agni va fi satisfăcut de grăsimea tuturor creaturilor ce trăiesc în pădurile Khandava (pe care a ars-o) fiind ajutat de brațele puternice ale acestuia.

Acest puternic erou, învingându-i pe toți monarhii de pe pământ, împreună cu frații săi va executa trei sacrificii mărețe. În capacitate, o Kunti, el va fi asemenea chiar lui Geamadagnya sau Vishnu. Cel mai de seamă dintre oameni, dotat cu capabilități, el va obține mare faimă. El în va satisface în luptă pe Șankar, (Maha-dev sau Șiva), și va obține de la el extraordinara armă numită Pașupata. Acest fiu al tău cu brațe puternice îi va omorâ, din ordinul lui Indra, pe acei Daitya numiți Nivata-kavacea, care sunt inamicii zeilor Sura. De asemenea el va obține tot felul de arme celești și va restabili fericirea familiei sale.'

'Kunti auzi aceste cuvinte extraordinare în timp ce era întinsă. Și auzindu-le rostite atât de tare, asceții ce erau pe muntele cu 100 de creste, și celeștii cu Indra aflați în carele lor, au devenit deosebit de încântați. Sunetele unei tobe (invizibile) au umplut tot cerul. Au fost auzite strigăte de bucurie, și toată regiunea a fost acoperită cu flori presărate de agenți invizibile.
Diferite grupuri ale persoanelor celeste s-au adunat și au început să ofere respectul lor plin de adorație fiului lui Pritha. Fiii lui Kadru (Nagas – Șerpii celești), fiul lui Vinata (celebrul Garuda), Gandharvii, domnul creației (Brahmaa), și cei șapte mari Riși, Bharadwagea, Kașyapa, Gautama, Vișwamitra, Geamadagni, Vasiștha, și ilustrul Atri care a iluminat lumea în vechime, când soarele a fost pierdut, toți au fost prezenți. Și fiii lui Brahmaa, Marici, Anghira, Pulastya, Pulaha, Kratu, Dakșa domnul creației, Gandharvii și Apsara au sosit acolo.

Diferite grupuri de Apsara, împodobite cu ghirlande celeste și tot felul de ornamente și îmbrăcate cu rochii fine, au sosit acolo și au dansat pline de bucurie, incantând laude aduse lui Vibhatsu (Argiuna).
De jur împrejur marii Riși au început să rostească formule de împăcare. Iar Tumvuru acompaniat de Gandharvi a început să cânte încântător.
Bhișma (fiul lui Șantanu, care renunțase la tron pentru fiii lui Satyavati, Vicitra-virya și Citraganda, făcuți cu Șantanu, care muriseră fără să lase urmași,
și cu ale căror soții Krișna-Dwaipayana Vyasa, fiul lui Satyavati îi făcuse pe Pandu, Dhritaraștra și Vidura)
și Ugrasena, Urnayus, Anagha, Gopati, Dhritaraștra, Surya-varceas cel de-al optulea, Yugapa și Trinapa, Karshni, Nandi, și Chitraratha, Salisirah cel de-al treisprezecelea, Pargeanya cel de-al paișpelea, Kali cel de-al cincisprezecelea, și Narada cel de-al șaisprezecelea, Vrihatta, Vrihaka, Karala mare suflet, Brahmacearin, Vahuguna, faimosul Suvarna, Vișwavasu, Bhumanyu, Suceandra, Sam și celebrele triburi din Haha și Huhu dăruiți cu minunate voci melodioase -- acești Gandharvi celești, o rege toți s-au dus acolo.

Multe ilustre Apsare ce de asemenea avea frumoși ochi mari, împodobite cu tot felul de ornamente au sosit acolo pentru a dansa și cânta. Iar Anuceana și Anavadya, Guna-mukhya și Guna-vara, Adrika și Soma, Mișra-kesi și Alambușa, Marici and Sucika, Vidyutparna și Tilottama și Ambika, Lakshmana, Kshema Devi, Rambha, Manorama, Asita, Suvahu, Supriya, Suvapuh, Pundarika, Sugandha, Surasa, Pramathini, Kamya și Saradwati, toate au dansat acolo împreună.

Iar Menaka, Sahageanya, Karnika, Pungiikasthala, Ritusthala, Ghritaci, Viswaci, Purvaciti, celebra Umlocea, Pramlocea cea de-a zecea și Urvasi cea de-a unsprezecea—frumoasele dansatoare cu ochi mari din paradis, au venit acolo și au cântat în cor. Și Dharti și Aryaman și Mitra și Varuna, Bhaga și Indra, Vivaswat, Pușan, Tvastri și Pargeanya sau Vishnu, acești 12 Aditya au sosit acolo pentru a-l glorifica pe fiul lui Pandu.

Și, o rege, Mriga-vyadha, Sarpa, celebratul Niriti, Ageaika-pada, Ahivradhna, Pinakin, Dahana, Iswara, Kapalin, Sthanu și ilustrul Bhaga—acei 11 Rudra,--au sosit de asemenea acolo. Și gemenii Așwini, cei opt Vasu, puternicii Maruți, Vișwedevii, și vestiții Sadhya, de asemenea au sosit acolo. Și Karkotaka, Vasuki, Kaceapa, Kunda și mărețul Naga Takșak,--acei puternici și și furioși șerpi celești, cu mare merite ascetice, au sosit de asemenea acolo.

Și Tarkșya, Ariștanemi, Garuda, Asitadvaja--aceștia și mulți alți Naga, au sosit acolo, și de asemenea Aruna și Aruni din neamul lui Vinata (frați ai lui Garuda) au sosit de asemenea acolo. Dar numai mari riși, încoronați cu succes ascetic, și nimeni alții nu au fost în stare să-i vadă pe cei celești în carele lor sau așteptând pe crestele munților. Acei, cei mai de seamă dintre Muni, contemplând minunata panoramă, s-au minunat și în consecință iubirea și afecțiunea lor pentru copiii lui Pandu a crescut.

"Celebratul Pandu, tentat de dorința de a avea mai mulți copii, s-a adresat din nou soției sale (pentru a invoca un alt zeu sura). Dar Kunti i s-a adresat, spunându-i, 'Cel înțelept nu este de acord cu o a patra sarcină în sezonul durerii. O femeie care are relații sexuale cu patru oameni diferiți este denumită o Swairini (târfă), iar cea care are relații sexual cu cinci devine o curvă. De aceea, o învățatule, de vreme ce ești priceput în scrierele sacre în legătură cu acest subiect, de ce, ispitit de dorința de a avea urmași, îmi spui așa ceva , părând să fi uitat legea?'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 124

Nasterea fiilor lui Madri: Nakula si Sahadev

"Vaisampayana spuse, 'După nașterea fiilor lui Kunti și a celor 100 de fii ai lui Dhritarashtra, fica regelui din Madras (Madri) i s-a adresat confidențial lui Pandu, spunând, 'O distrugător al dușmanilor, nu mă plâng nici dacă nu mă favorizezi. De asemenea nici nu mă plâng dacă, deși îi sunt superioară lui Kunti în ceea ce privește obârșia mea, totuși îi sunt în situația actuală inferioară (ea făcând trei fii pentru Pandu). O tu cel din dinastia Kuru, nu sufăr datorită faptului că Gandhari (soția lui Dhritaraștra) a obținut 100 de fii.

