Sign In
Create Account
Back to top |
Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
Atomul la temperaturi mici
Last Updated: Oct 19 2008 23:22, Started by
Rules_suck
, Jan 26 2008 00:43
·
0
0
#73
Posted 23 August 2008 - 11:44
|
Lasa cartile lui Feynman.  Quote Ti-am oferit intreaga explicatie(cat era nevoie) dar vad ca incepi sa te obisnuiesti cu greselile si neintelegerile.  ) intrebarea:"cum vezi tu, cu gandirea ta proprie, posibilitatea existentei unui flux constant de sarcina (adica de electroni) prin orice sectiune a conductorului (adica curent continuu) in conditiile in care spui ca electronii se pot deplasa numai pe o distanta limitata (adica ei pot doar oscila in jurul unei pozitii)?" Edited by bonobo, 23 August 2008 - 11:44. |
#74
Posted 23 August 2008 - 13:23
|
Electronii liberi se deplasează în conductor, datorită câmpului electromagnetic, cu viteză mică. Sursa creează diferența de potențial și permite circulația electronilor liberi din conductor. Doar câmpul are viteza luminii, nu și electronii. Electronii „cad”, în câmp, prin conductor. Dacă mediul nu este bun conductor înseamnă că nu are suficienți electroni liberi, care să circule și să formeze un curent de electroni. Domnul bonobo are dreptate. De ce nu se termină electronii? Pentru că circuitul este închis. Aceiași electroni, același circuit închis. Putem face ocolul Pământului la nesfârșit; revenim de unde am plecat și o luăm de la început.
|
#75
Posted 23 August 2008 - 13:59
|
Electronii liberi se deplasează în conductor, datorită câmpului electromagnetic, cu viteză mică. Sursa creează diferența de potențial și permite circulația electronilor liberi din conductor. Doar câmpul are viteza luminii, nu și electronii. Electronii „cad”, în câmp, prin conductor. Dacă mediul nu este bun conductor înseamnă că nu are suficienți electroni liberi, care să circule și să formeze un curent de electroni. Domnul bonobo are dreptate. De ce nu se termină electronii? Pentru că circuitul este închis. Aceiași electroni, același circuit închis. Putem face ocolul Pământului la nesfârșit; revenim de unde am plecat și o luăm de la început. Si cum vezi tu miscarea asta nestingherita a electronilor liberi prin conductor fara sa se ciocneasca cu atomii acestui conductor? Ca idee de marime raportul dintre nucleul Cu si un electron este aproximativ acelasi cu raportul de marime dintre un om si Soare, pastrand proportiile. Nu stiu ce fizica invatati la scoala. In sfarsit bine ca nu o aplicati
Asa, ca zici tu? Desigur. Vad ca cercetatorii astia au o problema in a raspunde la intrebari simple si logice. Repet (cred ca-i a 5-a oara ) intrebarea:"cum vezi tu, cu gandirea ta proprie, posibilitatea existentei unui flux constant de sarcina (adica de electroni) prin orice sectiune a conductorului (adica curent continuu) in conditiile in care spui ca electronii se pot deplasa numai pe o distanta limitata (adica ei pot doar oscila in jurul unei pozitii)?" Prietene studiaza teoria aia a lu' Drude si Lorentz. Poate de acolo intelegi mai bine. Pot sa iti recomand si o carte daca esti pasionat.
Desigur. Vad ca cercetatorii astia au o problema in a raspunde la intrebari simple si logice. Repet (cred ca-i a 5-a oara ) intrebarea:Nu cercetatorii au probleme in a explica, ci ceilalti in a intelege. |
#76
Posted 23 August 2008 - 14:21
|
„Nu stiu ce fizica invatati la scoala.” – (marius sorin)
Problema este că dvs. n-ați prea dat pe la școală, sau, dacă ați dat, n-ați înțeles nimic. Mai citiți, încă o dată, cum devine cazul cu electronii liberi. Nu dau lecții pe gratis! http://www.fizica.ro.../html/2b_p.html Edited by CBV, 23 August 2008 - 14:48. |
#77
Posted 24 August 2008 - 00:30
|
„Nu stiu ce fizica invatati la scoala.” – (marius sorin) Problema este că dvs. n-ați prea dat pe la școală, sau, dacă ați dat, n-ați înțeles nimic. Mai citiți, încă o dată, cum devine cazul cu electronii liberi. Nu dau lecții pe gratis! http://www.fizica.ro.../html/2b_p.html Mai intreb o data.....Cum se deplaseaza electronii aia liberi de la un capat la celalalt al conductorului? |
#78
Posted 24 August 2008 - 07:54
|
Metalele au o structură cristalină atomii fiind în nodurile rețelei. Electronii nu au identitate - nu pot fi deosebiți între ei - așa încât, cei liberi, pot circula, din aproape în aproape, schimbându-și poziția în coloană, antrenați de câmpul electromagnetic creat de diferența de potențial (electronii se îndreaptă spre potențialul superior). Fiind de aceeași sarcină se duc spre periferia conductorului metalic. Atomii din nodurile rețelei cristaline vibrează pe loc, vibrația însemnând energie termică. Spre zero absolut vibrația încetează și electronii liberi circulă fără rezistență, apărând fenomenele de supraconductibilitate și de superfluiditate.
