Soba ce foloseste 80% mai putin lemn si nu scoate fum

Esti in minoritate, doar 30% suntem aia care mai folosim cuvinte ca "eficienta", treci in linie!  

eficienta financiara, poate asta e explicatia.

 bbogdanmircea, on 23 octombrie 2016 - 21:32, said:

a trecut ceva timp de la postare, dar e inca iarna, asa ca ...

am sunat in ianuarie la ariadne, am vorbit cu un domn inginer nu despre principiul de functionare, ci despre o nevoie concreta (a mea): suprafata cca 50 mp (salon/sufragerie si bucatarie, spatiu deschis - mare greseala), inalttime cca 2.70-2,80, izolati numai peretii, termopane, incalzire in prezent cu 2 sobe de teracota: 1 soba mare in salon (1 soba si jumatate, mai exact) si 1 soba de gatit in bucatarie. Cum lemnele de foc sunt rare si din ce in ce mai scumpe, ma gandesc la variante alternative (sau nu) pentru iarna viitoare

Ce mi-a spus dl inginer cu care am vorbit, pe baza info de mai sus: soba recomandata ar fi cea de 12kw, functioneaza cu lemn (max 20% brichete, dar asta pentru ca am intrebat eu), consum 30kg/zi (tot asa, intrebarea mea, am insistat pentru un raspuns orientativ, macar - nu am specificat cam cate grade sa am in casa, dar ceva decent, nu 30 de grade, as spera la un 23), se racordeaza la hornul casei . Posibil sa scoata pana in toamna 2016 si sobe pe peleti.

O sa fac un test intr-o zi mai rece, dar nu geroasa, sa vad cat lemn consum cu soba din salon, 24h, acel spatiu deschis - tind sa cred ca nu ajung la 30kg.

Sunt un pic confuza , o sa mai citesc si ce alte discutii mai sunt pe aici, inclusiv despre sobele de teracota, pentru ca se pare ca asta a mea nu ar fi chiar bine gandita, ceva cu fumurile.

Cam asta ar fi, astept cu interes  parerile voastre,

zi frumoasa sa avem ,

irina

Edited by irina2014, 10 February 2017 - 15:28.

Buna,

Eu am un living de 42, + bucatarie 12 + o camera de 20 la care usa e tot timpul deschisa. Incalzirea o am pe centrala cu gaz in principiu, dar iarna aceasta am dat jos teracota inutila din living si am instalat de test in prima faza o soba tip semineu, de 9 Kw relativ ieftina (600 ron, ulteriod doresc sa instalez un semineu adevarat). Este important sa retii ca eu nu fac foc 24/24 si o folosesc doar cand afara este foarte rece, pentru placerea de a vedea focul. Indirect ridic si temperatura in living (inaltimea camerei 2.75m).  Lemn de foc am folosit fag 100% cu umezeala destul de ridicata, uscat doar in casa pe parcusrsul a 3-4 zile (prin rotatie). Am si brichete de aprox. 1.5 Kg.
Am experimentat destul de multe combinatii si moduri de a controla arederea, cateva concluzii mai jos.
- Primul foc este cu soba plina, lemnele stivuite pe randuri cu distanta de aprox. 5-10 mm, intre ele, cam 3 buc/rand.Mai groase jos si mai subtiri in partea de sus. Aprinderea este sus si focul arde de sus in jos. Durata este de aprox 3.5 ore cu o medie de 1 Kg/ora intensitate de ardere medie (sa nu urce flacara pe horn). Este etapa in care practic se ridica temperatura in camera cel mai mult, chiar si in ritmul asta in anumite pozitii ai disconfort de la caldura prea ridicata in zona sobei.
-Ulterior arderii primare, dupa ce se reduce cantitatea de jar, introduc in functie de necesitati (sa mentin doar temperatura) ori cate o bricheta or incarcare partiala cu lemne .
-O bricheta asigura o mentinere a temperaturii ok, pentru 1-1.5 ore, ardere lenta, dar degaja suficienta caldura pentru a mentine spatiul incalzit (centrala pe gaz nu mai porneste deloc), ajung lejer la 23-24C in living, uniform in tot spatiul. Buacatarie aprox 22C, camera alaturata 22C. Restul depinde si de cat de buna e izolatia casei si cum/pe unde se pierde caldura. Eu am un singur perete exterior izolat(spatele casei), fata casei, inca nu este
- Lemnul de fag la realimentare este incarcat in jurul jarului tras pe gratar, construit tot in forma de turn, 2 pe rand de data asta. Groase jos, cu umiditate mai mare, substiri sus, ultimul strat fiind uscat foarte bine si subtire, astfel incat flacara ce urca pe mijlocul turnului de la jar, sa aprinda cat mai repede partea superioara. Astfel gazele ridicate prin uscare ard in partea superioara inainte sa iasa pe horn si ofera acel beneficiu al randamentului mai ridicat. Obtin un efect similar brichetelor, dar cu cantitate de lemn nitel mai mare, aprox 2.5 Kg pentru 1.5-2 ore de caldura(asa ca medie).

