Mai persista decalajul intre RDG si RFG?

,, Și la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Germania este afectată de toxicitatea poliției secrete din fosta RDG. Scandalul de la publicația "Berliner Zeitung" arată cât de prezent este încă trecutul.
Dictatura din fosta Republică Democrată Germană (RDG) a eșuat și din cauză că economia de stat centralizată era afectată de lipsuri și neajunsuri majore. Portocalele, mașinile sau locuințele moderne nu erau deloc de la sine înțelese, ci reprezentau niște excepții. Dacă mergea ceva bine, era la autorități și instituții de stat privilegiate. Una dintre cele mai cunoscute era Ministerul pentru Securitatea Statului, adică "Stasi".

Una din resursele cele mai importante ale Stasi era numărul uriaș de așa-numiți colaboratori neoficiali. La prăbușirea RDG în revoluția pașnică din 1989/90, aproape 190.000 de persoane spionau pentru Stasi. Raportat la populația de 17 milioane a RDG, reiese că unul din 90 cetățeni erau colaboratori neoficiali ai poliției secrete. Printre aceștia, persoane care o făceau din convingere, oportuniști sau victime ale unor șantaje.

Un fost ziar al partidului unic SED, în mâinile unui spion al Stasi
Aici intră în joc fostul soldat Holger Friedrich. Acesta a livrat din 1987 până în 1989 rapoarte cu efect foarte negativ despre camarazi din Armata Populară și din cercurile bisericești. El intrase însă la rândul său în vizorul Stasi. Făptaș și victimă într-o singură persoană? Nimeni nu prea poate să spună deocamdată cu exactitate, la doar câteva zile de la deconspirarea sa de către săptămânalul "Welt am Sonntag". Și probabil că puțină lume s-ar fi interesat de fostul colaborator Stasi cu numele de cod "Peter Bernstein", dacă bărbatul de 53 de ani nu ar fi intrat de curând în branșa mass-media.

Deutschland Verleger Ehepaar Friedrich im Interview
Holger Friedrich alias "Peter Bernstein", fost colaborator al Stasi
Prin cumpărarea "Berliner Zeitung", cea mai cunoscută gazetă din fosta RDG a încăput pe mâinile unui spion Stasi deconspirat. O poveste ca de film, care interesează și la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Acest ziar s-a aflat în perioada 1953-1989 direct sub controlul Comitetului Central al Partidului Socialist al Unității Germane (SED). După schimbarea din 1989/90, redacția a scăpat pas cu pas de povara fostei RDG. La mijlocul anilor 90, toți foștii colaboratori neoficiali ai Stasi care se mai aflau la ziar au fost dați afară. Responsabilii editoriali au dorit astfel să arate cât de deciși sunt să o rupă cu trecutul. Cu atât mai amar trebuie să fi fost acum când șeful editurii care a cumpărat ziarul a fost deconspirat ca fost spion Stasi.

Publicitate
Să ai colaboratori ai Stasi în propria familie nu era un lucru neobișnuit
"Berliner Zeitung" avea oricum probleme și fără acest incident suplimentar să se impună, economic și publicistic, pe piața media extrem de competitivă din Berlin. Ziarul a visat inițial să devină un fel de "Washington Post" al Berlinului reunificat - un vis care a murit însă repede. Editura berlineză care tipărește ziarul și-a schimbat de mai multe ori proprietarii. Publicația nu a reușit niciodată să scape de tot de asocierea sa cu RDG, chiar dacă în fruntea ei au fost numiți redactori-șefi aduși de la "Spiegel"  sau "Süddeutsche Zeitung". Noul scandal nu o va ajuta defel.

Indiferent de reputația jurnalistică și riscurile economice, cazul Holger Friedrich arată și cât de imprevizibilă rămâne moștenirea fostei poliții secrete din RDG. Fragmente date publicității din rapoartele spionului "Peter Bernstein" arată că relatările acestuia au pus în pericol alți oameni. De exemplu, el ar fi relatat superiorului său că a auzit un soldat spunând că "fratele său mai tânăr se gândește să fugă în RFG, respectiv în Berlinul de Vest".

Redactori-șefi cer accesul la toate dosarele Stasi
După deconspirarea sa, Friedrich a susținut că se înțelesese în prealabil cu soldatul spionat "ce informații să dea mai departe ofițerului superior din Stasi". Greu de crezut, pentru că așa ceva ar fi însemnat că soldatul și-ar fi dat intenționat propriul frate pe mâna Stasi. De ce să facă așa ceva? Pentru că a fost pus sub presiune? Sau și-ar fi trădat fratele din alte motive josnice? Nu erau rari spionii în propria familie.

Stasi-Akten Archiv Berlin Deutschland
Readctorii-șefi de la Berliner Zeitung și Berliner Kurier cer acces la dosarele Stasi în cazul Friedrich
Poate că va reuși chiar "Berliner Zeitung" să facă puțină lumină în acest caz. După deconspirarea șefului propriei edituri pe 15 noiembrie, s-a pornit o ofensivă de transparență. Împreună cu tabloidul "Berliner Kurier", aflat de asemenea în proprietatea fostului spion Friedrich, se dorește "căutarea de dovezi", s-a precizat într-o luare de poziție a redactorilor-șefi. Ei au cerut acces la dosarele Stasi, la cele de făptaș și de victimă în cazul Friedrich.