http://referate.educ...v.ro-Metale.doc Metalele sunt substanțe solide la temperatură obișnuită, cu excepția mercurului, care este lichid. Proprietățile caracteristice ale metalelor, ca de exemplu conductibilitatea electrică și conductibilitatea termică, sunt explicate prin natura structurală și electronică a metalelor. În cristalele metalelor, așezarea atomilor se face după principiul unei structuri cât mai compacte. De aceea metalele cristalizează în unul din cele trei tipuri de rețele cristaline: cubică compactă, hexagonală compactă și cubică centrată intern. În metalele compacte, atomii sunt legați între ei prin electronii de valență care însă nu mai aparțin fiecărui atom în parte, ci tuturor atomilor învecinați, fiind repartizați pe benzi de energie. 4)Conductibilitatea electrică specifică, adică conductivitatea, γ, a metalelor este mare. Când nu este sub influența unui câmp electric exterior, în metalul compact nu se manifestă un transport de sarcini, sesizabil; electronii din orbitalii moleculari ocupați ai benzii se mișcă fără o direcție privilegiată. Ca urmare, electronii din orbitali ocupați nu participă la transportul curentului electric. La aplicarea unei diferențe de potențial, electronii din orbitalii moleculari ocupați căpătând un surplus de energie sunt promovați în orbitali moleculari vecini, neocupați, din banda de energie parțial ocupată și preiau transportul de curent. Se înțelege că metalele alcaline, la care banda de valență este umplută pe jumătate, au conductibilitatea electrică mai bună decât metalele alcalino-pământoase, la care banda de valență este complet ocupată. Bună conductibilitate electrică manifestă și metalele din grupa I B, adică Cu, Ag, Au, explicată prin volumele lor atomice, care sunt mici. Conductibilitatea electrică a metalelor este influențată de oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor fixe din rețeaua cristalină, de neregularitățile rețelei cristaline, cum și de prezența unor atomi străini conținuți ca impurități în rețea. Deoarece prin creșterea temperaturii, oscilațiile atomilor se intensifică, undele staționare ale electronilor se formează mai greu, deci conductibilitatea electrică a metalului scade. La răcire, fenomenul este invers: oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor lor din rețeaua cristalină slăbesc, undele staționare ale electronilor se formează mai ușor, deci conductibilitatea electrică a metalului crește. Aproape de zero absolut (-273°C), metalele își pierd complet rezistența electrică și devin conductori „ideali”. Acest fenomen se numește supraconductibilitate. 5)Rezistența electrică specifică sau rezistivitatea, adică rezistența pe care o opune curentului electric o porțiune din metal cu o secțiune de 1 cm2 și o lungime de 1 cm, se exprimă în Ω·cm. La 20°C, rezistența electrică specifică a argintului este1,62·106 Ω·cm, a cuprului 1,72·106 Ω·cm, a aluminiului 2,82·106 Ω·cm, a plumbului 20,63·106 Ω·cm ,a mercurului 95,9·106 Ω·cm etc. Conținutul de substanțe străine într-un metal mărește rezistența lor electrică, deoarece atomii substanțelor străine intră în rețeaua cristalină a metalului și împiedică astfel formarea undelor staționare ale electronilor. De aceea, pentru rezistențe electrice se folosesc aliaje și nu metale pure. Astfel, pe când rezistența electrică specifică a nichelului este 7·106 Ω·cm și a cromului este 15,8·106 Ω·cm, un aliaj cu 20% nichel și 80% crom are rezistența electrică specifică 110·106 Ω·cm. Cu cât un metal are rezistența electrică specifică mai mică, cu atât conduce mai bine curentul electric. Cea mai mare conductibilitate electrică o au argintul (0,98 Ω-1·cm-1), cuprul (0,593 Ω-1·cm-1), aurul (0,42 Ω-1·cm-1) și aluminiul (0,38 Ω-1·cm-1) și cea mai mică o au plumbul (0,046 Ω-1·cm-1) și mercurul (0,011 Ω-1·cm-1). Așa se explică de ce conductoarele electrice (sârmele) se fac din cupru sau aluminiu. |
#79
Posted 24 August 2008 - 11:09
|