Totuși, ceea ce mă face să sufăr, este faptul că în timp ce eu și Kunti suntem egale, eu nu voi avea copii, în ce șansa a fost în așa fel încât numai Kunti să-ți facă urmași. Dacă fata lui Kuntibhoja va face în așa fel încât și eu să am urmași, atunci mi-ar face o mare favoare, și în același timp și tu vei beneficia. În acest caz, ea fiindu-mi rivală, ar fi destul de delicat ca eu personal să-i solicit vreo favoare. O rege, dacă vrei să-mi faci cu adevărat o favoare, atunci cere-i să-mi îndeplinească această dorință.'

"Auzind-o, Pandu replică, 'O Madri, tot învârt această idee în mintea mea, dar până acum am ezitat, să-ți spun ceva, neștiind cum vei reacționa. Acum, că îți cunosc dorința, desigur mă voi strădui să o duc la îndeplinire. Cred că, dacă îi voi cere acest lucru, Kunti nu mă va refuza.'

"Vaisampayana continuă, 'După aceea, Pandu i se adresă lui Kunti privat, spunând, 'O Kunti, fă să am mai mulți urmași, pentru ca neamul meu să poată face bine lumii. O prea binecuvântato, fă în așa fel ca mie însumi, strămoșilor mei și ție însuți să nu-ți lipsească cozonacul funerar, ce ne va fi oferit. O, fă ceea ce este benefic pentru mine, și acordă-mi mie și lumii, ceea ce este cel mai benefic. O, fă ceea ce probabil că este dificil pentru tine, fiind impulsionată de dorința de a atinge o faimă perenă.

Privește, Indra, deși a obținut suveranitatea celeștilor, nu face sacrificii mai departe, decât doar pentru faimă? O chipeșo, Brahmani, versați în Vede, și care au obținut um mare merit ascetic, doar pentru faimă se apropie de maeștrii spirituali cu reverență. De asemenea toți înțelepții regali și brahmanii ce posedă bogăția ascetică, doar pentru faimă au executat cele mai dificile practici ascetice. De aceea, O cea fără de greșeală, salvează-o pe Madri asemenea unei plute și vei obține o faimă nepieritoare, făcând-o să fie mamă.'

"Fiind astfel adresată de domnul ei, Kunti a cedat repede și i-a spus lui Madri, 'Gândește-te, fără să pierzi timp, la o persoană celestă, și vei obține cu siguranță de la acesta un copil asemenea lui.' Reflectând câteva momente Madri se gândi la gemenii Așwini, care venind la ea repede, i-au făcut doi fii pe nume Nakula și Sahadev, fără rivali pe pământ, în ceea ce privește frumusețea. Și de îndată ce au fost născuți, o voce nevăzută spuse,

' Din punct de vedere al enegiei și frumuseții, acești doi gemeni îi vor întrece chiar și pe cei doi gemeni Așwini.' Într-adevăr, posedând o mare energie și frumusețe, ei iluminară întreaga regiune.
"O rege, după nașterea copiilor, rișii care trăiau pe munele cu 100 de creste, i-au binecuvântat și cu afecțiune au executat primele ritualuri ale nașterii și le-au dat nume. Cel mai în vârstă dintre fiii lui Kunti a fost numit Yudhișthir, cel de-al doilea Bhimasen, iar al treilea Argiuna, iar dintre fiii lui Madri, primul născut a fost numit Nakula iar următorul Sahadev. Iar acei fii deosebiți, născuți la un interval de un an, unul față de altul, arătau asemena încorporării unei perioade de cinci ani.

Iar regele Pandu, privindu-și copiii, a căror frumusețe era celestă, energia mai mult decât abundentă, puterea și dibăcia deosebită, iar sufletele mărețe, se bucură foarte. Iar copiii au devenit favoriții rișilor și soțiilor acestora, trăind pe muntele cu 100 de creste.
"După ceva timp, Pandu i-a cerut din nou lui Kunti în numele lui Madri, dar aceasta a replicat, 'Dându-i formula de invocare doar o dată, o rege, ea s-a folosit de ea pentru a obține doi fii. Dacă nu aș fi fost în felul acesta înșelată de ea, nu m-aș teme că în curând mă va depăși în ceea ce privește numărul de copii. Într-adevăr acesta este modul de a acționa al femeilor rele.

Ce proastă am fost, nu am știut că prin invocarea zeilor gemeni, aș fi putut obține la o singură naștere copii gemeni. O rege, te implor să nu-mi mai comanzi așa ceva. Fie ca aceasta să fie binecuvântarea pe care mi-o dai.'
"Astfel, O rege, au fost făcuți cei cinci fii ai lui Pandu de către celești, dotați cu mare putere, și care au trăit pentru a atinge mare faimă și a face să crească neamul Kuru.

Fiecare având semne auspicioase pe corp, chipeși asemenea lui Soma, mândrii asemenea leilor, foarte pricepuți în mânuirea arcului, mersul, pieptul, inima, ochii, gâtul și dibăcia asemenea leului, acei cei mai deosebiți dintre oameni, asemenea celeștilor în putere, au început să crească. Și contemplând creșterea lor de-a lungul anilor, marii rișii, ce locuiau, pe acel munte sacru, acoperit de zăpadă, erau plini de uimiri. Cei cinci Pandavi și cei 100 de fii ai lui Dhritarashtra au crescut rapid, asemenea unui grup de lotuși pe lac.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 125

Madri și Pandu mor

"Vaisampayana spuse, "Privindu-și cei cinci fii chipeși crescând în fața sa, în acea pădure măreață, pe pantele încântătoare ale muntelui, Pandu simți încă o dată că puterea brațelor îi revenise. Într-o zi de primăvară, care excită toate creaturile, regele însoțit de soția sa (Madri), au început să se plimbe prin păduri, unde fiecare copac și-a pus noi flori și muguri.
El privi împrejur copacii Palas, Tilak, Mango, Ceampak, Parihadrak, Karnikar, Așoka, Keșar, Atimukta și Kuruvakas cu roiuri de albine înebunite, care zumzăiau dulce în jur. Și apoi erau flori ai înfloriților Parigeata cu păsări Kokila, care făceau să curgă melodiile lor, ale căror ecouri sub fiecare ramură erau preluate de zumzăitul dulce al albinelor negre.

De asemenea privi și alte feluri de copaci încovoiați de greutatea florilor și fructelor. Acolo se aflau multe lacuri fine pe care se aflau sute de lotuși înfloriți. Contemplând toate acestea, Pandu simți influența fină a dorinței erotice. Hoinărind asemena unei persoane celeste, cu inima ușoară, în mijlocul acestei scene, Pandu era singur cu soția sa Madri, ce purta o rochie de voal semi-transparentă. Și privind-o pe tânăra Madri, ce era astfel îmbrăcată, dorința regelui se aprinse asemena focului unei întregi păduri.