Ca si nota, pot sa spun ca de exemplu adaugarea a doua brichete duce la o ardere mai intensiva, dar ca si timp nu castigi mare lucru, arderea se produce tot in aprox 1 ora si raman cam 30 min. cu jar.  La sobele noi, mai moderne este importanta arderea in partea superioara  pentru a te bucura de acel randament. Lemnul trebuie sa fie uscat. Arderea cu temepratura scazuta nu produce acea gazeificare a lemnului si fumul gros iese pe horn ca la orice soba daca nu respecti cateva reguli. Alt lucru de retinut este ca sobele nu mentin caldura similar unei teracote, iar daca ai nevoie de fox continuu, atunci un semnineu ar fi mai recomandat(automia nitel mai mare).
Pentru siguranta in cazul brichetelor poti calcula o medie de 2Kg/ora ceea ce inseamna aprox 48 Kg /24 ore, ori aprox. 100 Kg la doua zile. In cazul lemului este mai greu de calculat deoarece difera densitatea in functie de esenta si umiditate, dar poate sunt alti colegi de forum cu experienta mai multa si te pot ajuta.
Eu pe 100Kg brichete dau intre 80-90 Lei aici in zona (Mures), dar la regimul meu ma tin 2-3 saptamani. In cazul tau cred ca vei iesi destul de scump...
Nu uita, ca randamentul dat de ei este in conditii ideale si cred ca nu gresesc daca asum ca  discuta de o singura incarcare,  cu ardere completa.

Sper sa te ajute si bafta inluarea deciziei...

Edited by dakota, 10 February 2017 - 19:55.

Alt lucru de retinut este ca sobele nu mentin caldura similar unei teracote, iar daca ai nevoie de fox continuu, atunci un semnineu ar fi mai recomandat(automia nitel mai mare).

exact la asta ma gandeam si eu! Da, cam am nevoie de flux continuu, e camera principala a casei.

Spune-mi, te rog, de ce recomanzi semineul, in detrimentul sobei de teracota? (cred ca asta a mea nu e un model de eficienta - vreau sa ma lamuresc cumva daca e in clopote, sau nu)

Multumesc pentru explicatia detaliata, chiar imi e de folos

Buna,

O teracota inmagazineaza o parte din caldura si o cedeaza in timp. Sobele si semineele in schimba au un transfer mult mai mare de caldura directa spre spatiul inconsjurator. Acest lucru poate creea disconfort. O teracota are nevoie de timp pentru a ajunge la o temperatura in care caldura transferata in spatiul unei camere sa se faca simtita. La o soba efectul se simte imediat, dar si racire sobei este mai accentuata. Acest lucru duce la variatii de temperatura destul de mari si e nevoie sa gasesti acel punct de ardere care sa ofere un echilibru intre caldura degajata in camera, cantitatea de lemn arsa si confort. Acest lucru determna pe multi sa spuna ca o soba "nu tine caldura" cand de fapt ei resimt imediat o a racire in spatiu nu din cauza ca soba nu mai da caldura cin din cauza ca peretii exteriori ai acesteia nu mai degajeaza caldura la o temperatura ridicata (de ex unele suprafete pot sa ajunge la 200C). La o teracota, incisa acest efect, de a degaja caldura la temperatura ridicata dureaza mai mult, ea fiind inmagazinata in placile ceramice si samota interiorara.