Metalele au o structură cristalină atomii fiind în nodurile rețelei. Electronii nu au identitate - nu pot fi deosebiți între ei - așa încât, cei liberi, pot circula, din aproape în aproape, schimbându-și poziția în coloană, antrenați de câmpul electromagnetic creat de diferența de potențial (electronii se îndreaptă spre potențialul superior). Fiind de aceeași sarcină se duc spre periferia conductorului metalic. Atomii din nodurile rețelei cristaline vibrează pe loc, vibrația însemnând energie termică. Spre zero absolut vibrația încetează și electronii liberi circulă fără rezistență, apărând fenomenele de supraconductibilitate și de superfluiditate. http://referate.educ...v.ro-Metale.doc Metalele sunt substanțe solide la temperatură obișnuită, cu excepția mercurului, care este lichid. Proprietățile caracteristice ale metalelor, ca de exemplu conductibilitatea electrică și conductibilitatea termică, sunt explicate prin natura structurală și electronică a metalelor. În cristalele metalelor, așezarea atomilor se face după principiul unei structuri cât mai compacte. De aceea metalele cristalizează în unul din cele trei tipuri de rețele cristaline: cubică compactă, hexagonală compactă și cubică centrată intern. În metalele compacte, atomii sunt legați între ei prin electronii de valență care însă nu mai aparțin fiecărui atom în parte, ci tuturor atomilor învecinați, fiind repartizați pe benzi de energie. 4)Conductibilitatea electrică specifică, adică conductivitatea, γ, a metalelor este mare. Când nu este sub influența unui câmp electric exterior, în metalul compact nu se manifestă un transport de sarcini, sesizabil; electronii din orbitalii moleculari ocupați ai benzii se mișcă fără o direcție privilegiată. Ca urmare, electronii din orbitali ocupați nu participă la transportul curentului electric. La aplicarea unei diferențe de potențial, electronii din orbitalii moleculari ocupați căpătând un surplus de energie sunt promovați în orbitali moleculari vecini, neocupați, din banda de energie parțial ocupată și preiau transportul de curent. Se înțelege că metalele alcaline, la care banda de valență este umplută pe jumătate, au conductibilitatea electrică mai bună decât metalele alcalino-pământoase, la care banda de valență este complet ocupată. Bună conductibilitate electrică manifestă și metalele din grupa I B, adică Cu, Ag, Au, explicată prin volumele lor atomice, care sunt mici. Conductibilitatea electrică a metalelor este influențată de oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor fixe din rețeaua cristalină, de neregularitățile rețelei cristaline, cum și de prezența unor atomi străini conținuți ca impurități în rețea. Deoarece prin creșterea temperaturii, oscilațiile atomilor se intensifică, undele staționare ale electronilor se formează mai greu, deci conductibilitatea electrică a metalului scade. La răcire, fenomenul este invers: oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor lor din rețeaua cristalină slăbesc, undele staționare ale electronilor se formează mai ușor, deci conductibilitatea electrică a metalului crește. Aproape de zero absolut (-273°C), metalele își pierd complet rezistența electrică și devin conductori „ideali”. Acest fenomen se numește supraconductibilitate. 5)Rezistența electrică specifică sau rezistivitatea, adică rezistența pe care o opune curentului electric o porțiune din metal cu o secțiune de 1 cm2 și o lungime de 1 cm, se exprimă în Ω·cm. La 20°C, rezistența electrică specifică a argintului este1,62·106 Ω·cm, a cuprului 1,72·106 Ω·cm, a aluminiului 2,82·106 Ω·cm, a plumbului 20,63·106 Ω·cm ,a mercurului 95,9·106 Ω·cm etc. Conținutul de substanțe străine într-un metal mărește rezistența lor electrică, deoarece atomii substanțelor străine intră în rețeaua cristalină a metalului și împiedică astfel formarea undelor staționare ale electronilor. De aceea, pentru rezistențe electrice se folosesc aliaje și nu metale pure. Astfel, pe când rezistența electrică specifică a nichelului este 7·106 Ω·cm și a cromului este 15,8·106 Ω·cm, un aliaj cu 20% nichel și 80% crom are rezistența electrică specifică 110·106 Ω·cm. Cu cât un metal are rezistența electrică specifică mai mică, cu atât conduce mai bine curentul electric. Cea mai mare conductibilitate electrică o au argintul (0,98 Ω-1·cm-1), cuprul (0,593 Ω-1·cm-1), aurul (0,42 Ω-1·cm-1) și aluminiul (0,38 Ω-1·cm-1) și cea mai mică o au plumbul (0,046 Ω-1·cm-1) și mercurul (0,011 Ω-1·cm-1). Așa se explică de ce conductoarele electrice (sârmele) se fac din cupru sau aluminiu.