Și nefiind în stare să reprime dorința astfel aprinsă la vederea soției sale, cu ochi asemenea petalelor de lotus, a fost în întregime coplești. Regele a prins-o, împotriva voinței acesteia, iar Madri tremurând de frică, i-a rezistat, atât cât au ținut-o puterile. Consumat de dorință, el a uitat complet de nenorocirea sa. Și nereținut de teama de blestem și împins de destin, monarhul, copleșit de pasiune, a încercat s-o îmbrățișeze cu forța pe Madri, ca și cum ar fi dorit să-și pună capăt zilelor. Motivul său, fiind astfel iluzionat de marele Distrugător însuși, prin intoxicarea simțurilor, era pierderea vieții sale. Iar Pandu, regele dinastiei Kuru, cu un caracter virtuos, a sucombat astfel datorită inevitabilei influențe a Timpului, în timp ce se unea în actul sexual cu soția sa.

"Apoi Madri, prinzând corpul lipsit de viață al domnului ei, a început să plângă tare. Kunti, cu fiii ei și cei doi gemeni ai lui Madri, auzind acele strigăte de durere, sosiră repede în acel loc unde regele era întins în acea stare. Apoi, o rege, Madri adresându-se lui Kunti cu o voce jalnică, spuse, 'O Kunti, vino încoace singură, lasă copiii să stea acolo.'

Auzind aceste vorbe, Kunti, le ceru copiilor să rămână acolo, și alergă repede strigând, 'Vai mie!' Și privindu-i pe Pandu și Madri culcați pe pământ, datorită amărăciunii și durerii, spuse, 'Având pasiunile complet în control, O Madri, am avut mare grijă de acest erou. Cum de a putut uita blestemul Rișiului și să se apropie de tine aprins de dorință? O Madri, ar fi trebuit să ai mare grijă de acest om de seamă. De ce l-ai tentat în solitudine? Fiind tot timpul melancolic datorită blestemului rișiului, cum de a putut să se înveselească cu tine în solitudine? O prințesă de Valhika, ești mult mai norocoasă decât mine și cu adevărat demnă de invidiat, pentru că ai văzut fața domnului nostru umplută de plăcere și extaz.'

"Madri replică, 'Respectabilă soră, cu lacrimi în ochi am încercat să rezist regelui, dar el nu s-a mai putut controla, aplecat, ca și cum ar fi vrut ca blestemul rișiului să se adeverească.'
"Kunti spuse, 'Sunt cea mai în vârstă dintre soțiile sale; meritul darmic principal trebuie să fie al meu. De aceea, O Madri, să nu mă împiedici să ating ceea ce am de atins. Trebuie să-l urmez pe domnul nostru în regiunea celor de după moarte. Ridică-te, O Madri, și dă-mi corpul său. Crește tu copiii.' Madri replică, spunând, 'Încă  sunt prinsă de domnul nostru, și nu i-am dat voie să plece; de aceea eu trebuie să-l urmez.

Apetitul meu nu a fost potolit. Tu ești sora mea mai în vârstă, dă-mi aprbarea ta. Acest prinț Bharata s-a apropiat de mine pentru a ne împreuna. Apetitul său fiind insațiabil, cum să nu-l urmez în regiunea lui Yama pentru a-l gratifica. O prea onorată, dacă îți voi supraviețui, cu siguranță că nu voi fi în stare să-ți cresc copiii, ca și cum ar fi ai mei. Oare nu mă va atinge atunci păcatul? Dar tu, O Kunti, vei fi în stare să-mi crești copiii, ca și cum ar fi ai tăi. Regele m-a căutat pe mine și împins de dorință a plecat în regiunea spiritelor; de aceea corpul meu trebuie ars împreună cu al său.

O onorabilă soră, nu te abține de la a aproba ceea ce este agreabil pentru mine. Cu siguranță tu vei crește copiii cu mare grijă. Acest lucru ar fi foarte agreabil pentru mine. Nu am altceva să-ți mai spun!'
"Vaisampayana continuă, 'După acestea, fica regelui din Madras, soția lui Pandu, s-a suit pe rugul funerar al domnlui ei, acel zimbru printre oameni.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 126

Fiii lui Pandu și Kunti sunt duși de rișii la Hastinapur (capitala Kauravilor - actualul Delhi)

"Vaisampayana spuse, 'Rishii asemenea zeilor asura, înțelepți consilieri, contemplând moartea lui Pandu, s-au consultat și-au spus, 'Virtuosul și renumitul rege Pandu, abandonând atât suveranitatea cât și regatul, a venit aici pentru a practica austerități ascetice și s-a mulțumit să trăiască precum un ascet pe acest munte. De aici s-a ridicat la ceruri și și-a lăsat soția și copiii ca un testament în mâinile noastre. Acum datoria noastră este să-i ducem soția și copiii în regatul său.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi acei rishii asemenea zeilor asura, cu inimi mari și încununați cu succes ascetic, adunându-se, s-au hotărât să meargă la Hastinapura cu copiii lui Pandu în fața lor, dorind să-i lase în mâinile lui Bhishma și Dhritarashtra. Asceții au plecat chiar în acel moment, luându-i pe copii, Kunti și cele două cadavre. Și deși nu era obișnuită cu greutățile toată viața ei, afecționata Kunti acum privi ca foarte scurtă călătoria cu adevărat lungă pe care urma s-o facă.

Sosind in Kuru-geangala în scurt timp, ilustra Kunti s-a prezentat la poarta principală. Asceții i-au însărcinat după aceea pe portari, să-l informeze pe rege de sosirea lor. Omul a dus imediat mesajul la curte. Iar cetățenii din Hastinapura, auzind de sosirea a mii de Cearana și Muni, s-au minunat tare. Și curând după răsăritul soarelui au început să vină în număr mare cu soțiile și copiii lor pentru a-i privi pe asceți. Stând în tot felul de care și mijloace de transport cu miile, un mare număr de persoane din clasa luptătorilor (kshatriya), cu soțiile lor și brahmani, cu ale lor, au apărut.

Iar participarea celor din clasele Vaisya și Sudra a fost de asemenea mare. Vasta adunare era foarte liniștită, deoarece inima tuturor era înclinată spre pietate. Și de asemenea au apărut Bhishma, fiul lui Șantanu și Somadatta sau Valhika și înțeleptul rege (Dhritarashtra) dotat cu viziunea cunoașterii și însuși Vidura și venerabila Satyavati (considerată bunica fiilor lui Pandu) și prințesa din Kosala și Gandhari însoțită de alte doamne din casa regală. Iar suta de fii ai lui Dhritarashtra, decorați cu diferite ornamente au sosit și ei.

"Apoi Kauravii, însoțiți de preoții lor, i-au salutat pe rișii coborându-și capetele și s-au așezat în fața acestora. Cetățenii salutându-i de asemenea pe asceți, plecându-și capetele până la pământ, s-au așezat și ei. Apoi Bhishma, realiză o adunare perfectă, venerându-i în mod corespunzător pe asceți, oferindu-le apă pentru spălarea picioarelor cu ritualistica Arghya.