In ce priveste semineele, construite corect, ele cumva imbina aceste doua lucruri. Un semineu bine construit, are radiatie directa destul de redusa (se face doar prin sticla acestuia), dar la o temperatura ridicata. Asta ne da acea moleseala placuta si placerea de a sta in fata semineului. Incalzirea spatiului ambiant in schimb, este efectuata de aerul rece ce intra in partea inferioara, este incalzit si pe urma evacuat prin grilajele hotei in partea superioara, la o temperatura destul de inalta (poate ajunge 250C). Aerul fierbinte se raceste incet si incepe sa coboare spre parte inferioara a spatiului. Astfel nu suntem expusi direct la acele temperaturi ridicate , ca in cazul unei sobe clasice. La fel, elementele constructive din jurul semineului, construite parte din samota, caramizi, ciment, etc, acumuleaza o parte din caldura radiata in interiorul hotei pe care o vor ceda in mediul ambiental pe o perioada mai lunga de timp.

Nu in ultimul rand, un semineu in general are camera de ardere mai mare decat sobele, ceea ce permite incarcarea unei cantitati mai mari de lemn. Daca arderea se face de sus in jos (vezi filmuletul de pe pagina precedenta a forumului), se poate ajunge si la o autonomie de 4-5 ore, cu o temperatura relativ constanta in mediul respectiv, urmata de o alta perioada in care cadlura acumulata in constructie este cedata progresiv. Uneori, acest lucru poate asigura pierderile de caldura prin pereti, geamuri,tavan daca discutam despre o casa izolata corespunzator. Exista metode de a calcula aceste pierderi dincolo de zona empirica si de a dimensiona corect necesitatea calorica pentru un spatiu ce trebuie incalzit.
Pentru asta exista insa specialistii la care multe firme din pacate nu apeleaza, preferand sa dimesnioneze instalatiile dupa niste reguli generale care functioneaza la modul general, dar care in anumite situatii duc la acele "exceptii" de nemultumire a beneficiarilor. O instalatie de incalzire dimensionata corect rezolva problema indiferent de tehnologia prin care este aplicata, diferenta fiind doar de costuri. Astfel nu conteaza daca incalzirea este pe gaz, calorifere de un tip sau altul, centrala pe lemn, gaz, etc. Implementate corect luand in calcul randamentele si factorii care influneteaza pierderile de caldura dintr-un spatiu, toate ar trebui sa duca la acelasi rezultat.

@Dakota

excelent, multumesc frumos pentru explicatia detaliata!

Am urmarit clipul cu focul facut de sus, de cateva zile numai asa fac , mi-a reusit din prima!

 dakota, on 12 februarie 2017 - 16:44, said:

In completarea celor aduse de d-ta in discutie se poate citi aici: https://forum.softpe...4#entry16296256

 dakota, on 12 februarie 2017 - 16:44, said:

Sunt absolut deacord.. Insa, ceea ce am recomandat mai sus de a se studia (acel link), eu in literatura de specialitate in limba romana nu am gasit..  In acest context e de inteles de ce foarte multi ingineri de termice nu abordeaza corect problema.. pur si simplu le lipseste modelul matematic si cadrul legal.. (Teoria), iar fara Teorie Practica e oarba..

 kpk1, on 10 noiembrie 2016 - 14:02, said:

Kpk, titulul este unul corect zic eu.
Sa nu uitam ca acest domeniu (al sobelor in general, si al utilizarii lor), este foarte putin cunoscut in Romania.
Ca urmare, comparand cu o utilizare "din batrani" a sobelor de teracota vs una racheta, vom obtine diferenta de 80% de care se discuta.

Sa nu uitam, in Romania, utilizarea unei sobe de teracota arata cam asa:
- se curata focarul de cenusa
- se face un foc mic pentru patul de jar
- se adauga lemne din ce in ce mai groase (de preferabil si ude/verzi)
- se adauga carbuni "pentru intretinerea focului"  (de preferabil si acestia tot uzi).

Ajungi sa petreci cateva ore pe langa soba, cu un foc mocnit si randament scazut.

Comparativ cu soba racheta ce arde intensiv datorita fractiei mici de combustibil ce o admite, este si normal ca cea mentionata anterior sa aiba un randament mai scazut.

Acum insa, daca luam ca si exemplu o soba (fie ea si usoara, din teracota), dar cu focar cu dubla combustie si utilizarea corespunzatoare (adica lemne uscate si aprindere superioara), se cam duce "de vale" eficienta sobei racheta in comparatie cu aceasta.

P.S. Ca idee spune-i cuiva ca incalzesti casa cu agent termic la 30*C si vezi ca raspuns iti da

 cheluakame, on 13 februarie 2017 - 23:06, said:

Buna dimineata ,

confirm, cam asa se face . Nu am pus niciodata lemne verzi, in ciuda sfaturilor: "2 uscate, 1 verde, ca tine mai mult". De saptamana trecuta fac focul cu aprindere de sus , am scapat si de ghemotoacele de hartie.