„Nu stiu ce fizica invatati la scoala.” – (marius sorin) Problema este că dvs. n-ați prea dat pe la școală, sau, dacă ați dat, n-ați înțeles nimic. Mai citiți, încă o dată, cum devine cazul cu electronii liberi. Nu dau lecții pe gratis! http://www.fizica.ro.../html/2b_p.html Se pare ca nu mai ai argumente si incepi sa jignesti. Ai dat un link cu niste intrebari de clasa a 10-a care nu spun nimic doar ca electronii se deplaseaza. CUM SE DEPLASEAZA? Dar probabil ca cer prea mult lucruri de genul electrodinamica sau sau cuantica
„Nu stiu ce fizica invatati la scoala.” – (marius sorin) Problema este că dvs. n-ați prea dat pe la școală, sau, dacă ați dat, n-ați înțeles nimic. Mai citiți, încă o dată, cum devine cazul cu electronii liberi. Nu dau lecții pe gratis! http://www.fizica.ro.../html/2b_p.html Se pare ca nu mai ai argumente si incepi sa jignesti. Ai dat un link cu niste intrebari de clasa a 10-a care nu spun nimic doar ca electronii se deplaseaza. CUM SE DEPLASEAZA? Dar probabil ca cer prea mult lucruri de genul electrodinamica sau sau cuantica
Metalele au o structură cristalină atomii fiind în nodurile rețelei. Electronii nu au identitate - nu pot fi deosebiți între ei - așa încât, cei liberi, pot circula, din aproape în aproape, schimbându-și poziția în coloană, antrenați de câmpul electromagnetic creat de diferența de potențial (electronii se îndreaptă spre potențialul superior). Fiind de aceeași sarcină se duc spre periferia conductorului metalic. Atomii din nodurile rețelei cristaline vibrează pe loc, vibrația însemnând energie termică. Spre zero absolut vibrația încetează și electronii liberi circulă fără rezistență, apărând fenomenele de supraconductibilitate și de superfluiditate. http://referate.educ...v.ro-Metale.doc Metalele sunt substanțe solide la temperatură obișnuită, cu excepția mercurului, care este lichid. Proprietățile caracteristice ale metalelor, ca de exemplu conductibilitatea electrică și conductibilitatea termică, sunt explicate prin natura structurală și electronică a metalelor. În cristalele metalelor, așezarea atomilor se face după principiul unei structuri cât mai compacte. De aceea metalele cristalizează în unul din cele trei tipuri de rețele cristaline: cubică compactă, hexagonală compactă și cubică centrată intern. În metalele compacte, atomii sunt legați între ei prin electronii de valență care însă nu mai aparțin fiecărui atom în parte, ci tuturor atomilor învecinați, fiind repartizați pe benzi de energie. 4)Conductibilitatea electrică specifică, adică conductivitatea, γ, a metalelor este mare. Când nu este sub influența unui câmp electric exterior, în metalul compact nu se manifestă un transport de sarcini, sesizabil; electronii din orbitalii moleculari ocupați ai benzii se mișcă fără o direcție privilegiată. Ca urmare, electronii din orbitali ocupați nu participă la transportul curentului electric. La aplicarea unei diferențe de potențial, electronii din orbitalii moleculari ocupați căpătând un surplus de energie sunt promovați în orbitali moleculari vecini, neocupați, din banda de energie parțial ocupată și preiau transportul de curent. Se înțelege că metalele alcaline, la care banda de valență este umplută pe jumătate, au conductibilitatea electrică mai bună decât metalele alcalino-pământoase, la care banda de valență este complet ocupată. Bună conductibilitate electrică manifestă și metalele din grupa I B, adică Cu, Ag, Au, explicată prin volumele lor atomice, care sunt mici. Conductibilitatea electrică a metalelor este influențată de oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor fixe din rețeaua cristalină, de