Și făcând acest lucru le-a vorbit de suveranitate și regat. Apoi cel mai în vârstă dintre asceți, cu părul în șuvițe încâlcite și coapsele acoperite cu piele de animal, s-a ridicat și cu aprobarea rișilor a vorbit astfel, 'După cum știți cu toții, posesorul suveranității Kauravilor, care se numea regele Pandu, abandonând plăcerile acestei lumi, s-a retras pentru a trăi pe muntele cu 100 de creste.
El a adoptat modul de viață celibatar - Brahmacharya, dar dintr-un motiv de nedescifrat al zeilor asura, acest cel mai mare dintre fiii săi, Yudhișthir, s-a născut acolo, făcut de însuși Dharma.

Apoi ilustrul rege a obținut de la zeul vântului Vayu acest fiu – cel mai de seamă dintre toți oamenii puternici – pe nume Bhima. Acest fiu, făcut de Kunti cu Indra, este Dhanangeaya ale cărui realizări îi va pune în umbră pe toți arcașii lumii. Priviți și acești tigri printre oameni, puternici în folosirea arcului, cei doi gemeni făcuți de Madri cu cei doi Aswini. Ducând viața virtuoasă a unui Vanaprastha (ordinul de viață al celui retras în pădure), ilustrul Pandu a revigorat astfel linia regală aproape extinctă a bunicului său. Nașterea, creșterea și studiile Vedice ale acestor copii ai lui Pandu, vă vor face, fără îndoială, mare plăcere.

Aderând cu persistență la calea virtuții și a înțelepciunii și lăsând în urma sa acești copii, Pandu ne-a părăsit acum șapte ziel. Soția sa Madri, privindu-l pus pe rugul funerar, și gat de a de fi consumat, s-a suit ea însăși pe acesta, și sacrificându-și astfel viața, a plecat cu domnul ei în regiunea rezervată femeilor caste. Îndepliniți acum riturile necesare ce trebuiesc executate pentru beneficiul acestora. Acestea sunt resturile corpurilor lor. Iată-i și pe copiii lor cu mama lor.

Fie ca acestea să fie duse la îndeplinire cu onorurile cuvenite. După terminarea primelor ritualuri în onoarea celor morți, fie ca virtuosurl Pandu, care tot timpul a fost suporterul demnității Kauravilor, să primească prima Șraddha (sapinda-karana – ceremonie funerară) executată pentru a-l instala formal pe acesta printre Pitri- strămoșii ce ajung pe planeta paradisiacă a celor ce au descendenți ce le oferă pomeni.'

"Vaisampayana continuă, 'Asceții împreuncă cu Guhyaka, după ce au spus acestea Kauravilor, au dispărut instantaneu. Și văzându-i pe riși și sidda (persoane perfecte) pur și simplu dispărând asemenea formelor vaporoase ce apar și dispar de pe cer, cetățenii uimiți s-au reîntors la casele lor.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 127

Arderea definitivă a lui Pandu și a lui Madri

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Dhritarashtra spuse, 'O Vidura, organizează, în stilul regal adecvat, ceremoniile funerare ale acelui leu printre regi, care a fost Pandu, și de asemenea ale lui Madri. Spre binele sufletelor lor, donează vite, haine, pietre prețioase și alte feluri de bogății, fiecare primind atât cât cere. Fă de asemenea pregătiri pentru ca și Kunti să execute ultimele ritualuri pentru Madri într-o asemenea manieră ca să o mulțumească.
Și aranjează ca trupul lui Madri să fie înfășurat cu grijă, ca nici soarele și nici vântul să-l poată vedea. Nu te lamenta pentru Pandu, care este fără de păcat. El a fost un rege valoros, ce a lăsat în urma sa cinci fii eroici egali cu cei celești.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Vidura, O Bharata, spunând, 'Așa să fie,' consultându-se cu Bhișma, fixă un loc sacru pentru riturile funerare ale lui Pandu. Preoții familiei, fără să mai piardă timp, au ieșit din oraș, purtând cu ei focul sacru învăpăiat, întreținut cu unt purificat (ghii) și care-l face astfel plăcut mirositor. Apoi prietenii, rudele și aderenții, înfășurându-l în pânză, au acoperit corpul monarhului cu flori de sezon și l-au stropit cu diferite excelente parfumuri.
Și de asemenea au acoperit carul funerar cu ghirlande din belșug. Apoi plasând corpul acoperit al regelui împreună cu cel al reginei sale pe acel excelent catafalc, decorat atât de strălucitor, au aranjat să fie cărat pe umerii oamenilor.

Cu umbrele albe ținute deasupra carului funerar, cu evantaie din părul cozilor de yak și sunetele diferitelor instrumente muzicale, întreaga scenă era strălucitoare și măreață. Sute de oameni au început să distribuie pietre prețioase mulțimii, cu ocazia riturilor funerare ale regelui. În cele din urmă veșminte frumoase, umbrele albe și mari evantaie din părul cozilor de yak au fost aduse pentru marea ceremonie.

Preoții îmbrăcați în alb mergeau în fața procesiunii turnând limbații de unt purificat (de apă și zahăr) peste focul sacru învăpăiat într-un recipient ornamental. Iar Brahmanii, Kshatriya (războinici și administratori), Vaisya (comercianți și agricultori) și Șudra (servitori) cu miile au urmat regele decedat, jelindu-se tare, 'O prinț, unde ai plecat, lăsându-ne în urmă, deznădăjduiți și sărmani pentru totdeauna?'

Iar Bhishma,Vidura și Pandavi de asemenea au plâns tare. În cele din urmă au ajuns într-o pădure romantică de pe malurile Gangelui. Acolo au lăsat jos catafalcul în care se aflau cinstitul prinț cu inimă de leu și soția sa. Apoi au adus apă în multe recipiente de aur; au spălat corpul prințului pe care înainte îl unseseră cu diferite unguente plăcut mirositoare, și-apoi l-au uns din nou cu pastă de santal.
Apoi l-au îmbrăcat cu veșminte albe făcute din pănze indigene. Iar în noua îmbrăcăminte regele părea să fie viu și doar ce adormise pe patul scump.
"După ce toate ceremoniile funerare au fost terminate, în consonanță cu instrucțiunile preoților , Kauravii au dat foc cadavrelor regelui și reginei, punând lotuși, pastă de santal și alte substanțe plăcut mirositoare pe rug.

"Apoi văzând corpurile luând foc, Kausalya a izbucnit, 'O fiule, fiule!' și a căzut lipsită de simțuri la pământ . Și văzând-o căzută , cetățenii și locuitorii provinciilor au început să se lamenteze datorită durerii și afecțiunii pentru regele lor. Iar păsările cerului și animalele câmpului au fost mișcate de plângerile lui Kunti. Bhishma, fiul lui Șantanu, și înțeleptul Vidura, și toți ceilalți, ce se aflau acolo, erau lipsiți de consolare.
"Astfel plângând, Bhishma, Vidura, Dhritarashtra, Pandavii și doamnele Kauravilor au executat ceremonia apei pentru rege. Și după ce toate acestea s-au terminat, oamenii, plini de durere, au început să-i consoleze pe pe fiii îndoliați ai lui Pandu. Iar Pandavii împreună cu prietenii lor au început să doarmă pe pământ. Văzând aceasta Brahmanii și ceilalți cetățeni au renunțat la paturile lor. Bătrâni și tineri, toți cetățenii plângându-i pe fiii regelui Pandu, au petrecut 12 zile în doliu împreună cu Pandavii.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 128

Bhima este otrăvit și ajunge în lumea nagailor

"Vaisampayana spuse, 'Apoi Bhishma (bunicul) și Kunti (mama Pandavilor) împreună cu prietenii lor au celebrat ceremonia de pomenire - Șraddha a monarhului (Pandu) și a oferit Pinda (pomană - măncare consacrată). Și i-au hrănit pe Kauravi și mii de Brahmani cărora de asemenea le-au oferit pietre prețioase și pământ. Apoi cetățenii s-au reîntors în Hastinapur cu fiii lui Pandu, aceștia fiind acum curățați de impuritatea legată de incidentul morții tatălui lor. Și toți au început să plângă după regele dus, ca și cum ar fi fost propria lor rudă.