Voi izola si podul cu vata bazaltica si sper ca iarna urmatoare sa fie mai bine, desi problema lemnelor de foc va fi din ce in ce mai acuta, motiv pentru care tocmai testez zilele astea niste brichete de fag.

Un necunoscator (eu) isi poate da seama daca soba are focar cu dubla combustie? E uzual? Daca nu e, clar nu am

Numai bine, zi frumoasa tuturor

arderea COMPLETA a lemnului produce doar co2 si h2o.
deci nici un miros de fum

am vazut una la cineva
socate 3 pumni de cenusa odata la 3 saptamani.
cenusa e super densa/grea.

@bionix, haide totusi sa nu ne hazardam. Procesul de ardere este mult mai complex si depinde de mai multi factori. Nu ai tu cum  sa stii ce se degaja din acea soba iar "vazut" ce iese pe horn este o chestie subiectiva daca nu ai facut cumva analiza gazelor si ai gasit doar co2 si apa...

 burvir, on 28 ianuarie 2013 - 15:51, said:

Atunci când ai avut nevoie de aceste informații și eu făceam cercetări să găsesc și să înțeleg modul de funcționare. Astăzi lucrurile stau diferit, am construit deja 3 astfel de sobe și pot spune câte ceva despre astfel de sobe, sobe rachetă.
În funcție de reușita construcției randamentul poate fi mai mare sau mai mic.
Să încep cu prima întrebare a ta. Izolarea coșului intern este foarte importantă. Nu are scopul de a înmagazina căldura, ci, în acea fază (trecerea temperaturii prin acel coș) nici un element al construcției să nu preia din temperatura formată astfel încât izolarea să poată asigura creșterea temperaturii în acea zonă. Cu cât izolația este mai bună, cu atât temperatura este mai mare, de aici derivând mai multe beneficii. Primul beneficiu este acela că, cu cât mai mare este temperatura, cu atât mai mare este procentul de gaze arse și evident, transformare în energie calorică. Deși nu este același lucru, gândește-te la catalizatorul unei mașini auto. Temperatura mare arde în catalizator gazele nearse de motor, cu cât este un catalizator mai bun cu atât mai puține gaze nearse evacuate. Diferența la sobă este că, scopul fiind acela de a produce căldură orice procent de gaze pe care prin creșterea temperaturii le arzi crește randamentul, soba utilizând mai puțin lemn în schimbul aceleiași cantități de căldură. Astfel obținem și un alt beneficiu. Eu am obținut arderea în procent aproximativ de 98% a gazelor, astfel că după ani buni de utilizare a sobei ea a rămas perfect curată pe interior, coșul extern este la fel de curat ca atunci când l-am construit după 4 ierni. Spre deosebire de soba tradițională care era înainte și care trebuia curățată regulat datorită depunerii de gudron. Un alt beneficiu al izolării este faptul că datorită faptului că acel coș este vertical, căldura fiind ascendentă, cu cât temperatura este mai mare viteza căldurii în acel coș crește și ea obținând cel puțin două alte beneficii. Primul, tirajul, care în acest tip de construcție este foarte important să fie asigurat doar de acest coș, combustia ajungând astfel la cei mai înalți parametri. Eu am obținut astfel arderea lemnului aproape identică cu cea a unui electrod la aparatul de sudură. Astfel alimentatorul (construit anterior arzătorului și coșului intern ascendent izolat), rămâne cât mai rece, astfel lemnul nu se încălzește mai mult decât trebuie, nu produce o cantitate prea mare de gaze, din contră foarte mică dar într-un amestec cu o cantitate mare de aer absorbită, motiv pentru care se ajunge la cea mai potrivită combustie. Al doilea beneficiu în acest caz este faptul că circuitul de gaze (fumarele) poate fi mai lung astfel și acumulatorul termic din jurul lui poate fi mai mare, astfel retenția energiei calorice poate fi calculată până aproape de randamentul maxim. Cu alte cuvinte gazele arse de pe coșul de evacuare să fie cât mai reci, temperatura crescând progresiv de la 25 grade la maxim 70 - 90 grade maxim, când deja trebuie ca soba să fi atins deja temperatura maximă și astfel oprit focul. Restul proceselor se desfășoară singure în mod automat pe baza dilatării gazelor arse din coșul intern izoolat și a contractării lor după ce ies din acel coș și trec în circuitul de înmagazinare a căldurii din masa termică a sobei ce poate fi construită orizontală în totalitate prin pardoseală sau banchetă.
Acest coș intern izolat poate fi construit din aproape orice rezistă la o temperatură între 700 - 1200 grade. Un izolator bun poate face ca temperatura să crească dincolo de 1200 grade, cel puțin în partea de jos a coșului motiv pentru care eu nu cunosc un alt material mai bun decât argila în amestecul potrivit cu nisip sau pentru o autoizolare excelentă și cu granule de perlit. Nu recomand tabla subțirică, mai ales ca azi materialele nu mai au calitatea celor din trecut decât dacă vrei să desfaci soba la perioade mici de timp. Cărămida refractară este mai bună, dar și aici e o problemă, aceea că nu atinge aproape instant temperatura internă maximă, ea înmagazinând o perioadă căldura în ea, perioadă în care randamentul este mai scăzut, o astfel de sobă atingând un randament de doar 4 ori mai bun inclusiv consumul de lemn, pelet, etc decât o sobă normală. Randamentul acestor sobe, în funcție de materialele folosite, circuitele interne de gaze etc,  pot fi de chiar până la 8 ori mai mare decât în mod normal.
Faptul că este construit în formă rectangulară nu afectează funcționarea, dar evident scade randamentul nebeneficiind de efectul turbionar care în acel coș intern izolat este important. Mai degrabă din momentul contractării gazelor arse nu mai este atât de importantă forma, cea rectangulară fiind ok, gazele fiind pur și simplu impinse spre evacuare.
Cea mai mare lungime a circuitului de gaze nearse pe care eu am realizato este de 19 metri, trecând astfel prin două camere câte aproximativ 8 metri pe cameră. O lungime mai mare nu am avut ocazia să testez, dar odată cu creșterea înălțimii coșului internet izolat se poate crește și cealaltă lungime, au legătură una cu cealaltă din punct de vedere al capacității de împingere a gazelor arse.
Personal nu aș recomanda coșul extern să asigure tirajul, deoarece astfel o cantitate însemnată de căldură ar părăsi soba prin interiorul ei scazându-i substanțial randamentul.