neregularitățile rețelei cristaline, cum și de prezența unor atomi străini conținuți ca impurități în rețea. Deoarece prin creșterea temperaturii, oscilațiile atomilor se intensifică, undele staționare ale electronilor se formează mai greu, deci conductibilitatea electrică a metalului scade. La răcire, fenomenul este invers: oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor lor din rețeaua cristalină slăbesc, undele staționare ale electronilor se formează mai ușor, deci conductibilitatea electrică a metalului crește. Aproape de zero absolut (-273°C), metalele își pierd complet rezistența electrică și devin conductori „ideali”. Acest fenomen se numește supraconductibilitate. 5)Rezistența electrică specifică sau rezistivitatea, adică rezistența pe care o opune curentului electric o porțiune din metal cu o secțiune de 1 cm2 și o lungime de 1 cm, se exprimă în Ω·cm. La 20°C, rezistența electrică specifică a argintului este1,62·106 Ω·cm, a cuprului 1,72·106 Ω·cm, a aluminiului 2,82·106 Ω·cm, a plumbului 20,63·106 Ω·cm ,a mercurului 95,9·106 Ω·cm etc. Conținutul de substanțe străine într-un metal mărește rezistența lor electrică, deoarece atomii substanțelor străine intră în rețeaua cristalină a metalului și împiedică astfel formarea undelor staționare ale electronilor. De aceea, pentru rezistențe electrice se folosesc aliaje și nu metale pure. Astfel, pe când rezistența electrică specifică a nichelului este 7·106 Ω·cm și a cromului este 15,8·106 Ω·cm, un aliaj cu 20% nichel și 80% crom are rezistența electrică specifică 110·106 Ω·cm. Cu cât un metal are rezistența electrică specifică mai mică, cu atât conduce mai bine curentul electric. Cea mai mare conductibilitate electrică o au argintul (0,98 Ω-1·cm-1), cuprul (0,593 Ω-1·cm-1), aurul (0,42 Ω-1·cm-1) și aluminiul (0,38 Ω-1·cm-1) și cea mai mică o au plumbul (0,046 Ω-1·cm-1) și mercurul (0,011 Ω-1·cm-1). Așa se explică de ce conductoarele electrice (sârmele) se fac din cupru sau aluminiu. Acum am vazut o mare prostie pe care ai scriso.ELECTRONII NU AU IDENTITATE????(deci sunt particule identice???  )). Electronii sunt fermioni, care nu sunt particule identice.Alea identice(adica care nu au identitate) sunt bosonii(de ex fotonii) pt care numerele cuantice nu exista(Principiul de excluziune al lui Pauli nu are relevanta). Imi inchipui ce ai facut tu pe la scoala.
Metalele au o structură cristalină atomii fiind în nodurile rețelei. Electronii nu au identitate - nu pot fi deosebiți între ei - așa încât, cei liberi, pot circula, din aproape în aproape, schimbându-și poziția în coloană, antrenați de câmpul electromagnetic creat de diferența de potențial (electronii se îndreaptă spre potențialul superior). Fiind de aceeași sarcină se duc spre periferia conductorului metalic. Atomii din nodurile rețelei cristaline vibrează pe loc, vibrația însemnând energie termică. Spre zero absolut vibrația încetează și electronii liberi circulă fără rezistență, apărând fenomenele de supraconductibilitate și de superfluiditate. http://referate.educ...v.ro-Metale.doc Metalele sunt substanțe solide la temperatură obișnuită, cu excepția mercurului, care este lichid. Proprietățile caracteristice ale metalelor, ca de exemplu conductibilitatea electrică și conductibilitatea termică, sunt explicate prin natura structurală și electronică a metalelor. În cristalele metalelor, așezarea atomilor se face după principiul unei structuri cât mai compacte. De aceea metalele cristalizează în unul din cele trei tipuri de rețele cristaline: cubică compactă, hexagonală compactă și cubică centrată intern. În metalele compacte, atomii sunt legați între ei prin electronii de valență care însă nu mai aparțin fiecărui atom în parte, ci tuturor atomilor învecinați, fiind repartizați pe benzi de energie. 