"După cea a fost celebrată ceremonia Șraddha, așa cum a fost menționat mai înainte, venerabilul Vyasa, văzând toți supușii cufundați în amărăciune, îi spuse într-o zi mamei sale, Satyavati, (bunica Pandavilor) 'Mamă, zilele fericirii noastre s-au dus, iar lor le urmează zile de calamitate. Păcatul începe să crească zi de zi. Lumea a devenit bătrână. Imperiul Kauravilor nu va mai dura mult, datorită stării greșite și a opresiunii. Retrage-te în pădure și devotează contemplării prin Yoga. De aici încolo societatea va fi plină de înșelăciune și greșeală. Buna lucrare va înceta. Nu are rost să fi martora anihilării propriului neam, la această vârstă înaintată.'

"Acceptând vorbele lui Vyasa, Satyavati intră în apartamentele sale și se adresă nurorii ei, spunând, 'O Ambika, am auzit că urmarea activității nepoților tăi, această dinastie Bharata și supușii săi vor pieri. Dacă-mi permiți, aș vrea să mă retrag în pădure cu Kausalya, care este atât de îndurerată datorită pierderii fiului ei.' O rege, spunând acestea, regina, după ce i-a cerut permisiunea și lui Bhishma, a plecat înpădure. Și sosind acolor cu cele două nurori, a început să se angajeze în profundă contemplație și la momentul potrivit, părăsindu-și corpul s-a ridicat la ceruri (întrând în lumile paradisiace ale zeilor Sura, nu în lumea transcendentă, lumea spirituală).

"Vaisampayana continuă, 'Apoi fiii lui Pandu, după ce au trecut prin riturile de purificare prescrise în Vede, au început să fie crescuți în stilul princiar, în casa tatălui lor. Oricând se angajau în joacă cu fiii lui Dhritarashtra, superioritatea puterii lor era remarcată. În viteză, în lovirea obiectelor luate ca țintă, în consumarea mâncării și împrăștierea prafului, Bhimasena îi întrecea pe toți fiii lui Dhritarashtra. Acest fiu al zeului Vântului îi trăgea de păr și îi punea să se lupte între ei, în timp ce râdea. Iar Vrikodara (Bhima-sena) îi înfrângea ușor pe cei 101 de copii de mare energie, ca și cum ar fi fost unul, nu 101.
Cel de-al doilea Pandava (Bhima-sena) obișnuia să-i apuce de păr, și doborându-i, îi târa pe pământ. Și astfel unii se rănea la genuchi, alții la cap iar alții la umeri. Acel tânăr apuca uneori zece dintre ei, îi cufunda în apă și-i ținea acolo, până erau aproape morți. Când fiii lui Dhritarashtra se suiau într-un copac pentru a culege fructe, Bhima-sena obișnuia să scuture acel copac, lovindu-l cu piciorul, astfel că pe jos cădeau fructele dar și culegătorii. De fapt acei prinți nu se puteau compara cu Bhima-sena în luptă, viteză sau îndemânare. Lui Bhima îi plăcea să-și afișeze puterea, chinuindu-i astfel în copilărie, dar nu datorită răutății.

"Văzând aceste minunate demonstrații ale puterii lui Bhima, puternicul Duryodhan, fiul cel mare al lui Dhritarashtra, a început să conceapă lucruri ostile aceastuia. Iar răul și nedreptul Duryodhan, din ignoranță și ambiție, s-a pregătit pentru un act păcătos. S-a gândit, 'Nimeni nu se poate compara cu Bhima, cel de-al doilea fiu al lui Pandu, din punct de vederea al puteri și îndemânării. Trebuie să-l distrug printr-un artificiu. Bhima poate să învingă 100 dintre noi în luptă. De aceea atunci când va adormi în grădină, îl voi arunca în Gange. După aceea , închizându-i pe fratele său mai mare Yudhishthir și pe fratele său mai tânăr Argiuna, voi domni ca singur rege, fară a fi deranjat.'

Hotărându-se astfel, răul Duryodhan pândea tot timpul oportunitatea de a-l răni pe Bhima. Și, O Bharata, în cele din urmă într-un loc frumos numit Pramana-koti de pe malurile Gangelui, a construit un palat decorat cu draperii și alte lucruri bogate. El a construit acest palat pentru sporturi în apă, pe care l-a umplut cu tot felul de lucruri pentru amuzament și mâncare la alegere. Steaguri vesele fluturau pe acoperișul castelului.

Njumele casei era 'Casa sporturilor de apă.' Bucătari pricepuți au preparat diferite tipuri de mâncare. Când totul a fost gata, ofițerii l-au înștințat pe Duryodhan. Apoi rău intenționatul prinț le spuse Pandavilor, 'Haideți să mergem pe malurile Gangelui, care este binecuvântat cu copaci și încoronat cu flori și să facem sport în apă.' Iar după ce Yudhishthir a fost de acord, fii lui Dhritarashtra, luându-i pe Pandavi cu ei, s-au urcat pe elefanți de mare mărime crescuți la țară și în care asemenea orașelor și au părăsit metropola.

"Ajungând în acel loc, prinții le-a dat liber la însoțitori și contemplând frumusețea grădinilor și crângurilor, au intrat în palat, asemenea leilor ce intră în grotele munților. Intrând au văzut că arhitecții au placat cu generozitate pereții și tavanele, iar vopsitorii le-au pictat frumos. Ferestrele arătau grațioase iar fântânile artificiale erau splendide. Ici colo erau lacuri cu apă translucidă în care înfloreau lotuși. Malurile le erau acoperite de diferite flori, ale căror miresme umpleau atmosfera.
Kauravii și Pandavii s-au așezat și au început să se bucure de lucrurile ce le fuseseră puse la dispoziție. Au început să se angajeze în jocuri și să se hrănească unul pe altul. Între timp răul Duryodhan a amestecat o otravă puternică cu mâncare, cu intenția de a scăpa de Bhima. Acel tânăr rău, care avea nectar pe limbă, și o lamă de cuțit în inimă, s-a ridicat și în cele din urmă l-a hrănit într-o manieră prietenească pe Bhima în mare măsură cu mâncarea otrăvită și socotindu-se norocos că a conceput sfârșitul acestuia, era foarte bucuros în inima sa.