Edited by ggelu, 28 September 2017 - 16:38.

 burvir, on 01 februarie 2013 - 16:40, said:

Mulți au înfășurat țeavă de cupru în coșul intern ascendent, acela izolat. Asta este pe principiul, primul gând venit, primul aplicat. Aceasta are ca efect secundar scăderea temperaturii în acel coș, implicit scăderea randamentului prin gazele nearse în urma acestei alegeri. O alternativa mai bună este aceea de a introduce un boiler construit special dincolo de acest coș ascendent izolat, în zona unde gazele arse coboară în jos, înainte de a intra în circuitul colectorului de căldură. Este și zona în care temperatura rămâne chiar dincolo de 72 de ore de la oprirea focului, iar dacă locuiești la casă, la parter se poate construi întregul arzător (anterior coșului internet izolat) sub pardoseală, astfel o cantitate mare de căldură va fi înmagazinată în pardoseală, aceasta fiind și zona în care este cea mai mare căldură pe o perioadă foarte lungă. Astfel vei avea ACM pentru spălat vasele, duș, nu neapărat pentru cadă,  3 zile fără foc, soare etc. Factorii sunt determinați și de mărimea sobei evident.
Boilerul nu va trebui să fie sub presiune, robinetul pe care îl vei folosi la chiuvetă pentru apă caldă fiind cel care va permite intrarea apei în boiler, acesta fiind principiul recomandat de funcționare. Astfel apa va ieși pur și simplu din boiler spre chiuvetă doar când robinetul de intrare a apei va fi deschis. Robinetul poate fi montat direct pe chiuvetă, vrei să folosești mai multe chiuvete (baie, bucătărie etc) construiești circuit de alimentare dublu triplu etc. Boilerul trebuie să aibă obligatoriu vas de expansiune în afara sobei cu supraplin, montat obligatoriu ca nivel peste orice chiuvetă, duș etc, de preferat in pod. Astfel nu vei avea niciodată grijă cu presiunea din boiler. Nu vei avea nici probleme de presiune datorate diferențelor de temperatură a apei.