4)Conductibilitatea electrică specifică, adică conductivitatea, γ, a metalelor este mare. Când nu este sub influența unui câmp electric exterior, în metalul compact nu se manifestă un transport de sarcini, sesizabil; electronii din orbitalii moleculari ocupați ai benzii se mișcă fără o direcție privilegiată. Ca urmare, electronii din orbitali ocupați nu participă la transportul curentului electric. La aplicarea unei diferențe de potențial, electronii din orbitalii moleculari ocupați căpătând un surplus de energie sunt promovați în orbitali moleculari vecini, neocupați, din banda de energie parțial ocupată și preiau transportul de curent. Se înțelege că metalele alcaline, la care banda de valență este umplută pe jumătate, au conductibilitatea electrică mai bună decât metalele alcalino-pământoase, la care banda de valență este complet ocupată. Bună conductibilitate electrică manifestă și metalele din grupa I B, adică Cu, Ag, Au, explicată prin volumele lor atomice, care sunt mici. Conductibilitatea electrică a metalelor este influențată de oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor fixe din rețeaua cristalină, de neregularitățile rețelei cristaline, cum și de prezența unor atomi străini conținuți ca impurități în rețea. Deoarece prin creșterea temperaturii, oscilațiile atomilor se intensifică, undele staționare ale electronilor se formează mai greu, deci conductibilitatea electrică a metalului scade. La răcire, fenomenul este invers: oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor lor din rețeaua cristalină slăbesc, undele staționare ale electronilor se formează mai ușor, deci conductibilitatea electrică a metalului crește. Aproape de zero absolut (-273°C), metalele își pierd complet rezistența electrică și devin conductori „ideali”. Acest fenomen se numește supraconductibilitate. 5)Rezistența electrică specifică sau rezistivitatea, adică rezistența pe care o opune curentului electric o porțiune din metal cu o secțiune de 1 cm2 și o lungime de 1 cm, se exprimă în Ω·cm. La 20°C, rezistența electrică specifică a argintului este1,62·106 Ω·cm, a cuprului 1,72·106 Ω·cm, a aluminiului 2,82·106 Ω·cm, a plumbului 20,63·106 Ω·cm ,a mercurului 95,9·106 Ω·cm etc. Conținutul de substanțe străine într-un metal mărește rezistența lor electrică, deoarece atomii substanțelor străine intră în rețeaua cristalină a metalului și împiedică astfel formarea undelor staționare ale electronilor. De aceea, pentru rezistențe electrice se folosesc aliaje și nu metale pure. Astfel, pe când rezistența electrică specifică a nichelului este 7·106 Ω·cm și a cromului este 15,8·106 Ω·cm, un aliaj cu 20% nichel și 80% crom are rezistența electrică specifică 110·106 Ω·cm. Cu cât un metal are rezistența electrică specifică mai mică, cu atât conduce mai bine curentul electric. Cea mai mare conductibilitate electrică o au argintul (0,98 Ω-1·cm-1), cuprul (0,593 Ω-1·cm-1), aurul (0,42 Ω-1·cm-1) și aluminiul (0,38 Ω-1·cm-1) și cea mai mică o au plumbul (0,046 Ω-1·cm-1) și mercurul (0,011 Ω-1·cm-1). Așa se explică de ce conductoarele electrice (sârmele) se fac din cupru sau aluminiu. Acum am vazut o mare prostie pe care ai scriso.ELECTRONII NU AU IDENTITATE????(deci sunt particule identice??? )). Electronii sunt fermioni, care nu sunt particule identice.Alea identice(adica care nu au identitate) sunt bosonii(de ex fotonii) pt care numerele cuantice nu exista(Principiul de excluziune al lui Pauli nu are relevanta). Imi inchipui ce ai facut tu pe la scoala.
