De ce nu reusesc producatorii romani sa vanda in supermarketuri

Patefon, on 24 august 2020 - 17:25, said:

Eu cred ca astfel de facilitati ar trebui date numai magazinelor de cartier specializate pe anumite segmente (Carne, lactate, legume, fructe etc). Majoritatea magazinelor de cartier sunt de tip "magazin mixt" unde majoritatea cumpara maruntiruri care le gasesc si in supermarket (sucuri, chipsuri, paine, cosmetice etc). Ce imi e sa cumpar cola din Auchan, ce imi e de la magazinul de cartier? Ce as vrea eu sunt magazine mai mici specializate unde sa gasesc chestii care nu sunt in hypermarket.

Soulstream, on 25 august 2020 - 06:41, said:

1. Cum le faci sa se specializeze ?
2. De unde vrei sa-si ia marfa, "chestii care nu sunt in hypermarket" ?

Cât este evaziunea la "magazinele de cartier" care se aprovizionează de la "angro" pe principiul "dă-mi zece saci de cartofi dar trece cinci pe factură"?
Câți ați primit bon fiscal de la "magazinele de cartier" sau chioșcuri?

Edited by garett, 25 August 2020 - 07:01.

Hunor_66, on 25 august 2020 - 06:57, said:

Nu stiu si nici nu imi pasa, dar a da facilitati fiscale magazinelor de cartier mi se pare o aberatie cand aceste magazine nu ofera nimic special fata de un hypermarket. Oamenii folosesc magazinele de cartier din comoditate si datorita proximitatii, ca in rest nu ofera nimic special.

garett, on 25 august 2020 - 07:01, said:

La magazinele de cartier unde merg eu au si POS pt plata cu cardul si in 90% din cazuri platesc cu cardul. Dar si eu recunosc ca nu prea ma intereseaza sa primesc bon, adica il primesc dar nu cred ca in ultimii ani m-am uitat vreodata ce scrie pe el si de obicei ajunge in primul cos de gunoi.

garett, on 25 august 2020 - 07:01, said:

Acuma, depinde de zona.
Eu, de exemplu, am un magazin de cartier in apropiere, de unde primesc intotdeauna bon fiscal.
E o afacere de familie din anii '90, printre primii si-or instalat case de marcat, printre primii POS, printre primii si-or luat case de marcat on-line cu ANAF etc.

silesax, on 24 august 2020 - 20:41, said:

Da din taste și mai scoate un grafic la imprimanta.
Ce prevede graficu' respectiv și ce concluzii tre' să tragă din el, nu mai e treaba lui.
Mai exista alt calculatorist care face un pedefeu cu concluziile, apoi 3 manageri de departament care le ștampilează, apoi inca un calculatorist care le pune pe interneți.
De ce?
Nu știu nici ei, da' îi dau înainte cu termeni de manual.

ON: pentru că saracii n-au avut niciodată loc la masa bogaților.
De la Tutankamon incoa'.

Soulstream, on 25 august 2020 - 07:07, said:

Eu evit din principiu orice magazin de cartier, si nu intru decat foarte rar in astfel de buticuri. In Bucuresti, supermarketurile au ajuns sa deschida magazine cam peste tot, si prefer sa mai merg 3 minute si sa ajung intr-un supermarket, decat sa intru la un buticar. Nici cu pietarii nu am treaba, desi am o piata mare foarte aproape de locuinta. Nu imi place modul lor de a lucra, asa ca nu le dau niciun ban. Eu sustin producatorii romani care lucreaza cu lanturile de supermarketuri, pentru ca am astfel dovada ca se respecta niste conditii, si nu ajung in raft toate mizeriile chimizate de anumiti "producatori" dubiosi.

Sunt producatori romani care iti livreaza direct acasa.

Nu pot pune link-ul, e interzis de SP- grup de Facebook

în anumite condiții, nu ca vrei tu o rosie si trei castraveți. dar ce te faci nenee, astia ce livrează acasă nu sunt aia mari care livrează la supermarket marfă nechimizată.. îs năpârcile astea mici care cumpără zi de zi chimicale de 700 lei litru si dau in fiecare seară pe legume..!!
)))))

In timp magazinele de cartier o sa fie inlocuite shop and go . Este rentabil pentru un buticar sa inchida magazinul si dupa sa inchirieze spatiul la shop and go.

eu sper ca nu.. ar fi trist să rămână doar supermarketurile n tot orașul si in rest pustiu..

garett, on 25 august 2020 - 07:01, said:

de mulți ani de zile am primit fără excepție bon fiscal chair dacă am cumpărat două măsline.
Majoritatea cumpărăturilor le fac de la magazine de cartier, la supermarchet mă duc odată la 2-3 luni, cred că este o experiență relevantă.