Fiii lui Dhritarashtra și ai lui Pandu au început apoi să se bucure de jocurile în apă. După ce au terminat, s-au îmbrăcat în haine albe și s-au decorat cu diferite ornamente. Către seară fiind obosiți au fost înclinați să se odihnească în casa plăcerii, care aparținea grădinii. După ce i-a făcut pe ceilalți tineri să facă exerciții în apă, puternicul, cel de-al doilea Pandav, era deosebit de obosit. Astfel, la ieșirea din apă, s-a întins pe pământ; era foarte obosit și sub influența otrăvii.

Aerul răcoros făcea ca otrava să se răspândească în întregul corp, așa că brusc și-a pierdut toate simțurile. Văzând acesta Duryodhana l-a legat cu corzi din plante și l-a aruncat în apă. Fiul lipsit de simțuri al lui Pandu s-a cufundat, până a ajuns în regatul Naga, al șerpilor mistici. Naga, fiind dotați cu colți ce conțineau venin virulent, l-au mușcat cu miile. Otrava vegetală din sângele fiului zeului Vântului a fost neutralizată de otrava șerpilor. Șerpii îl mușcaseră peste tot, cu excepția pieptului, a cărui piele era atât de tare, că nu a putut fi penetrată de colții acestora.
"Revenindu-și în simțuri, fiul lui Kunti și-a rupt legăturile și a început să-i împingă pe șerpi jos în pământ.

Unul dintre cei rămași, ce a fugit pentru a-și salva viața, s-a dus la regele lor Vasuki și i-a spus, 'O rege al șerpilor, un cufundat în apă, legat cu corzi de plante; probabil ca a băut otravă, pentru că atunci când a căzut printre noi, era insensibil. Dar când am început să-l mușcăm, și-a revenit în simțuri și după ce și-a rupt legăturile, a început să ne ucidă. O rog pe Maiestatea Voastră să întrebe cine este.'

"Apoi Vasuki, urmând rugăciunile nagailor inferiori s-a dus în acel loc și l-a văzut pe Bhima-sena. Printre nagai se afla și Aryaka, ce era bunicul tatălui lui Kunti (mama lui Bhima). Domnul nagailor văzându-și ruda, l-a îmbrățișat. Apoi Vasuki, ascultând totul, a fost mulțumit de Bhima și i-a spus lui Aryaka cu satisfacție, 'Cum îl putem mulțumi? Dați-i bani și pietre prețioase din belșug."

"Auzind cuvintele lui Vasuki, Aryaka spuse, 'O rege al nagailor, dacă Maiestatea Voastră este satisfăcută de el, îi ajunge, el nu are nevoie de avere. Permită-i să bea din rasa-kunda (recipientele cu nectar) și astfel să obțină o putere nemăsurabilă. În fiecare din aceste recipiente se află puterea a 1000 de elefanți. Lasă ca acest prinț să bea atât cât poate.'
"Regele nagailor și-a dat acordul și nagaii au început riturile auspicioase. Apoi purificându-se cu grijă, Bhima-sena cu fața către est a început să bea nectar. Dintr-o singură suflare a băut un întreg recipient și în acest fel a golit opt recipiente, unul după altul, până când s-a umplut. În cele din urmă nagaii i-au pregătit un pat excelent, pe care s-a așezat relaxat.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 129

Duryodhan încearcă din nou să-l otrăvească pe Bhima-sena

"Vaisampayana spuse, 'Între timp Kauravii și Pandavii, după ce s-au jucat acolo, au plecat fără Bhima, la Hastinapur, unii pe cai, unii pe elefanți, în timp ce alții au preferat carele sau alte mijloace. Iar pe drum își spuneau unii altora, 'Poate că Bhima a plecat înaintea noastră.' Iar nemernicul Duryodhan se bucura în inima sa că Bhima lipsea, și a intrat în oraș cu frații săi plin de bucurie.
"Virtuosul Yudhishthir, nefiind obișnuit cu viciul sau rătatea, îi privea pe ceilalți ca fiind la fel onești ca el. Cel mai în vârstă fiu al Prithei, umplut de dragostea fraternă, după ce s-a plecat în fața ei, îi spuse, 'O mamă, a sosit și Bhima? O bună mamă, nu-l găsesc nicăieri. Unde poate să fi plecat? L-am căutat mult timp peste tot, în grădini și în frumoasele păduri, dar nu e nicăieri. În cele din urmă am crezut că eroicul Bhima a plecat înaintea noastră. O ilustră doamnă, am venit aici în mare anxietate. Sosit aici, unde să fi plecat? L-ai trimis undeva? O spune-mi, sunt plin de îndoieli în ceea ce-l privește pe puternicul Bhima. Va fi adormit și de aceea nu a venit. Cred că altceva nu poate fi.'

"Auzind aceste cuvinte ale inteligentului Yudhishthir, Kunti țipă, și alarmată spuse, 'Dragă fiule, nu l-am văzut pe Bhima; n-a venit la mine. Du-te înapoi repede și caută-l împreună cu frații tăi.'
"Spunând acestea, cu durere, fiului ei mai în vârstă, în chemă pe Vidura și-i spuse, 'O ilustrule Kshattri, Bhima-sena lipsește! Unde să fi plecat? Ceilalți frați au sosit cu toții din grădini, numai Bhima nu a venit! Duryodhan nu îl place. Kauravul e pervers, rău, josnic și imprudent. În mod deschis își dorește tronul. Mi-e teamă ca într-un acces de furie să nu-mi fi ucis copilul drag. Aceasta mă doare și într-adevăr îmi arde inima.'

"Vidura replică, 'Binecuvântată doamnă, nu voribi așa! Protejează-ți copiii cu grijă. Dacă răul Duryodhan va fi acuzat, el ți-ar putea ucide și fiii care ți-au rămas. Marele înțelept a spus că fiii tăi vor trăi o viață lungă. De aceea să fi sigură că Bhima se va reîntoarce și-ți va bucura inima.'
"Vaisampayana continuă, 'Înțeleptul Vidura, spunând acestea lui Kunti, se reîntoarse în lăcașul său, în timp ce Kunti, în mare anxietate, continuă să rămână acasă împreună cu copiii ei.

"Între timp, Bhima-sena sculat din somn în cea de-a opta zi, se simți peste măsură de puternic, datorită nectarului pe care-l digerase. Văzându-l că s-a trezit, Nagaii au început să-l consoleze și să-l înveselească, spunând, 'O tu, cu brațe puternice, puterea licoarei pe care ai băut-o îți va da puterea a 10000 de elefanți! Nimeni nu va fi în stare să te învingă în luptă. O zimbru al dinastiei Kuru, îmbăiază-te în această apă sacră și auspicioasă și reîntoarce-te acasă. Datorită ție frații tăi nu-și găsesc liniștea.'
"Apoi Bhima s-a purificat făcând baie în acele ape și s-a îmbrăcat în veșminte albe, purtând ghirlande de flori de aceeași nuanță; a mâncat paramann (orez și budincă cu zahăr) pe care i-o oferiseră Nagaii. Apoi opresorul tuturor dușmanilor, împodobit cu ornamente celeste, a primit adorațiile și binecuvântările nagailor, și salutându-i înapoi, s-a ridicat din regiunile adâncului. Trăgându-l pe Pandavul cu ochi asemenea lotusului de sub ape, Nagaii l-au pus în aceleași grădină în care se jucase, și au dispărut brusc din fața sa.