Metalele au o structură cristalină atomii fiind în nodurile rețelei. Electronii nu au identitate - nu pot fi deosebiți între ei - așa încât, cei liberi, pot circula, din aproape în aproape, schimbându-și poziția în coloană, antrenați de câmpul electromagnetic creat de diferența de potențial (electronii se îndreaptă spre potențialul superior). Fiind de aceeași sarcină se duc spre periferia conductorului metalic. Atomii din nodurile rețelei cristaline vibrează pe loc, vibrația însemnând energie termică. Spre zero absolut vibrația încetează și electronii liberi circulă fără rezistență, apărând fenomenele de supraconductibilitate și de superfluiditate. http://referate.educ...v.ro-Metale.doc Metalele sunt substanțe solide la temperatură obișnuită, cu excepția mercurului, care este lichid. Proprietățile caracteristice ale metalelor, ca de exemplu conductibilitatea electrică și conductibilitatea termică, sunt explicate prin natura structurală și electronică a metalelor. În cristalele metalelor, așezarea atomilor se face după principiul unei structuri cât mai compacte. De aceea metalele cristalizează în unul din cele trei tipuri de rețele cristaline: cubică compactă, hexagonală compactă și cubică centrată intern. În metalele compacte, atomii sunt legați între ei prin electronii de valență care însă nu mai aparțin fiecărui atom în parte, ci tuturor atomilor învecinați, fiind repartizați pe benzi de energie. 4)Conductibilitatea electrică specifică, adică conductivitatea, γ, a metalelor este mare. Când nu este sub influența unui câmp electric exterior, în metalul compact nu se manifestă un transport de sarcini, sesizabil; electronii din orbitalii moleculari ocupați ai benzii se mișcă fără o direcție privilegiată. Ca urmare, electronii din orbitali ocupați nu participă la transportul curentului electric. La aplicarea unei diferențe de potențial, electronii din orbitalii moleculari ocupați căpătând un surplus de energie sunt promovați în orbitali moleculari vecini, neocupați, din banda de energie parțial ocupată și preiau transportul de curent. Se înțelege că metalele alcaline, la care banda de valență este umplută pe jumătate, au conductibilitatea electrică mai bună decât metalele alcalino-pământoase, la care banda de valență este complet ocupată. Bună conductibilitate electrică manifestă și metalele din grupa I B, adică Cu, Ag, Au, explicată prin volumele lor atomice, care sunt mici. Conductibilitatea electrică a metalelor este influențată de oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor fixe din rețeaua cristalină, de neregularitățile rețelei cristaline, cum și de prezența unor atomi străini conținuți ca impurități în rețea. Deoarece prin creșterea temperaturii, oscilațiile atomilor se intensifică, undele staționare ale electronilor se formează mai greu, deci conductibilitatea electrică a metalului scade. La răcire, fenomenul este invers: oscilațiile atomilor în jurul pozițiilor lor din rețeaua cristalină slăbesc, undele staționare ale electronilor se formează mai ușor, deci conductibilitatea electrică a metalului crește. Aproape de zero absolut (-273°C), metalele își pierd complet rezistența electrică și devin conductori „ideali”. Acest fenomen se numește supraconductibilitate. 5)Rezistența electrică specifică sau rezistivitatea, adică rezistența pe care o opune curentului electric o porțiune din metal cu o secțiune de 1 cm2 și o lungime de 1 cm, se exprimă în Ω·cm. La 20°C, rezistența electrică specifică a argintului este1,62·106 Ω·cm, a cuprului 1,72·106 Ω·cm, a aluminiului 2,82·106 Ω·cm, a plumbului 20,63·106 Ω·cm ,a mercurului 95,9·106 Ω·cm etc. Conținutul de substanțe străine într-un metal mărește rezistența lor electrică, deoarece atomii substanțelor străine intră în rețeaua cristalină a metalului și împiedică astfel formarea undelor staționare ale electronilor. De aceea, pentru rezistențe electrice se folosesc aliaje și nu metale pure. Astfel, pe când rezistența electrică specifică a nichelului este 7·106 Ω·cm și a cromului este 15,8·106 Ω·cm, un aliaj cu 20% nichel și 80% crom are rezistența electrică specifică 110·106 Ω·cm. Cu cât un metal are rezistența electrică specifică mai mică, cu atât conduce mai bine curentul electric. Cea mai mare conductibilitate electrică o au argintul (0,98 Ω-1·cm-1), cuprul (0,593 Ω-1·cm-1), aurul (0,42 Ω-1·cm-1) și aluminiul (0,38 Ω-1·cm-1) și cea mai mică o au plumbul (0,046 Ω-1·cm-1) și mercurul (0,011 Ω-1·cm-1). Așa se explică de ce conductoarele electrice (sârmele) se fac din cupru sau aluminiu. Acum am vazut o mare prostie pe care ai scriso.ELECTRONII NU AU IDENTITATE????(deci sunt particule identice??? )). Electronii sunt fermioni, care nu sunt particule identice.Alea identice(adica care nu au identitate) sunt bosonii(de ex fotonii) pt care numerele cuantice nu exista(Principiul de excluziune al lui Pauli nu are relevanta). Imi inchipui ce ai facut tu pe la scoala.
|
#80
Posted 24 August 2008 - 11:34
|
Cel mai mare post pe care l-am vazut pana acum......