Victima Holger Friedrich? Se pare că Stasi nu avea încredere în el și îl ținea de asemenea sub supraveghere "din cauza suspiciunii întemeiate de acțiuni ilegale" în cadrul operațiunii "Habicht". Este un episod din trecutul său în cadrul Stasi care cumva l-ar face mai puțin vinovat. După deconspirarea sa, Friedrich a publicat o explicație în "Berliner Zeitung". El ar fi fost arestat sub suspiciunea de intenție de "părăsire a republicii" și informat că ar fi urmat să primească o pedeapsă grea cu închisoarea.

Pentru a ieși din "situația dificilă acută" în care se afla, el ș-ar fi declarat dispus să se "revanșeze". Așa ar fi devenit omul de afaceri de succes spion al Stasi în urmă cu 30 de ani. Lucru despre care nu a scos o vorbă, până în urmă cu câteva zile. De rușine? De teamă că nu ar mai fi putut cumpăra apoi editura care publică Berliner Zeitung?

Este greu de crezut că ar mai fi putut achiziționa editura, deci tăcerea sa este cumva de înțeles. Rămâne însă fuga de răspundere. La fel ca mulți alți foști colaboratori dovediți ai Stasi, și el susține că nu ar fi făcut nimănui niciun rău. Dar de unde știe Friedrich asta? Detaliile făcute publice din dosarul său Stasi indică mai degrabă contrariul.

Cazul Holm a afectat coaliția roșu-roșu-verde din Berlin
Prin urmare, cazul său pare mai grav decât cel din 2017 al fostului secretar de stat din Berlin Andrej Holm. La scurt timp de la numirea sa în funcție, s-a dovedit că sociologul a mințit Universitatea Humboldt cu privire la colaborarea sa cu Stasi. Scandalul a periclitat temporar abia formatul guvern regional, alcătuit din social-democrați, stângiști și ecologiști.

Două cazuri diferite, cu impacte diferite, dar cu ceva relevant în comun - niciunul din cei doi foști colaboratori ai Stasi nu s-a autodeconspirat. Andrej Holm a scăpat doar cu un ochi vânăt, el nu a mai fost dat afară de Universitatea Humboldt, aceasta mulțumindu-se doar cu un avertisment, în urma unor proteste masive ale studenților. Nu se știe în ce măsură va scăpa neafectat patronul fr editură Holger Friedrich. Renumele ziarului pe care l-a preluat a fost însă deja afectat.

Pentru șeful arhivei Stasi Roland Jahn, contează fiecare cazul în parte
Responsabilul federal pentru arhiva Stasi, Roland Jahn, pledează pentru tratarea individuală a dosarelor Stasi. El crede că exemplar s-a comportat deputatul din Bundestag Thomas Nord. Politicianul Partidului Stângii a făcut publice detaliile relației sale cu Stasi  imediat după căderea Zidului. "Mi-aș fi dorit acest lucru și de la mulți alții", a declarat Jahn în vară într-un interviu pentru Deutsche Welle."

Esti ca pe linga subiect. Tu povestest cum a fost, nu cum este acum.

Edited by WestPoint, 20 November 2019 - 16:27.

https://www.agerpres...in-vest--573915

La 30 de ani de la reunificarea Germaniei, fosta Republică Democrată Germană (RDG) a recuperat în mare parte decalajul economic față de landurile din Vest, însă rămâne în continuare mai puțin încrezătoare în instituțiile democratice.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în landurile din fosta RDG, inclusiv în capitala Berlin, a ajuns la 79,1% față de restul țării, potrivit unui raport cu privire la unificarea germană prezentată miercuri în consiliul de miniștrii, la aproape 30 de ani de la reunificarea din 3 octombrie 1990.

Este vorba de o îmbunătățire spectaculoasă față de situația din 1990, când PIB-ul pe capita în landurile din Est era la 37% față de restul țării.

Există în continuare un anumit decalaj față de vest, în special din cauza unei densități a populației semnificativ mai mici în est, unde zonele rurale rămân numeroase iar aglomerările urbane puțin dezvoltate.

"Un alt motiv important este "talia mică" a economiei, adică a absenței de mari companii care să își aibă sediul social în est" și care să investească în cercetare și dezvoltare, se mai arată în raport.

Un alt domeniu în care decalajul a fost înlăturat este șomajul. Dacă în 2005 fosta RDG avea o rată a șomajului de aproape 15%, în prezent această rată a coborât sub 10% și în unele zone a atins chiar 6%, aproape de nivelul minim de 4% înregistrat în unele regiuni din sudul Germaniei.

Raportul subliniază însă că această evoluție se datorează în mare parte ieșirii la pensie a precedentelor generații.

Edited by max_01, 17 September 2020 - 16:39.