"Puternicul Bhima-sena, ajuns la suprafața pământului, alergă cu viteză pentru a ajunge la mama sa. Și plecându-se în cele din urmă în fața ei și a fratelui mai mare și mirosind capetele fraților săi mai mici, acel opresor al dușmanilor a fost la rândul său îmbrățișat de mama sa și fiecare dintre acei zimbrii printre oameni. Afecțioși unul cu altul, aceștia au exclamat în mod repetat, 'Ce mare ne este bucuria astăzi, o ce bucurie!'

'Apoi Bhima, dotat cu mare putere și îndemânare, a relatat fraților săi totul despre răutatea lui Duryodhan și despre incidentele norocoase și nenorocoase ce i se întâmplaseră în lumea Nagailor (Șerpi mistici). La care Yudhishthir spuse, 'Să nu spui nimic despre aceste lucruri. Nimănui să nu-i spui ce s-a întâmplat. Începând de astăzi, cu toții să avem grijă unul de altul.' Fiind astfel atenționați de dreptul Yudhishthir, cu toții, inclusiv Yudhishthir, au devenit foarte vigilenți începând cu acea zi. Și la cea mai mică neglijență ce a avut loc din partea fiilor lui Kunti, Vidura le-a oferit în mod constant sfatul lui înțelept.

"La ceva timp după aceasta, Duryodhan a amestecat din nou otravă proaspătă, virulentă și deosbit de mortală în mâncarea lui Bhima. Dar Yuyutsu (frate al lui Duryodhan, fiul lui Dhritarashtra cu o soția Vaișya), mișcat de prietenia sa cu Pandavii, i-a informat despre aceasta. Vrikodara, totuși, a înghițit-o fără să ezite și a digerat-o complet. Și, deși virulentă, otrava nu a avut nici un efect asupra lui Bhima.
"Când acea otravă puternică, menită să-l distrugă pe Bhima a lipsit să-și facă efectul, Duryodhan. Karna Și Sakuni, fără să renunțe la planurile lor mârșave, au recurs la numeroase alte stratageme pentru a-i ucide pe Pandavi. Și deși toate aceste stratgeme erau pe deplin cunoscute de Pandavi, conform sfatului lui Vidura, aceștia nu au arătat nici urmă de indignare.

"Între timp regele (Dhritarashtra), privindu-i pe prinții Kuru petrecându-și timpul fără să învețe ceva și devenind din ce în ce mai năstrujnici, l-a numit pe Gautama ca profesor și i-a trimis la acesta pentru a primi instrucțiuni. Născut pe o grămadă de buruieni, Gautama (numit și Kripa) era foarte priceput în Vede iar prinții Kuru au început să învețe sub îndrumarea sa folosirea armelor.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 130

Kripa și Kripi fii lui Gautama
Kripa eminent profesor al științei armelor

"Janamejaya spuse, 'O Brahmane, s-ar potrivi să relatezi totul despre nașterea lui. Cum a apărut dintr-o grămadă de buruieni? Și de unde și-a obținut armele?'
"Vaisampayana spuse, 'O rege, mărețul înțelept Gautama a avut un fiu pe nume Saradwat. Acest fiu Saradwat s-a născut cu săgeți (în mână). O opresor al dușmanilor, fiul lui Gautama a demonstrat o deosebită aptitudine pentru studiul științei armelor, dar nici o înclinație spre alte științe. Saradwat și-a obținut armele prin acele austerități prin care brahmanii în anii de studenție obțin știința Vedică.

Gautama (fiul lui Gotama) prin aptitudinea sa pentru știința armelor și prin austeritățile sale, l-a determinat pe însuși Indra să-i fie foarte teamă de el. Apoi, o tu cel din neamul Kauravilor, șeful zeilor Sura au chemat-o pe domnișoara celestă Geanapadi și a trimis-o la Gautama, spunând, 'Fă tot ce-ți stă în putere pentru a deranja austeritățile lui Gautama.' Făcându-și apariția în încântătorul azil al lui Saradwat, domnișoara a început să-l tenteze pe ascetul echipat cu arc și săgeți. Privind acea Apsara (domnișoară de companie celesta), ce avea o figură și frumusețe fără rival pe pământ, singură în acele păduri și îmbrăcată cu o singură bucată de pânză, ochii lui Saradwat s-au mărit de plăcere.

La vederea domnișoarei, arcul și săgețile i-au căzut din mână iar corpul i s-a scuturat de emoție; dar posedând tărie de caracter și putere mentală, înțeleptul a reușit să aibă destulă răbdare și să reziste tentaței. Totuși datorită agitației mentale, brusc a pierdut o parte din fluidul său vital. Lăsând în urmă arcul, săgețile și piele de cerb, pe care stătea, el a plecat, fugind de Apsara.
Fluidul său vital însă a căzut pe o grămadă de buruieni și a fost divizat; astfel au apărut doi copii ce erau gemeni.

"Și s-a întâmplat ca un soldat ce îl însoțea pe regele Șantanu, la vânătoare în păduri, a dat peste acești gemeni. Văzând arcul, săgețile și pielea de cerb pe sol, s-a gândit că acei copii trebuie să fie ai vreunui brahman cunoscător al științei armelor. Astfel s-a decis să ia copiii cu arcul și săgețile și să le arate regelui.
Privindu-i regele a fost mișcat și din milă a spus, 'Fie ca aceștia să fie copiii mei,' și i-a adus în palatul său. Apoi acel primul dintre oameni, Șantanu, fiul lui Pratipa aducându-i pe cei doi gemeni ai lui Gautama în casa sa, a executat pentru aceștia ritualuri conform Datoriei Prescrise (Dharma). Și a început să-i crească numindu-i Kripa și Kripi, aluzie la faptul că i-a luat datorită milei (Kripa).

Fiul lui Gotama, după ce și-a părăsit azilul anterior, și-a continuat studiul științei armelor cu toată seriozitatea. Datorită puterii sale mistice a realizat că fiul și fica sa se aflau în palatul lui Șantanu. După aceea s-a dus la monarh și și-a prezentat linia genealogică. Apoi l-a învățat pe Kripa cele patru ramuri ale științei armelor, și diferite alte ramuri ale cunoașterii, incluzând toate misterele lor și detaliile secrete. În scurt timp Kripa a devenit un eminent profesor al științei armelor. Iar suta de fii ai lui Dhritarashtra și Pandavii împreună cu Yadavii, Vrishni, și mulți alți prinți din diferite țări, au început să primească lecții de la el.'"