Electronii ar ramane in miscare pe orbite insa agitatia termica ar inceta complet,aparand nenumarate fenomene cum ar fii deveniarea obiectelor,casante,supraconductibilitatea..etc..... |
#81
Posted 24 August 2008 - 13:05
|
„Raspunde la intrebarea pe care ti-am puso[???].” – (marius sorin)
Nu meritați niciun răspuns, pentru că nu aveți educație și sunteți agramat. Vă sfătuiesc să nu mai dați lecții. Trebuie să mergeți la școală! |
#83
Posted 24 August 2008 - 14:20
|
„Raspunde la intrebarea pe care ti-am puso[???].” – (marius sorin) Nu meritați niciun răspuns, pentru că nu aveți educație și sunteți agramat. Vă sfătuiesc să nu mai dați lecții. Trebuie să mergeți la școală! Ca de obicei, ultimul recurs al celui care vede ca nu mai are argumente logice este critica la nivel de gramatica. Ca tot veni vorba de scoala, nu crezi ca un inginer fizician care a trecut printr-o facultate de specialitate cunoaste mai bine fenomenele decat cineva ale carui cunostiinte in mod evident nu depasesc liceul? |
#84
Posted 24 August 2008 - 14:33
|
Ca de obicei, ultimul recurs al celui care vede ca nu mai are argumente logice este critica la nivel de gramatica. Ca tot veni vorba de scoala, nu crezi ca un inginer fizician care a trecut printr-o facultate de specialitate cunoaste mai bine fenomenele decat cineva ale carui cunostiinte in mod evident nu depasesc liceul? Totusi vreau sa stii CBV ca imi place sa ma impac cu cei cu care m-am certat......ce zici!?  
|
#85
Posted 24 August 2008 - 14:37
|
„Raspunde la intrebarea pe care ti-am puso[???].” – (marius sorin) Nu meritați niciun răspuns, pentru că nu aveți educație și sunteți agramat. Vă sfătuiesc să nu mai dați lecții. Trebuie să mergeți la școală! Ramai tu cu scoala ta...ca oricum nu te ajuta la nimic...sau probabil prin scoala tu intelegi scoala de soferi. Te sfatuiesc sa nu mai iti dai cu parerea in legatura cu fenomene pe care nu le intelegi. Cunostintele din liceu sunt la nivel de electrocinetica. Ca sa explici conductia electrica trebuie sa stii ceva electrodinamica. Hai pa |
#86
Posted 24 August 2008 - 14:58
|
„Cine ti-a/v-a spus ca sunt agramat!? Ai vreo dovada!?” – (EiNsTeIn0s0SoUl)
V-ați simțit atins, sau nu cunoașteți nici dvs. formulele de politețe? Nu mă trag cu nimeni de curea, așa încât scriu la persoana a doua plural, cum cere politețea. Să faci paradă de cunoștințe în electrodinamică – mă refer la sărmanul marius sorin – și să fii agramat, e ceva nou pentru mine. Nu pot să cred că școala românească a ajuns într-un asemenea hal. O gravă eroare este să apărați această stare nefirescă, indiferent cine sunteți, ce școală ați făcut și ce vârstă aveți. |
#87
Posted 24 August 2008 - 15:04
|
Ca sa explici conductia electrica trebuie sa stii ceva electrodinamica. Hai pa
|
|
#88
Posted 24 August 2008 - 15:13
|
„Cine ti-a/v-a spus ca sunt agramat!? Ai vreo dovada!?” – (EiNsTeIn0s0SoUl) V-ați simțit atins, sau nu cunoașteți nici dvs. formulele de politețe? Nu mă trag cu nimeni de curea, așa încât scriu la persoana a doua plural, cum cere politețea. Să faci paradă de cunoștințe în electrodinamică – mă refer la sărmanul marius sorin – și să fii agramat, e ceva nou pentru mine. Nu pot să cred că școala românească a ajuns într-un asemenea hal. O gravă eroare este să apărați această stare nefirescă, indiferent cine sunteți, ce școală ați făcut și ce vârstă aveți. Aoleu...ince hal a ajuns...se vede prin prisma prostiilor pe care le postezi. Nu te tragi cu nimeni de curea, dar ai pretentia sa dai lectii de fizica. Cum sa dai lectii de fizica daca tu nu stii nici pt tine. Saracu de tine. Jignirea este argumentul, stii tu cui. |
#89
Posted 24 August 2008 - 15:24
|
Va rog mult impacati-va ...! Nu suport sa vad ca va jigniti,totusi,pe oricine doare.....orice jignire....
Nu vreau sa stiu ca e din vina mea aceasta cearta.... Fara cearta va fi mai bine!... Pace!   All we are friends! |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.