Cola_13, on 25 august 2020 - 17:30, said:

In Bucuresti deja e asa. In fostele "spatii comerciale" de pe vremea lu ceashka, azi ai in ordine:
pariuri
banci
farmacii
shop&go megaimage respectiv profi
casierii cablu-telefon
patiserii
mercerii
buticari - insemnand vanzatori de alcool, vin baietii stau si ei la o bere seara, sparg o samantza, mai discuta probleme globale

n-am avut rabdare sa citesc decit cam jumatate din ce s-a scris pina aici, asa ca va rog sa ma scuzati daca repet ce au zis si altii.
Inainte de orice, trebuie sa spun ca sint de acord cu 80% din comentariile lui tomaso. dpmdv nereusita de pina acum a cooperativelor in Romania se datoreaza in cea mai mare parte indolentei celor de la conducere si specificului nostru national.
Romania este membra fondatoare a uniunii mondiale a cooperativelor agricole, undeva pe la 1900. cine are rabdare sa caute pe net poate aduce date exacte.
diferenta majora intre cooperativa agricola "democratica" si ce "comunista" consta in forma de proprietate. In sistemul comunist, cooperativa este propietara si entitatea juridica raspunzatoare fata de piata. In sistemul "democratic" membri cooperatori isi pastreaza proprietatea, bunurile fiind puse in asociere si putind fi retrase oricind si tot ei sint raspunzatori fata de piata, rpin deciziile pe care le iau. cooperativa este un intermediar care nu e orientat spre profitul propriu, pentru ca acesta se imparte imediat intre membri asa cum spunea cred tomaso ca se face in franta. daca cvooperativa cumpara si vinde si da dividende, nu mai e cooperativa e srl sau sa. in general cooperativa retine din vinzari numai cheltuielile operationale si eventual un fond de investitii. am pus in ghilimele "democratic" pentru ca sintagma nu mi se pare ca descrie complet structura. formula de care se tem romanii si de la care pleaca toti in discutii, este aceea a unei structuri botezate cooperativa infiintate de un nea smecher care are pirghii sa ii preseze pe ceilalti sa faca ce vrea el si sa se imbogatesca de pe urma lor.
uniunea aia pe ramura tre sa existe, pentru ca in teorie e mecanismul prin care fermierii pot actiona asupra legislativului si pietei. da e specific romaneasca, pentru ca o uniune a cooperativelor nu are de ce sa aiba membri persoane fizice, si se poate pune intrebarea daca "persoanele juridice" sint cooperative sau srl.
exista multe forme de colaborare intre cooperative, din cite mai stiu eu probabil spania e cea mai aproape de formele noastre de organizare. cea mai complexa structura o are japonia, in care sint uniunii de ramura organizate intr-o confederatie nationala. detin banci, spitale, scoli, gradinite, chiar si o institutie specializata pentru import-export.

Mai e mult pana departe...

silesax, on 24 august 2020 - 19:54, said:

ia zi, ma saracie, ce mai e prin piete --- ca esti samsar, inteleg.

În continuare se rup cozile, se dezlipesc etichetele de pe roșiile aduse din Turcia si se pun în baxuri de carton si se vand drept roșii românești pentru dastia ca voi care cumpărați roșii perfecte si frumoase )))

Edited by silesax, 28 August 2020 - 05:32.

La exemple pozitive, iata povestea unei femei care traieste din cultivarea legumelor, si care nu asteapta pomeni de la stat. Astfel de persoane trebuie sprijinite, nu cei care sunt mai interesati de cum sa rupa coditele la rosii turcesti si sa manareasca etichetele pe ladite... cu acestia niciodata nu vom face treaba serioasa.

O botoşăneancă de 45 de ani a reuşit să devină, după aproape 23 de ani de trudă şi sacrificii ”regina legumiculturii” în nordul extrem al Moldovei. În momentul de faţă cultivă în solarii pe suprafeţe întinse, legume de toate soiurile, în mod natural, polenizând cu ajutorul bondarilor. Este una dintre puţinele femei agricultor din nord-estul României, cu un succes atât de mare pornind efectiv de la zero. Astăzi botoşăneanca are 13 solarii şi două hectare cultivate cu legume în afara solariului. Cultivă nu mai puţin de 17 soiuri de roşii, cu ajutorul cărora este o adevărată vedetă în târgurile de legume. Totodată femeia este convinsă că ceea ce poate face omul cu mâna lui este sfânt. ” Dacă stai să aştepţi să-ţi dea ceva statul sau oricine altceva, este păgubos. Să tot stai aşa ceva să aştepţi să-ţi cadă din cer. Puţin cu puţin face mai mult decât deloc. Dacă tot aştept an după an să-mi dea statul, nu fac nimic. Vreo 10 ani am bătut pasul pe loc. Nu socoteam profitul şi reinvesteam.”, precizează botoşăneanca.
https://adevarul.ro/...0798/index.html