Mahabharata Cartea 1.
Sambhava din Adi parva 131

Nașterea lui Drona fiul lui Bharadwagi,
Drona se căsătorește cu Kripi, care-l naște pe Aswatthaman
Drona obține armele celeste ale lui Ram (Geamadagnya)
Drona pleacă spre orașul prietenului său Drupada

"Vaisampayana spuse, 'Dorind să le dea nepoților săi o educație superioară, Bhishma căuta un profesor energetic și un bun cunoscător al știnței armelor. El l-a ales pe inteligentul Drona, fiul lui Bharadwagi, cunoscător al Vedelor ca instructor al prinților Kuru, considerând că nimeni nu avea o mai mare inteligență, ar fi fost mai ilustru, un maistru perfect al științei armelor, nimeni nu ar avea nu ar avea o putere asemenea zeilor, cum avea acesta.
Fiind mulțumit de recepția ce i-a fost făcută de mărețul Bhishma, acel, cel mai de seamă dintre oamenii pricepuți în știința armelor, ilustrul Drona, faimos în lumea largă, i-a acceptat pe prinți ca discipolii săi. Iar Drona i-a învățat pe aceștia toate ramurile științei armelor: Astfel în scurt timp atât Kauravii cât și Pandavii, dotați cu o putere fără de măsure, au devenit maeștrii în mânuirea armelor.'

"Janamejaya întrebă, 'O Brahmane, cum s-a născut Drona? Cum și de unde și-a dobândit armele? Cum și de ce a venit la Kauravi? Al cui fiu a fost, de a fost dotat cu o asemenea energie? Și cum s-a născut fiul său Aswatthaman, cel mai de seamă dintre cei pricepuți în arme? Aș dori să aud toate acestea! Te rog recită-le în detaliu.'

"Vaisampayana spuse, 'La izvoarele Gangelui a trăit de mult un mare înțelept, pe nume Bharadwagi, respectând continu cele mai rigide jurăminte. Într-o zi, intenționând să celebreze  sacrifiul focului Agnihotra, s-a dus împreună cu mulțu alți riși la Gange pentru a executa spălarea rituală. Sosit pe malul râului a văzut-o pe însăși Ghritaci, acea Apsara dotată cu tinerțe și frumusețe, care sosise acolo cu puțin înainte.
Cu o expresie de mândrie pe chip, amestecată cu o atitudine voluptoasă și nepăstoare, domnișoara a ieșit din apă, după terminarea propriei spălări rituale. Și în timp ce pășea ușor pe țărm, îmbrăcămintea i s-a desfăcut în dezordine. Văzând-o în această situație, înțeleptul a fost lovit de dorința arzătoare și în următorul moment fluidul vital a izbucnit ca urmare a violenței emoției sale. Rishi a cules-o imediat într-un recipient numit drona.
Și, o rege, Drona a ieșit din acel fluid păstrat în recipient de câtre înțeleptul Bharadwagi Iar copilul născut în felul acesta a studiat Vedele și ramurile lor. Între timp Bharadwagi i-a comunicat ilustrului Agniveșa, știința despre arma numită Agneya. O cel mai de seamă din dinastia Bharata, riși (Agniveșa) ieșid din foc i-a comunit știința despre acea armă măreață lui Drona fiul preceptorului său.

"De asemenea să știi că a existat un rege pe nume Prișata care a fost un bun prieten al lui Bharadwagi. Iar Prishata a avut un fiu pe nume Drupada. Iar acel zimbru printre Kshatriya, Drupada, obișnuia să vină în fiecare zi în hermitajul lui Bharadwagi pentru a se juca și a studia cu Drona. O monarh, când Prishata a murit, Drupada a devenit regele Pancealilor din nord.

Cam în aceeași perioadă ilustrul Bharadwagi s-a urcat de asemenea la ceruri (în lumile paradisiace celeste). Drona a continuat să rezideze în hermitajul tatălui său, fiind devotat austerităților ascetice. Devenind un bun cunoscător al Vedelor și ramurilor lor și arzându-și toate păcatele prin ascetismul său, Drona, ascultând instrucțiunile tatălui său și împins de dorință, s-a căsătorit cu Kripi, fata lui Saradwat, care fiind mereu angajată în acte virtuoase, sacrificiul Agnihotra și cele mai austere penitențe, a obținut un fiu pe nume Aswatthaman.

Și de îndată ce s-a născut, Aswatthaman a nechezat asemenea armăsarului (celest) Uceaih-șrava și o voce din ceruri a spus, 'Vocea acestui copil, asemenea nechezatului unui cal, a fost auzită pretudindeni. De aceea acest copil va fi cunoscut sub numele de Aswatthaman, (cel cu voce de cal). Fiul lui Bharadwagi (Drona) a fost deosebit de încântat că a obținut un acel fiu. Continuând să rezideze în acel hermitaj, el s-a devotat studiului științei armelor.

"O rege, cam atunci Drona a auzit că ilustrul brahman Geamadagnya, acel distrugător al dușmanilor, cel mai de seamă dintre purtătorii de arme, versat în tot felul de științe, și-a exprimat dorința de a-și da toate armele brahmanilor. Auzid despre știința armelor, posedată de Ram (Geamadagnya) și de asemenea despre armele sale celeste, Drona și-a pus inima în ele și de asemenea în cunoașterea pe care Ram o poseda.

Apoi Drona cel cu brațe puternice, dotat cu mari virtuți ascetice, însoțit de discipoli, ce erau cu toții devotați jurămintelor austerităților ascetice, au plecat spre munții Mahendra. Sosiți în Mahendra, fiul lui Bharadwagi l-a privit pe pe fiul lui Bhrigu, Ram (Geamadagnya), exterminatorul dușmanilor, dotat cu mare răbdare și având mintea pe deplin sub control. Apoi, apropiindu-se cu discipolii săi de acel bastion al neamului lui Bhrigu, Drona, după ce și-a spus numele, i-a spus despre linia sa genealogică ce vine de la Anghira.

Apoi atingând pământul cu capul, a venerat picioarele lui Ram. Și contemplând intenția ilustrului fiu al lui Geamadagni de a se retrage în păduri, după ce a dat de pomană toată averea sa, Drona spuse, 'Să știi că provin din Bharadwagi, dar nu din pântecul vreunei femei! Sunt un Brahman cu o naștere înaltă, pe nume Drona, și am venit la tine din dorința de a obține averea ta.'
"Auzindu-l, acel ilustru măcinător al clasei războinicilor - Kshatriya a replicat, „Ești binevenit, o cel mai de seamă dintre cei regenerați! Vorbește-mi despre dorințele tale“. Fiind astfel adresat de către Ram, fiul lui Bharadwagi (Drona) replică, 'O tu, cel ce urmează o multitudine de jurăminte, sunt un candidat al averii tale eterne.'

'O tu, cel are avere ascetică, replică Ram, 'Aurul meu, și orice altă averea am mai avut, le-am dat brahmanilor! De asemenea acest pământ, până la marginea mării, acoperit de sate și orașe, ca de o ghirlandă de flori, l-am dat lui Kașyapa. Ceea ce am e numai corpul meu și diferitele arme prețioase. Sunt pregătit să-ți dau, fie corpul meu, fie armele mele. Spune ce vrei și am să-ți dau! Spune repede!'
"Drona răspunse, O fiu al lui Bhrigu, se cuvine să-mi dai toate armele tale împreună cu misterele de a le declanșa și de a le opri.'
"Spunând, 'Așa să fie,' fiul lui Bhrigu i-a dat toate armele sale lui Drona, și într-adevăr întreaga știință a armelor, cu regulile și misterele ei. Acceptându-le și gândindu-se recompensat din belșug, acel brahman, bucuros în inima sa, a plecat (mai târziu) către (orașul) prietenului său Drupada.'"