Edited by pandelea, 28 September 2017 - 10:31.

 alinmihai1, on 13 decembrie 2015 - 11:34, said:

Soba rachetă este un termen destul de generic.
Pe internet sunt tot felul de postări care, după ce că sunt în marea lor majoritate teste, nu produse finale, descurajează pe oricine datorită modului în care sunt executate și chiar lasă o impresie negativă asupra lor. Unele care sunt terminate ca produse finale au probleme cu înțelegerea proceselor din interiorul lor de către constructor, motiv pentru care sunt eșecuri din punct de vedere al esteticii sau chiar a rentabilității etc etc.
Dacă vorbim despre ce există pe internet putem opri discuția aici, nu are rost.
Vorbim despre o sobă care în primul rând nu poate fi comercializată decât standardizată în câteva variante generale și tocmai acestea reprezintă eșecul.
Vorbim despre o sobă care trebuie personalizată pentru incinta în care se va folosi, care în acest caz poate avea forme constructive diferite de la una la alta și care se pretează cel mai bine pentru case, nu pentru apartamente. Și dacă nu vrei să-ți demolezi casa pentru o construcție pe viață atunci e de preferat proiectarea ei o dată cu casa.
Dacă am înțeles factorii menționați mai devreme abia atunci vorbim despre o sobă care nu are concurent dacă ne referim la arderea lemnului, frunzelor, paielor, peleților, rumegușului, plasticului, cauciucului, hainelor vechi, uleiului ars, motorinei, benzinei, gazelor naturale, ceară, untură veche și ce vă mai trece prin cap.
Singura sobă în avantajul real al utilizatorului. Zero avantaj pentru comerciant, motiv pentru care nu este și promovată. Sau cele care le găsim spre vânzare dar nu reușesc să rivalizeze cu altele.
Pe partea cealaltă cele care oferă avantajul maxim pentru producător și/sau comerciant (stat versus Tva-uri etc) și mai rămâne și utilizatorul final cu "avantajul" dependenței de comercianții de materie energetică: lemn etc etc.
Trăiești ca să muncești pentru simplul motiv că nu ai înțeles câteva noțiuni elementare de fizică, chimie etc.

Edited by pandelea, 28 September 2017 - 12:06.

 pandelea, on 28 septembrie 2017 - 09:39, said:

Si in acest caz cum se procedeaza se scoate capatul canalului de fum la nivelul solului ? Sau cum?

 pandelea, on 28 septembrie 2017 - 11:58, said:

Apropo, unde se poate gasi metodologia de calcul pentru dimensionarea acestor sobe? Ce standard trebuie sa respecte aceste sobe ca sa ajunga a fi conforme?

 pandelea, on 28 septembrie 2017 - 11:58, said:

Adica se poate arde aproape orice?

 pandelea, on 28 septembrie 2017 - 11:58, said:

'"Singura soba'" in comparatie cu ce fel de sobe? Unde se poate gasi literatura de specialitate care sa faca referire la aceste sobe in afara autorilor Ianto Evans si Leslie Jackson ?

 pandelea, on 28 septembrie 2017 - 09:39, said:

Se pot vedea ceva imagini cu acele 3 sobe?

 pandelea, on 28 septembrie 2017 - 10:11, said:

1. Mai simplu e infasurarea tevii de cupru pe EXTERIORUL butoiului extern al sobei, aceasta captand din energia radianta si contibuind la cresterea randamentului si tirajului prin racirea suplimentara a curentului de aer descendent. Sau... 2. Asezarea unui recipient metalic PE butoiul exterior, in "locul de gatit", sau in jurul hornului de evacuare, racind suplimentar gazele de ardere evacuate spre exterior.

@pandelea: Principiile descrise de dvs se potrivesc "ca o manusa" cu sobita pe care vreau eu s-o construiesc la casuta, cu putin noroc anul viitor. As avea o problema (majora): nu stiu din ce sa fac "riserul" (tubul de urcare sau tubul de flacara) pentru a functiona timp indelungat. Unele persoane mi-au recomandat inoxul; eu nu cred ca ar rezista in timp la 1000-1200 grd. Dvs spuneti argila; ok, poate nitel mai multe detalii despre constructia acestui tub din argila ar fi binevenite (pentru mine, cel putin ). As vrea sa-l izolez cu vata ceramica, la fel si focarul, pentru a avea pierderi mici de caldura; (cedarea caldurii trebuie sa se faca pe tuburile de coborare).